Page 67 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 67
JOI, 19 APRILIE 1979 Pag. 8 f
Un obiectiv prioritar n
>mum NU-I PLACE V
CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE PROGRAMUL
STABILIT ?
SA-ŞI CAUTE I
îndeplinirea integrală a arări gospodăreşti fac par SIMBRIA : ASIGURAREA V
i... neatenţie ! ALTA MUNCA
national programului de construcţii te integrantă din planul de PANOURILOR MARI
României“ la locuinţe —. obiectiv prio construcţii a locuinţelor, PREFABRICATE — I
napul dv. li- ritar pe agenda de lucru a Sînt însă mult rămase O PROBLEMA care I.a sesizarea cetăţeni- ţ
•ecomandăm... consiliilor -— constituie o TREBUIE GRABNIC lor, Consiliul popular al 1\
i juridice în urmă lucrările de
al pentru eo- sarcină de prim ordin pen alimentare cu apă şl cele REZOLVATA municipiului Hunedoara V
estlri din pa tru organele locale ale pu de canalizare, precum şi a stabilit pentru chioşcul ^
rtie“. Eplso- terii şi administraţiei do cele de alimentare ou ener Sarcinile pe trimestrul I dc dulciuri şi răcoritoa- i
stat, pentru toate colecti gie electrică. Or, aceste lu- la construcţia dc locuinţe re „Laleaua“, din spatele [
Faple din In- vele de constructori. Cum C. A fost deschisă finanţa au fost îndeplinite. Activi gării uh program adec- ţ
locialistd s-a încheiat activitatea de tatea constructorilor lotu val, de la ora 0 la ora 1
e in cotidian rea şi se pot începe lucră lui 25 — şef de lot Victor 20. Gestionarei Birnduşa ;
stului construcţii în primul tri rile la blocul 9. Deci, front
1 Emanoil mestru al acestui an în o- de lucru există, iar consi Bodoroncea — poate ii a- tacobescu s : parc însă ţ
preciată ca bună —spunea
l. raşele Brad şi Simeria, şi liul popular acordă şantie tovarăşul Ioan farcaş, se că nu-i era pe plac acest 1
program şi-şl făcea în ?
ce trebuie făcut pentru in rului tot sprijinul de ea re cretarul Comitetului orăşe
tensificarea ritmului de lu are nevoie. Şantierului i se nesc de partid, primarul o- continuare programul săi!,'
BBOBaaena cru pe şantiere ? asigură, în funcţie de posi raşuiui Simeria. Sarcinile dc ta 10—18, clnd de ¡apt ţ
Di bilităţi, meseriaşi şi forţă de punere în funcţiune în atunci cerinţele sînt mici l
BRAD : RITMUL de muncă . necalificată. trimestrul- 11 (este vorba de în raport cu primele ore '
E.G.C.L. a preluat şi execu alc dimineţii. Prinsă in j
DE LUCRU NU ESTE blocul 12, cu 36 de aparta flagrant în ceea ce pri
I : c,oo Ra- tă în regie proprie un bloc mente şi spaţii comerciale vcşle nerespectarca pro z
(limine)Ii; 7,80 CEL DORIT cu 35 de garsoniere. între la parter din centrul civic),
ti,00 Revista prinderile şi viitorii loca gramului stabilit, a lost
Virlerul melo- vor fi onorate integral. Sînt
Jetin de ştiri; I.P.L. Deva, secţia mobilă Brad. In fotografie : Zciuitoa- Primul trimestru al aces tari vin, de asemenea, în a- însă şi unele greutăţi. Ast amendată cu 100 lei. Noi
ai ascnltâtori- rele Letlţia Haida şi Maria To ma execută lucrări de foarte tui an s-a încheiat aici, în jutorul - constructorilor. fel, la blocul 7 ou 64 de zicem Insă aşa : dacă b
etin <1e ştiri; bună calitate şi se menţin lună de lună evidenţiate Sn între ce priveşte construcţia de gestionarei nu-i convine
îazlnul icniei- cerea socialistă. Foto : VIRGIL ONOIU locuinţe, în eondiţiuni bune apartamente, I.P.H. n-a e- un program care corcs- Vi
:rprc(i ai ţin xecutat la timp proiectul
tesc ; 10,45 A- — declarau tovarăşii Vio- de deviere a conductelor de puiule cerinţelor cumpă- Cj
11.00 Buletin rălorilor, să-şi caute altă
5 Coruri j- Să se lucreze cu foaie forjele rel Lupu, vicepreşedinte al Pe agenda de lucru alimentare cu apă, energie muncă. E mai drept şi r
Avanpreinis- biroului executiv al consi şi canal, iar acum, cînd
12.00 Buletin liului popular orăşenesc; a consiliilor populare mai cinstit. li
Din comoara (Urmare tlin pag. 1) ne se numără C.A.P. Lă- proiectul este gata, lucră
mânesc ; 12,35 puşnic, Dobra, Ohaba, Lă precum şi ing. Ioan Ienciu, rile nu pol începe deoare
relative ; 13,00 şeful şantierului de con ce G.I.G.C.L. n-a deschis
15.00 Club u- SălcLva s-au plantat 16 lia sau şi Teiu, evidenţiindu-se strucţii. Anul acesta, în o- finanţarea. Dar cele mat
6,00 Radlojur- prin munca ce o depun pentru că fără aceste utili
înicâ şi orga- cu cartofi din cele 40 pla .mecanizatorii Nicolae Lun- raşul de pe malurile Crişu- mari greutăţi sînt provo
icultură ; 16,40 nificate, iar la C.A.P. Zam gu, Traian Marcu, Simion lui Alb, se vor construi şi tăţi, ele nu pot fi date în cate, ca şi anul trecut, de
nporan ; 17,oo 5 din 16 lia, lucrarea fiind folosinţă. Nici ajutorul nelivrarea ritmică a panou
ri ; 17,05 Opl- Munteanu, Iosif IvXunduca, da în folosinţă muncitori
17,30 Instanta- foarte mult întîrziată. De Petruş Crîznic şi alţii. La lor mineri de la I.M. Bar T.C.H. nu s-a făcut simţit rilor mari prefabricate. Ca
18,00 Orele asemenea, în aceste unităţi cultura porumbului trebuie za, I.M. Ţebea, U.U.M.R. în măsura cuvenită, ■ mai urmare, la blocul 10 lucră
ierpreţl al cin nu s-a însămînţat nici un ales în ce priveşte aprovi rile sînt în urmă faţă de FUMAM SAU ţ
ai- ; 20,30 He- însă o mai mare mobiliza Crişcior, din celelalte între NE ABŢINEM 7
lul ; 20,40 Ca- hectar cu porumb. Nesatis- re pentru folosirea tuturor prinderi şi instituţii ale zionarea tehnico-materială grafic. S-U-T. Deva — uni
i 22,00 O zi in- forţelor şi a maşinilor a- şi dotarea cu unele maşini tate aparţinând direct de -
!3,oo Meloritm făcător se desfăşoară acti Bradului, un număr de 285 şi utilaje strict necesare. T.C.H. — nu îşi onorează Călătorim adesea şi că
etin de ştiri ; vitatea si la C.A.P. Câmpuri gricole în vederea încheie de apartamente. Cu toate
stop muzical Surduc şi Gurasada, unde rii într-un timp cît mai că planul pe primul tri La Brad se impune asi sarcinile de livrare a pa lătorim bine cu autobuze
nourilor. La fel start lucru
aparţfnlnd
autobazelor
18,00 Actua- se pierde mult timp cu scurt şi a acestei lucrări, a- mestru a fost realizat, rit gurarea unei aprovizionări rile şi la blocul 8 cu 50. Deva, Hunedoara, Brad,
18,10 România transportul seminţei în câmp cordîndu-se atenţia' cuveni mul de lucru nu este cel ritmice cu toate materiale
talul vedetelor şi nu se asigură suficienţi tă calităţii lor) JŞe impune le, precum şi a forţei de de apartamente, deoarece. Orăştic, Haţeg. Obser- i\
oară; 18,30 In- ca organele locale de partid dorit. Lucrările la blocu muncă calificate şi în pri T.M.C. Deva nu trimite de văm un fapt care ni sc '■
lumna tării ; oameni pentru alimentarea rile 8 şi 6, cu 120 de apar cât (>—12 panouri zilnic, fa pare nelalocul Iu!: unii
î muzical Ion maşinilor de semănat şi şi de stat, consiliile unice mul rind a maiştrilor. De ţă de 50—60.
Coordonate e- agroindustriale, conducerile tamente şi spaţii comercia asemenea, trebuie luate mă şolcri (nu dăm nume că
Creşterea pro- plantat. unităţilor agricole socialis le la parter, obiective care suri pentru înscrierea în Consiliul popular, con .sînt prea mulţi!) fireşte,
irin reducerea In unităţile consiliului trebuie date în folosinţă în structorii adresează colec-, fumători convinşi, urcă
materialo — te, toţi factorii de răspun grafic a lucrărilor de ali la volan cu ţigara aprin
. de materiale unit: agroindustrial Dobra dere să acţioneze mai ener trimestrul II, deşi aflate mentare cu apă, obiectiv tivelor de la LM.C. Deva
l Deva ; Noile s-au încheiat, la 18 aprilie într-un stadiu avansat, sînt şi Ş.U.T. Deva un apel in să, apoi in continuare a- £!
aramctrli pro- gie şi cu răspunderea eu- care trebuia terminat anul sistent pentru a-şi spori e- prind de cile ori au pol- ?;
atea din Upo- a.c., lucrările de plantare venită pentru înlăturarea îngreunate din lipsa unor trecut, şi care, dacă nu se tă, fumează în toată Ie- V
. de strunguri a cartofilor şi de însămîn- neajunsurilor şi buna des materiale, precum şi a for acţionează energic, nu va forturile în vederea reali
Răspunsuri la zării şi livrării panourilor i gea, adică. Ce, s-ar în- i
noră adresată ţare a sfeclei pe întreaga făşurare a muncii ca lucră ţei de muncă calificate. putea fi realizat nici în a- mari prefabricate conform tîmpla dacă ar aprinde li
ul Combinatu- suprafaţă. In zilele de 17 rile de pregătire a terenu Aici lipsesc şi trei; maiştri cest an. La fel, trebuie in tehnologiei de montaj şi în \........_____________
şi călătorii ţigările ! Doar >
4“ Timişoara ; şi 18 aprilie s-au semănat constructori care să coor
diomagazin. lui şi însămînţările să se tensificate lucrările de ca cantităţi suficiente pentru, | şi printre ci se altă iu- ^
cu porumb 80 lia, culturi desfăşoare în cele mai bu doneze activitatea pe şan nalizare şi alimentare cu e- a putea realiza întregul vo < maiori pătimaşi. Deci, ce (
furajere pe 24 ha, s-au pre ne eondiţiuni, în vederea tier la unele obiective. La nergie electrică, construcţia lum de locuinţe prevăzute } facem '( Fumăm sau ne ?
MAI gătit 74 ha teren şi s-au recuperării rămânerilor in blocul 10, lucrările sînt la noilor posturi de transfor a fi date în folosinţă în ţ abţinem f Măcar cil sin- |
erbicidat 130 ha cultivate urmă şi înscrierii lor în elevaţie, iar la blocul 14 mare — obiective unde are acest.an la Simeria. ţ tem în autobuz...
cu griu şi orz. Intre uni graficele şi ritmurile stabi s-au terminat săpăturile de un ouvînt de spus atît
rlful din Ten tăţile eu rezultate mai bu- lite. fundaţie pentru tronsonul T.C.H., cit şi I.R.E. Deva. NICOLAE BADIU - S
ia a III-a (Pa- O PACALEALA i!
e de dragoste CARE COSTA
A rta); HUNE-
iţla este invln-
Podul (Arta); Dircclorul şcolii din sa listă. Cineva a revenit cu rea betonului, meseriaşii Deşi trecuse 1 aprilie, î
insula (Con- lul Tlrnava'de Criş, apar ideea : E.G.C.L, i-au luat ei şi FOTOCRITICĂ 1 ! „ziua păcălelilor“, şole- I
PETROŞANI :
niliardar (Unl- ţinător comunei Vaţa de — Să ne Înţelegem cu ...dus a fost. Jumătate din I rut Ion Voinca, dc pe tra-1
blcstemat tren Jos, este nemulţumit, ba E.G.C.L. Brad, că are for laţurile aduse pentru mon scul Nojag — Deva s-a }
liembrje) ; Re s-ar putea zice că e chiar maţie de construcţii. tarea ţiglei pe acoperiş au gindit să le tragă celor
imos (Republl- supărat. Şi nu este singu i i din staţia „Nojag cap de
NT : Animalul Bun. S-a discutat cu con dispărut şi ele, tot pe a-
VULCAN : A- rul în această stare de ducerea E.G.C.L. şi lucru ceeaşi cale. Coşurile s-au linie“ o păcăleală. Mal
(Muncitoresc) ; spirit. La prima vedere, rile s-au perfectat In cea ridicat abia cu ceva dea precis, in loc să meargă
le patru nunţi plnă Unde avea traseul i
toi (Minerul) ; dircclorul n-ar avea mo mai deplină . armonie. O supra ţiglei, In fundaţia
dinţul amintiri- tiva să se lase stăp'mit de vreme, mai apoi, la iaţa piciorului de sprijin a fost stabilit, s-a „inlormal“ de
I-II (Munclfo- respectivele sentimente şi locului au venit clţiva oa turnat numai nisip, aşa că la un călător oarecare j
IOA'"*" »rum dacă are sau nu rost să
ere t..,uns:ito- iată de ce : şcoala In care meni ce au adus cu ei plăcile au crăpat. Uşa de i '
CCANX : 'Totul munceşte Împreună cu so la intrare a fost montată I l meargă plnă la capăt, a
. (7 Noiembrie); ţia este nouă, are mobilier invers, apărători ia uşi şi „aliat“ că Ia capăt „nu e
bel (Steaua ro- la geamuri nu s-au pus.
BARZA : Ima inimos, cei doi dascăli, cu ! I nici un călător“ şi... a \
ms (Minerul) ; sprijinul elevilor, au pa Sypirarea ...In toamna anului tre iacul cale Întoarsă la De
Drumuri Sn cut, şcoala a fost pusă In va. In staţia Nojag, cap
atria) ; O fată voazat sălile dc clasă şi funcţiune şl s-a constatat dc linie nu erau nici mai ii
linte (Flacăra) ; coridorul cu mult gust,
Al : Optimiştii şcoala este ţinută curată îrsvăptorulys că a costal circa 370 000 nudl nici mai puţin de- ţ
¡tură); HAŢEG: ca un pahar... lei. cit 0 călători, caro au li
(Popular) ; — Foarte mult, opina di rămas în acea zi pe jos, ’
tă pentru mine Atunci de ce este Învă
lompanla a 7-a ţătorul nemulţumit, ba rectorul şcolii. După păre iar Ion Voi nea a rămas ii
Jună (Casa de rea mea, ceea ce a făcut fără 5 Ia sută din retri- ),
lip cel mic (11 chiar supărat ? o betonieră, patru găleţi E.G.C.L. Brad, dacă valo buţic. Am spus-o pentru \
ERIA: De par- Ca să Înţelegem m)tivul şi alte clteva unelte.
a oglinzii (Mu- rează vreo 30—40 000 Ici. cine este tentat să se mai (
A: Aripi frinte ce stă la baza stării sale ■— Asia este organiza — V-au dijmuit... „¡nlormeze“ cum a iă- ’
HIELARI: Dra- SLiilelcşti e nevoie să În rea dc şantier, au zis noii — Da, şi Încă bine de cui-o el, In dauna disci \
e puterea ta toarcem Uleie calendaru sosiţi. Vă costă 1(1 000 lei.
Iv tot. plinei dc traiic. l
lui... S-au cam crucit oamenii N-au ajuns acasă mese
Tlrnava de Criş avea o de preţul foarte mare, dar riaşii E.G.C.L. că au iosl ! i MOBILA FĂRĂ...
IOÊXPRES şcoală veche şi de aceea, n-au zis nimic şi au Înce chemaţi să repare ceca.ce PICIOARE ! V
put să sape fundaţia. O
cu mai multă vreme In nu făcuseră bine. A venit ÊÊÊÊMÊSm i !
urmăj Însufleţiţi de Învă săpau cetăţenii din sat fa faţa locului un tehni
le concursului ţător, oamenii s-au consiă- prin muncă patriotică. Spe cian, apoi au sosit clţiva i ** 111111 i / Mai mulţi cetăţeni din ^
I I otaşul Haţeg, cumpărlnd i î
ilic 1979 : tuit şi, de comun acord, cialiştii de la E.G.C.L. a- oameni ce au demontat IM otaşul Haţeg, cumpărlnd
ea I: 17, 32, au decise sistau. în unele zile venea uşa pusă invers şi au a- tímémmñ dc la magazinul de spe- )
cialllate al cooperativei l
!0. — Să facem o şcoală doar cile un singur con şezat-o cum trebuie. Co \ \ dc consum mobilă pen-
1
ea a Il-a : 35, nouă. structor. La plată Insă, şurile au rămas Insă lot
4, 12. Ideca a fost Îmbrăţişată toată lucrarea a fost con pitice, apărătorile la uşi Ir li cameră combinată tip
cîştiguri : de toată lumea şi s-a pur siderată ca fiind eiccuală şi geamuri nu s-au pus, * * l „Drobela“, au constatat
1. ces la traducerea ei in dc E.G.C.L. şi, bineînţeles, betonul dc la fundaţia pi \! acasă, după ce au des- i
s-a Încasat contravaloarea ciorului de sprijin curge puchc/at mobila şi au In- )
■mn viaţă. Fiecare familie a el. Au Început să sosească în firişoare chiar dacă 11 E frumos că tăticu merge cu copiii de mînă la cercat s-o monteze, că \
contribuit cu o sumă oa materialele. Cetăţenii salu atingi cu un pai... plimbare, nu ? Ceea ce nu-i frumos c că tăticu tra ! I pur şi simplu n-arc pi- l
recare dc bani, s-a primit lui le-au încărcat şi des Iată de ce este supăraî versează peluza cu trandafiri a străzii fără să se gîn- doare, chei şi bufoni! j
şi ajutor dc la stat, iar cărcat din maşini, Insă Învăţătorul şi alţi oameni Precizăm că acest tip dc l
dcaseă la faptul că acolo au muncit oameni, că tran
robabil pentru cetăţenii s-au obligat să e- E.G.C.L. şi-a Însuşit şi a- din sat şi insistă in dreap dafirii trebuie să înflorească spre a spori frumuseţea j I mobilă este produs de 1
Vremea oon-
răccască. Cerul fectueze cită muncă pa cesLe operaţii. Clnd să se ta şi în stingă să meargă Combinatul de prelucra- t
Mi, mai mult triotică este nevoie pentru pună betoniera In funcţie la faţa locului cei ce au oraşului şi că... serveşte un exemplu prost copiilor. rea lemnului din Drobela ţ
râdea precipita- ridicarea cdiliciului. Dai s-a constatat că e stricată luat bani frumoşi pentru Turnu Severin, care, du- ‘
Imaginea a fost luată în centrul oraşului Brad. Şi
sub formă de asemenea imagini, din păcate, se pot surprinde în > !
în zonele de cine să Înalţe şcoala ? — şi a fost chemat un om puţina muncă ce au efcc- Pă cum se vede, a uitat
transforma în se ridică Întrebarea. In sat din sat s-o pună la punct. tual-o şi să facă un lucru să livreze şi picioarele.
ninsoare. pricepuţi Clnd a iosl .nevoie să se ca lumea. Rindurile de multe localităţi alo judeţului. Poate că organele com \ \ Dar cei ce au recepţio- *
sufla slab la existau oameni
sectorul nordic, in ale zidăriei, Umplăritu- toarne placa de beton a faţă vor să Ic vină in a- petente se vor gîndi, in cele din urmă, să ia măsu ■ | nat-o unde au ¡ost ia re-
i minimă va ii lui ele., dar conform le tavanului, celăfcnii din sat jutor. rile cuvenite. cepţie ? (Nicu Sbudiea; ţ
re zero şi 5 gra- gislaţiei, lucrarea trebuia au făcut rost dc material Foto : V. AZUGEANU ziarist colaborator). ţ
tnaximă între
e. Local brumă făcută dc o unitate socia lemnos, dar, după Întări TRAIAN BONDOR
na. «f»r * Mxa.*r M ***** A /*•*»> f tom** . -----1