Page 7 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 7
659 $ MAItŢI, 3 APRILIE 1979 Pag. 3
MĂRTURII PRinW CMTMIITATEA vm. >31
DACICA II EPOCA ROMANA Mureşul Deva — după ce-l depăşeşte pe Mo- ducîndu-.şi un plus de con
tribuţie ’Vălăşutean, Szaba-
ga, trage puternic din pozi
' 3 ţie clară, însă peste poarta doş, Varga, Moga şi Marin-
on : Pol- (Urinar* din pag. 1) Munţii Orăştiei, de-a lun Mureşului şi, poate în prin C.F.R. Cluj Napoca lui Naghi. Patru minute mai cău.
umoasil ta gul cursului mijlociu şi in cipal, celei din învecinată tîrziu îl imită Topor, pentru A arbitrat în general bine
le de em mani, avînd un inventar ferior al Mureşului, în aval aşezare de la Piatra Co ca tot acesta, în min. G9, să I. Chilibar (Piteşti).
ítate de co ziei. O parte însemnată a 1-0 ( 1 - 0 ) rateze incredibil de la 9 me MUREŞUL: Naghi 8 (n-a
lé culturá funerar tipic. In apropie de Orăştie, exista un mare tri. Pînă la fluierul final fost încercat de-a lungul jo
rea lor nu s-au găsit in număr de aşezări dacice locuitorilor Miciei, în spe Joc frumos, la discreţia mai asistăm la o fază (min. cului decît de 3 ori, dar a-
scripţii sau alte monumen (Ardeu, Deva, Cozia, Bră- cial cei care se ocupau cu 75) frumos lucrată, care
imânia — te sculpturale de rit fune agricultura, erau de origi gazdelor în prima repriză, este însă irosită de Enescu, tunci a avut intervenţii foar
i (echipe nişca, Răduleşti, Cîmpuri- mai echilibrat în cea de a te sigure) — Rebegilă G, Mo
Transmisiu- rar, aşa cum au apărut în Surduc, Zam etc.). Vechi ne etnică dacică. O situa doua. Veniţi după cel puţin acesta şutind din poziţie cla ga 7, Marincău 7, Szabados
de la Pi- contextul arheologic al mea staţiunilor dacice este ţie asemănătoare a fost ob un punct, oaspeţii au prac ră în portar.
iză : Telex mormintelor de înhumaţie. servată şi cu ocazia cerce ticat, pînă în min. 30 (cînd Victoria gazdelor, care 8, Varga 7, Gherga 6, Schmidt
torească mare, majoritatea suprapu- gazdele au deschis scorul), putea fi realizată la un scor 6, Vălăşutean 8, Topor G (E-
pentru Iu- Absenţa oricăror pietre fu nînd nivele de locuire din tării complexului agricol concludent, este pe deplin nescu. 6), Culea 6.
agricultură nerare o punem pe seama prima epocă a fierului sau roman de la Deva (str. M. un joc pur defenisv, neavînd meritată, la obţinerea ei a- PAUL VALER
păstrării unei tradiţii de chiar din epoca bronzului. Eminescu). Fie că erau an în această perioadă nici mă
-
înmormîntare care nu în Trăsătura specifică a tutu grenaţi în muncile cîmpu- car o fază la poarta apărată
găduia depunerea unor a- ror centrelor dacice din a- lui sau erau utilizaţi ca de Naghy. în ce-i priveşte
alru : „Oe- semenea monumente. Acest ceastă zonă este sfîrşitul mînă de lucru pentru ridi pe deveni, aceştia au atacat REZULTATE : Mureşul Deva — C.F.R. Cluj-Napoca 1—0;
■remierá pe în trombă chiar de la înce
ctie a stu- procedeu era specific toc lor brusc şi de cele mai carea castrului şi întreţi put, dar n-au reuşit să în înfrăţirea Oradea — Ind. sîrmei C. Turzii 1—0 ; Minerul
gleze. mai modului de înmormîn- multe ori violent, marcat nerea fortificaţiei, dacii au scrie pentru că în min. 3 Cavnic — Victoria Călan 3—0 ; C.F.R. Timişoara — Minerul
i scenelor tare al geto-dacilor. Necro de un mistuitor incendiu, locuit în imediata vecină Anina 3—0 ; Chimica Tîrnăveni —Aurul Brad 3—0 ; Gloria
lecţiuni din mingea expediată cu capul Bistriţa — F.C.M. Reşiţa 2—1 ; C.I.L. Şighet — U. M. Timi
prezentat pola daco-romană de lă intervenit, după datele ti tate a aşezării romane. Pe de către Topor întîlneşte ba
îl de dans Cinciş ne oferă în această pologice ale ceramicii, la măsură ce localitatea s-a ra sau, pentru că, acelaşi şoara 2—1 ; Minerul M. Nouă — Metalurgistul Cugir 1—0 ;
a“ din Slut- privinţă cel mai concludent cumpăna dintre primele extins, rolul mîinii de lu Topor trage, în min. 7, dp la „U" Cluj-Napoca — Dacia Orăştie 8—0.
*•) şi mai apropiat exemplu. două secole ale erei noas cru locale, atît în ateliex-e, numai 8 metri peste poarta C L A S A M E N T U L
Nici unul din tumulii fu tre, în cursul luptelor pen la muncile casnice sau în goală. Ocaziile de deschidere
a scorului abundă în prima
nerari în care erau prezen tru cucerirea Daciei purta prăvăliile negustorilor, cres repriză, dar golul nu „cade“ 1. „U“ Cluj-Napoca 22 14 3 5 45—13 31
2. Gloria Bistriţa
te vase dacice nu avea vreo te de oştile Romei. între cuse necontenit. Aşa s-a decît cu 15 minute înaintea 3. F. C. M. Reşiţa 22 1 2 3 7 46—21 27
22 9 G 7 34—22 24
inscripţie .sau monument barea care se pune este di produs o integrare treptată pauzei, cînd Culea, după un 4. Minerul Moldova Nouă 22 12 0 10 27—25 24
sculptural. Aceste mărturii rect legată de soarta popu a dacilor în viaţa social- slalom printre întreaga apă 5. Minerul Anina 22 11 1 10 37—28 23
de ordin funerar au o deo laţiei de aici după distru economică a înfloritorului rare adversă, pasează lui To G. Aurul Brad 22 10 3 9 37—28 23
í : C,00 Ita- sebită aloare documenta gerea prin incendiu a aşe por şi acesta, de la 3 metri, 7. C.F.R. Cluj-Napoca 22 11 1 10 30—28 23
'mineţii; 7,00 tîrg de pe Mureş din sec. 3. Chimica Tîrnăveni 22 10 2 10 29—32 22
8,00 Kevista ră, fiindcă în antichitate, zărilor. O parte a răspun al III-lea e.n. Ei duceau un trimite balonul în plasă. 9. Minerul Cavnic 22 9 4 9 33—3G 22
cierul melo- conservatorismul cel mai sului o avem din analiza Scorul putea fi majorat în 10. Metalurgistul Cugir 22 9 4 9 24—3G 22
'*n de stiri; consecvent este observat situaţiei a două centre an trai asemănător celorlalţi min. 38, însă Culea, la ca 11. Înfrăţirea Oradea 22 9 3 10 27—27 21
22 9 3 10 18—33 21
12. Dacia Orăştie
tocmai în cadrul ritului de tice : aşezarea dacică de la locuitori ai Miciei, păstrînd pătul unei alte acţiuni per 13. U. M. Timişoara 22 0 4 10 23—31 20
străbună,
concepţia
însă
14. C. I. L. Sighet
nmormîntare. Prin păstra- Piatra Coziei şi centrul ci dacică despre viaţă şi sonale, trage de la circa 10 15. Ind. sîrmei Cîmpia Turzii 22 8 4 10 29—37 20
22 9 1 12 27—29 19
ia incineraţiei ca rit fu- vil cvasiurban de la Micia. metri pe lîngă poarta lui 16. Mureşul Deva 22 8 3 11 19—27 10
Nagel.
,erar, populaţia de origine Ambele obiective arheolo moarte, mărturie fiind des 17.C.F.R. Timişoara 22 8 2 12 30—32 10
coperirile funerare.
La reluare, oaspeţii pără
lacică şi-a menţinut o notă gice sînt situate la mică sesc defensiva şi atacă, în 18. Victoria Călan 22 7 3 12 18—48 17
caracteristică ce ne ajută distanţă unul de celălalt, Prin coroborarea rezulta min. 51 fiind pe punctul de ETAPA VIITOARE : Ind. sîrmei C.T. — „U“ ciuj-N.;
azi să o deosebim de colo fiecare avînd, la timpul telor obţinute cu prilejul a înscrie prin Coman care, Chimica — Dacia ; Aurul — Min. Anina ; Viei. Călan — Mu- '
niştii romani. său, acelaşi rol în sistemul investigării sistematice a rcşul ; U.M.T. — Gloria ; C.F.R. Cluj-N. — C.F.R. Timiş. ; j
Paralel cu investigarea defensiv al Daciei libere celor două obiective arheo Metal. Cugir — înfrăţirea ; F.C.M. Reşiţa — C.J.L. ; Min.
urmelor de epocă romană, şi provinciei romane Da logice — Piatra Coziei şi Cavnic — Min. M. Nouă.
s-a desfăşurat o cercetare cia — apărarea şi suprave Micia — s-a obţinut un
la fel de intensă a vesti gherea căii de acces pe nou şi, considerăm noi,
giilor dacice. O primă con Mureş. concludent exemplu al in spectaculoase la poarta oaspe cînd, la centrarea lui Gruber,
statare ce o putem face Vestigiile de factură da tegrării băştinaşilor daci ţilor fiind tot mai numeroase. Banc reia imparabil ; 1—0. Pe
este aceea că, pe lingă cică de la Micia aparţin, în modul de viaţă al pro Chiar în min. 15, după o ac ste 3 minute, acelaşi Gruber
ţiune de toată frumuseţea în
complexul de cetăţi, tur după părerea noastră, popu vinciei romane nord-dună- tre Tismănaru şi Seceansehi, centrează impecabil şi Pirva
reia cu capul în colţul de jos:
nuri de pază şi aşezări din laţiei dacice de pe valea rene. B MINERUL LUPENI — ultimul înscrie primul gol pen
DIERNA ORŞOVA 3—1 (2—0). tru Ştiinţa. La un interval de 2—0.
După pauză, gazdele îşi cre
In partida cu Dierna Orşova, numai 4 minute, Gorcea ridi ează încă bune ocazii (Banc şi
publicul prezent pe stadion a
apreciat comportarea echipei, că scorul la 2—0 cu un şut pu Alexandroni ratează), dar con
atît pentru rezultat, dar mal ternic din afara careului de trar cursului jocului, in min.
,UVr 10 metri. Tot el a ratat, in 85, oaspeţii reduc scorul prin
-TI1. ales pentru jocul prestat, cu min. 22 o bună ocazie cînd, Bărbulescu : jovitură de cap
Şoferul a luat proporţii datorită formei aflat singur cu portarul, a tras la un corner.
multe faze de gol. Scorul nu
C.F.R. Simeria pregăteşte a-
258 foarte bune a portarului Ma- în braţele acestuia. Au mai niversarea a 70 de ani de e-
irosit bune ocazii de gol, în
de la poştă teescu. Prima mare ocazie de această primă parte a meciu xistenţă. Forma ascendentă a
gol o are Covaci, în min. 2,
cînd trimite de aproape pe lui, Gulea, Voicu, Hanganu şl echipei şi programul mai a-
Seceansehi.
Viorel Valea a cunos lîngă bară. In min. 7, însă, La reluare, oaspeţii ies mai vantajos al returului ne în
dreptăţesc să credem că va
Mărin mi- cut de mic sărăcia. Ră scorul este deschis de către curajos în atac şi în min. 70 termina în prima jumătate a
) ; Dialog Tismănaru, din centrarea fun Iacob expediază, din apropie clasamentului.
:1) ; HUNE- mas de timpuriu orfan daşului Rus. In min. ¡20, oas re, balonul în bară. După nu
tiv particu- de .tată, a muncit din peţii, la un contraatac, pierd mai 3 minute, ei reduc din A arbitrat I. Hönig (Arad).
C. F. R. : Andrei — Muntea-
irigada spe- greu pe la diferiţi man ocazia de a egala, prin Şer- handicap prin Volaru, care a nu. Puiu, Molnar. Stark. Ale-
Talisman ban. Gazdele ridică scorul la
PETRO- datari de birturi, oa u- 2— 0, prin Dosan, care a luat o transformat o lovitură de la 11 xiuc (Sereş), Alexandroni, Lu
cian, Gruber, Banc, Pirva. (V.
raţia tăcerii cenic, ajutor ospătar, dar minge pe cont propriu şi a metri. Cu zece minute înain LAZARUŢ, ziarist colaborator).
utere zero aceste munci nu i-au a- înscris în min. 21. Din nou se te do finalul partidei, Se-
Camera cu remarcă portarul oaspeţilor, ceanschi execută impecabil
nare (Kcpu- dus bucuria datoriei îm în min. 27 şi 44, cînd îşi sal penaltiul acordat în urma faul gj| METALUL HUNEDOARA
. : Te oblig plinite. Pătruns de pa vează echipa de două goluri. tului în careu, comis asupra — ELECTROMOTOR TIMIŞOA
trai); Chea- siunea unei meserii ade După pauză, jocul se echili lui Gorcea, pecetluind astfel RA 2—1 (1—1). Urmare unor
•tarea lumi- brează timp de 20 de minute, scorul de 3—1 pentru echipa incidente între spectatorii hu-
•csc) ; VUL- vărate, V.V. învaţă şo- dar cei care au ocazia de a studenţilor din Petroşani. nedoreni şi arbitrul întîlnirii
în rezervă feria apoi se integrează înscrie sînt tot localnicii. în A condus inegal, o brigadă dintre Metalul Hunedoara şi
LONEA : in tumultul muncii, la min. 50 şi 58. Scorul se ridică din Tg. Jiu, avîndu-1 la cen C.F.R. Simeria, desfăşurată pe
n zbor (Mi- volanul a diferite ma la 3—0 in min. 78, prin Mo- tru pe Cristian Făgaş. stadionul ..Corvinul“, terenul
.A : Oame raru, care primeşte o bună ŞTIINŢA: Bogheanu — Han metalurgiştilor a fost suspen
nii (Munci- Formaţia de trompeţi şi toboşari a Liceului „Aurel şini, începînd de la pasă de la Voicu. Oaspeţii re ganu, Dumitru, Truică, Chiţac, dat pe întreaga perioadă a re
)ASA : Din Vlaicu“ Orăştie — într-o aplaudată evoluţie pe scena fazei bascula tip SR pînă la duc din handicap, în min. 87, Voicu, Goreea, Seceansehi, Fo- turului Aşa că. duminică. Me
(Muncito- judeţene a Festivalului naţional „Cîntarea României“. prin Şerban şl 3—1. pescu, Gulea, Tismănaru. (C. talul Hunedoara a iueat în
: Reportai actualele tipuri de ma MINERUL : Homan — Rus, MATEESCU, ziarist colabora compania formaţiei Electromo
(Steaua ro- şini „Carpaţi“ cu motor Dumitru, Burdangiu, Popa, tor). tor Timisoara pe stadionul din
: Lanţul diesel. Datorită cunoş Voicu, Covaci, Iacob (min. 60, Gurabarza. Deşi terenul a fost
vriile I-II tinţelor sale profesiona Moraru), Staicu (min. 75, Le- H C.F.R. SIMBRIA — VUL- greu, jocul a fost mereu la
tu riscă, nu ca), Dosan, Tismănaru. (I. CO- discreţia hunedorenilnr. care
I ; GEOA- le şi experienţei dobîn- TESCU, ziarist colaborator). TURH T. LUGOJ 2—1 (2—0). s-au zbătut mult în linia de
re la urc- 0 reuşită acţiune preventiv-educativă dite, Viorel Valea reu La prima vedere, partida pa atac, printr-un joc în valuri.
tură) ; HA- şeşte să exploateze ma g ŞTIINŢA PETROŞANI — re să fi fost echilibrată. In Scorul este deschis în min. 6.
• la margi- UNIREA SINNICOLAU MARE realitate insă jocul a fost per de către Socaci. dar cu 10
manent la discreţia simerieni-
(F'nular) : şinile la parametri ma 3— 1 (2—0). Echipa studenţilor minute înainte de fluierul pri
raScUr- Procuratura locală Deva a veşle luarea unor măsuri ximi funcţionali reali- din Petroşani a început să-şi lor, care au luptat cu toată mei reprize, tabela de marcaj
Cu stele în organizat marţi, 27 martie, pentru a asigura securitatea zînd an de an însemna facă din nou simţită prezenţa dăruirea pentru cele două arăta egalitate : 1—1.
t ochi (Ca- la întreprinderea de lianţi muncii. Scări fără balustra în rindul formaţiilor care as puncte. Gazdele, bine pregăti Dubă pauză, hunedorenii fac
SIMERIA : de la Chişcădaga o acţiune de, 'utilaje fără apărători, te economii de carbu piră la primul loc în clasa te fizic şi tactic de antrenorul un ioc cursiv, dar nu reuşesc
vina — se preventiv-educativă, comple oameni care nu cunosc regu ranţi, lubrifianţi şi pie mentul seriei respective. După Liviu Adam, au făcut o primă dezlînarea defensivei timişore
tul) ; IHA: xă, care s-a bucurat de a- lile de protecţia muncii obli se de schimb, depăşin- ce, în etapa trecută, cîştiga- repriză de o valoare deosebită. ne. de multe ori supranume-
âvoluţionari du-şi cu regularitate serâ două puncte preţioase în încă din start, jucătorii de la rică. Golul victoriei este în
UC : O bă- preciere din partea tuturor gatorii în sectorul în care deplasare, în faţa lui Electro C.F.R. atacă, şi în min. 5 oas scris în min. 70. de către Tir-
(Minerul). celor care îşi desfăşoară ac lucrează, inspectori obşteşti sarcinile de plan ce-i motor Timişoara, studenţii au peţii fac henţ în careu, dar ehiniei. care transformă un
tivitatea în această unitate. de protecţia muncii care revin. Datorită calităţi obţinut duminică o nouă vic lovitura de pedeapsă este ra penaiti.
Despre ce este vorba ? nu-şi exercită îndatoririle, lor sale moral-profesio- torie. De data aceasta, ei au tată de Alexandroni. Nereuşita A arbitrat bine D. Neagu (Si
învins pe teren propriu pe U-
aceasta nu are repercusiuni a-
Atît timp cit s-a aflat în care nu cunosc aceste înda nale, comuniştii de la nirea Sînnicolau Mare, una din supra moralului echipei şi fa biul .
JPORT construcţie cit şi după pu toriri şi multe altele. Ceea echipele fruntaşe ale seriei. zele de poartă devin din ce METALUL: Borbelv — Irmas,"
nerea ei în funcţiune, între ce au constatat lucrătorii Autobaza 1 Deva l-au Jocul a fost în general la în ce mai periculoase ; por Torga. Mioulescu. Lngti. Tir-
Curteanu.
chinici.
Coiocaru,'
prinderea de la Chişcădaga a procuraturii este cu atît mai primit în rîndurile lor. discreţia gazdelor, care au ac tarul Marincan scoate mingi Băda (Predai. Socaci. Matula.
cursului păstrat o tristă întîietate în grav cu cit acţiunea aceasta Jula Ioan, şeful coloa ţionat, îndeosebi în prima re grele la şuturile Iui Lucian şi (ION CINCTŞEANU, ziarist co
>73 : ceea ce priveşte numărul de era precedată de un alt con nei ne spunea: priză, cu mult aplomb, fazele Pirva. Golul vine în min. 32 laborator).
,us 1 accidente de muncă. Şi de trol al unui organ de specia — Am numai cuvinte
nazionale 2 fiecare dată concluzia care litate, control în urma căruia
ilogna reieşea din cercetarea fapte I.L. Chişcădaga avea de în de laudă despre Valea.
ellino L-am repartizat la poştă, DIVIZIA C 7 DIVIZIA C 8
lor era că accidentele se da făptuit un complex program la difuzarea presei toc REZULTATE : Gloria Drobeta Tr. Sev. — Mi
REZULTATE : Gloria Reşiţa — Metalul Oţelul
ssi torau neglijenţei, nerespectă- de măsuri menit să înlăture mai avînd în vedere se nerul Motru 3—0 ; Lotru Brezoi — Metalul Ro- Roşu 4—1 ; Ştiinţa Petroşani — Unirea Sînni
a rii legislaţiei referitoare la tocmai nereguli din cele e- vinari 3—0 ; Chimistul Rm. Vîicea — Construc colau Mare 3—1 ; Unirea Alba — C.I.L. Blaj
protecţia muncii. . Lucrătorii nunţate mai sus. riozitatea lui deosebită torul Craiova 0—0 ; Metalurgistul Sadu — Uni 3—1 ; Laminorul Nădrag — Unirea Tomnatic
i — Procuraturii locale Deva, In continuare, în faţa oa în muncă. Şi nu rn-am rea Drăgăşani 2—0 ; C.F.R. Craiova — Minerul
•l deplasaţi în întreprinderea menilor muncii din secţii au înşelat. Este de multă Vulcan 2—1 ; Minerul Lupeni — Dierna Orşova 2—0 ; Minerul Oraviţa — Minerul Ghelari 2—1 ;
respectivă, au vizitat fiecare fost prezentate o serie de vreme la panoul de o- 3—1 ; Progresul Băileşti — Pandurii Tg. Jiu Metalul Hunedoara — Electromotor Timiş. 2—1;
2—1 ; Constructorul Tg. Jiu — Forestierul Bă-
Vulcan 1 dintre secţiile de producţie diapozitive color referitoare noare al fruntaşilor, fi Beni 3—2. I.C.R.A.L. Timişoara — Metalul Bocşa 1—2 ;
Cluj-N. 1 ale acestei unităţi. la cauzele unor accidente, de ind un om de nădejde C.F.R. Simeria — Vulturii T. Lugoj 2—1.
Constatările lor în acest muncă rezultate din anche al societăţii noastre so CLASAMENTUL CLASAMENTUL
control au scos în evidenţă tele procuraturii. Asemenea cialiste. 2. Pandurii Tg. Jiu 19 14 1 4 58—19 29 1. Vulturii T. Lugoj
ceea ce era de fapt de aş acţiuni a mai organizat pro 2. C.F.R. Craiova 19 12 3 4 34—17 27 2. Unirea Sînn. Mare 19 11 3 5 35—17 25
19 11 2 6 28—19 24
teptat — o stare generală ne curatura la E.M. Deva, I.M. ŞTEFAN VARGA 3. Minerul Lupeni 19 12 1 6 41—19 25 3. Ştiinţa Petroşani 19 9 4 G 36—28 22
satisfăcătoare în ceea ce pri- Bîrcea şi la alte unităţi. ziarist colaborator 4. Dierna Orşova 19 10 3 G 33—26 23 4. Unirea Alba 19 10 1 8 25—1G21
5. Lotru Brezoi 19 9 2 8 20—23 20 5. Laminor. Nădrag 19 9 3 7 32—25 21
6. Minerul Vulcan 19 7 5 7 23—23 19 6. Minerul Oraviţa 19 9 3 7 30—27 21
7. Constr. Craiova 19 6 7 G 24—25 1!) 7. Unirea Tomnatic 19 8 4 7 30—20 20
8. Metalul Rovinari 19 C 2 9 20—32 18 8. Metalul Bocşa 19 8 2 9 25—23 10
IN CONSTRUCŢIE — 9. Gloria Drobeta Tr. S 9. Minerul Ghelari
I pentru NOI CĂMINE 10. Minerul Motru : ia 7 3 9 26—39 17 10. I.C.R.A.L. Timiş. 19 7 4 8 22—22 18
19 6 4 9 31—27 16
19 7 4 8 18—29 18
•eme rela- La zi în agricultură 11. Metalurg. sadu 19 5 G 8 28—29 1G 11. Gloria .Reşiţa 19 7 3 9 30—29 17
cer varia- CULTURALE 12. Chimistul Rm. V. 19 7 2 10 20—24 10 12. Electromotor Tini. 19 G 5 R 27—27 17
ain. Izolat 13. Progres. Băileşti 19 6 4 9 20—35 10 13. C.F.R. Simeria 19 7 3 9 18—2G17
iverse sla- (Urmare din pag. 1) păşunilor, mai au de execu In satele Coroieşti şi Mă- 14. Construct. Tg. Jiu 19 7 1 11 24—33 15 14. Metalul O. Roşu 19 7 2 10 22—27 16
/intul va tat’ lucrări un număr mare lăieşti din comuna Sălaşu 15. Unirea Drăgăşani 19 6 2 11 26—37 14 15. Metal. Hunedoara 19 G 4 9 16—32 16
nord-vest. de cooperative agricole de de Sus au început lucră 1G.Forestierul Băbeni 19 6 2 11 19—47 14 16. C.I.L. Blaj 19 4 5 10 15—32 13
lmă va fi Este necesar ca aceste lu
şi 4 gra- producţie. Comitetele comu rile de construcţie a unor ETAPA VIITOARE : Unirea Drăgăşani — Dier ETAPA VIITOARE :• C.F.R. — Met. Bocşa ;
Jmă între crări să fie grăbite şi în nale de partid şi consiliile noi cămine culturale. Aces na ; Progr. Băileşti — Chimistul ; Gloria —
?e alocuri celelalte unităţi agricole cul populare au datoria să inter te obiective se realizează C.F.R. ; Constr. Craiova — Constr. Tg. Jiu ; Unirea Tomn. — Gloria ; Laminorul — Min. O-
brumă şi tivatoare de căpşuni (C.A.P. vină operativ şi concret pen prin contribuţia în bani şi Min. Motru — Lotru ; Pandurii — Min. Vulcan ; ravlţa ; Vulturii — Ştiinţa ; C.I.L. — Met. Hu
Densuş, Toteşti, Peşteana). tru finalizarea lor cît mai în muncă a locuitorilor ce Forestierul — Min. Lupeni ; Met. Rovinari — nedoara ; Min. Ghelari — Unirea Alba ; Met. O. j
,In ce priveşte fertilizarea grabnică. lor două sate, Metalurg, sadu. Roşu — unirea S.M,; Electromotor — I.C.R.A.E;.
