Page 74 - Drumul_socialismului_1979_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Mí. (
Pag. 2

Codul: eticii şi iecMtăţii socialiste
I^EL
gys
;
i Bisiii: iiosTîi'o ®ilii!i: Emmism&Ê tei», C 12.30 Telex
12.35 Curs (I
12,55 Curs (!<
13.15 Conccr
14.15 Corespt
Q H S E MC II 14.35 trnnsm
y~j) Ui I M U L „Qrganizînd şi conducînd măreaţa operă isto­ 15.00 Docum.
Muzică
rică de făurire a socialismului şi comunismului ele la i
IC,05 Cintece
pe pămîntul României, Partidul Comunist Ro­ muncit«
de femistare mân acordă o atenţie primordială făuririi unui 16,25 Un fai
proape
IC,45 Muzică
om nou, cu o conştiinţă înaintată şi înalte tră­
sături morale, promovării unor raporturi noi 17.15 Agenda
17.45 Clubul
Săptâm
Adevărul acesta, axioma­ pe lacob Nieoară. Răspun­ faţă în ultimii 10—15 ani om muncă şi-l pregăteşte între oameni, afirmării depline în toate sferele 18.35 ternă şi
tic in societatea româneas­ sul, acoperit prin peste 20 în Valea Jiului pe care el pentru viaţă, pentru cole­ vieţii sociale a principiilor eticii şi echităţii so­ 18.50 1001 de
că de azi şi din viitor, am de ani dăruiţi muncii, um­ să nu-şi li pus „semnătu­ gul şi prietenul său Pavel cialiste“. 19.00 Telejuri
0 1 Mai -
avut ocazia să-l demon­ ple inima de bucurie. „în ra”. Tisaru, munca mai înseam­ (Din „Codul principiilor şi normelor mun­ trecerea
străm nu o dată sondînd, procesul de educare, de for­ Constantin Calistru este nă izvor de mulţumire su­ cii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi 19.30 T ele clic
r."j mijloacele specifice pu­ mare a conştiinţei omului, miner şef de schimb în bri­ fletească şi sursă a bună­ 20.00 Film se
blicisticii, conştiinţele oa­ munca are cea mai mare gada lui Constantin Buta, stării. „Mi-a plăcut munca echităţii socialiste") le uşilo
pis o d ui
menilor. Fiecare asemenea valoare posibilă. Cred că de la sectorul 1 al între­ de miner, sigur că mi-a 20.50 întâlnire
sondaj insă dezvăluie laturi încă din copilărie trebuie prinderii miniere Dîlja. îl plăcut, şi-mi place. Dacă scara
inedite ale lui, proiectează cultivat respectul faţă de iei foarte uşor drept un tî- nu-mi plăcea, dezertam şi SU3 SEMNUL COLECTIVITĂŢII 21.45 Telejuri
asupra axiomei lumini de ea. Am observat că aproa­ năr de 24—25 de ani. Are eu ca alţii, dar aşa am ră­ & Sport.
o altă intensitate. pe fără excepţie, cei ce mai mulţi. A intrat în mi­ mas pe loc. Şi cu cit mun­
Avem în faţa noastră un n-au avut respectul muncii nă la 21 de ani. La 2!) e ca mea a fost mai de cali­
om împlinit prin muncă. în copilărie, nu-1 au nici la şef de schimb într-o briga­ tate, cu atît' a fost mai ma­ Nimeni nu trăieşte singur
Se numeşte lacob Nieoară - maturitate. Societatea în dă fruntaşă dintr-un sector re răsplata ei. N-am dus
şi este lăcătuş la atelierul general, societatea româ­ fruntaş. „Constantin Calis­ niciodată lipsă de nimic, Se vorbeşte mult despre gur. Am avut alături pe Slc-
de producţie secundară ai nească actuală, îndeosebi, tru, ce valoare educativă a- nici eu, nici familia pentru „nevroza“ oraşelor. Mii de lian Corobea, Laura Gavri- 'K BUCUREŞJ
I.C.M.M. Petroşani. „Ce nu s-a dezvoltat şi nu se tribuiţi muncii ?“. „Munca că n-am înţeles niciodată oameni, cunoscuţi sau necu­ liu şi alţii, hotărînd ce-i de dioprogramu
preţ are pentru dumnea­ va dezvolta dccît bazată il învaţă pe om muncă şi-l să înşel munca". noscuţi se interferează pe făcut. Pe Ion Gali, care Lşi Radiojurnal :
abandonase familia nu l-am
trotuare, în magazine, în mij­
voastră munca?” — )1 în­ pe muncă. O societate ba­ pregăteşte pentru viaţii”. Stai şi-i asculţi pe oame­ loacele de transport în co­ mai lăsat să ne tulbure buna presei ; 8,10
d ii lor; 9,00 I
trebăm pe lacob Nieoară. zată pe trîndăvie nu poate „Cum vine aceasta ? Cum nii aceştia şi le dai drep­ mun. Şi totuşi, omul con­ noastră familie. Pentru că 9,05 Audient;
„Personal, fără muncă nu progresa". Afirmate la mo­ v-a învăţat pe dv. munca tate, şi te bucuri. Precep­ temporan, pentru a'trăi cu sînlem o familie. Buletin de ?
vis ta literari
Iată şi alte rezonanţe ale
mă simt bine. Dacă nu dul teoretic, ideile acestea muncă ?”. „In procesul ei tele eticii socialiste nu sînt zeci de mii de fiinţe la un cuvîntuiui care defineşte un Legendă .şi
¡muncesc, sînt bolnav. Inac­ n-ar avea poate atîta rezo­ ra-am perfecţionat, am a- cuvinte goale. Ele se mate­ loc, a trebuit să-şi impună mare adevăr : nimeni nu tră­ letin de şti
un mod de comportament o-
tivitatea e mai dăunătoare nanţă. Pentru lăcătuşul de juns să învăţ a munci cu rializează, se personalizea­ bligatoriu, oricît i-ar fi de ieşte şi nu poate trăi singur. cultural ; 11,35
„U* ;
ca munca, oricât de grea ar la I.C.M.M., în schimb, ele mai mult folos pentru so­ ză, se personifică în oameni fierbinte sîngelc, pentru că, Ilie Muntean, blocul 28, radio-Iv. ; 3
fi aceasta". „Ce valoare ii sînt crezul unei vieţi. A- cietate şi pentru mine". ca lacob Nieoară sau Con­ a trăi cu alţii sub aceiaşi a- str. „23 August“, Aninoasa : ştiri; 12,05 D
clorului nost
atribuiţi in educaţia omu­ proapo eă nu există con­ Dacă pentru Constantin stantin Calistru, sau ca alte coperiş (casă, bloc), înseam­ — în blocul în care lo­ lion compon
lui ?" — l-am mai întrebat strucţie minieră de supra­ Calistru munca il învaţă pe mii şi milioane ca ei. nă a învăţa şi a te educa cuim, la apartamentul 16, Ia l la 3. Ed
să-i respecţi pe alţii, ca să Maria Frente, mamă a 3 co­ direct cu a.*
fi respectat la rîndul tău. pii, se părea că „nu-i de a- Călău ; 15,00
Convieţuire. In limbajul o- cord“ cu familia noastră co­ 16,00 Radioju
bişnuit, cel puţin in Valea lectivă. Îşi lăsa copiii în ca­ diorecording
<S> Se numeşte Gheorgho bilitate de a se încadra lor nici atît. In schimb îi De fapt se numeşte Marcu Jiului, cuvîntul se înscrie să nemincaţi, venea în stare rii ; 20,00 R‘
( lupe şi nu are dccît lil printre oameni. „E prea obligă să-l întreţină. Să Lazăr, are 34 de ani şi este printre cele menite să dea de ebrietate şi „veselia“ con­ de voie b
con ceri ante ;
ani. N-are nici o meserie, greu" a decis el. In schimb întreţii un trinfor ! Grea tatăl unui copil de 10 ani, pregnanţă unor maxime ce­ tinua pînă la ore tîrzii. îm­ România ; 2»
n-arc domiciliu, u-are nici n-a fost greu să fure lem­ pedeapsă pentru anii cind rămas orfan de mamă. A rinţe de civilizaţie în rapor­ preună cu Liţa Bejan şi cei­ nore ; 22,0
o zi lucrată în toţi anii nul gata fasonat din curtea părintele trebuie să se fost po rînd, zidar, ciz­ turile de convieţuire. Ce e- lalţi locatari am trecut la 22,30 Ring d
aceştia frumoşi. Doarme mar, ajutor miner. Nici o chivalente are în viaţă cu­ acţiune. Soarta copiilor, con­ Buletin de
Non stop n
pe undo apucă şi bea de meserie nu a reuşit să-l vîntul acesta. vieţuirea noastră paşnică
stinge... cind găseşte pe ci­ ţină lipit do ea. în doi ani Glieorghe Scorpie este mi­ nu ne erau indiferente. A- TXMIŞOAR
neva să-i plătească. A fost de zile 1 s-a desfăcut de ner la Uricani. „Blocul în cum sîntem o familie unită, Iitatea 'radio
ajutat să se încadreze în 0 ori contractul de muncă care locuim, oraşul, ca şi paşnică. azi; 18,15 .
româneşti şi
do la mina Lonea. Dacă
muncă, sfătuit Ia „Sfatul mina unde muncim, repre­ Susana Ciunai — filatoare, tâţilor conlo
omenfoi“. Timp pierdut. ceilalţi de mai sus, cel pu­ zintă locul pe care trebuie Lupeni : Eu lucrez aici la Monografii
ţin, nu sint răspunzători
— De re nu te încadrezi să-l respectăm, să-l înfru­ Vîscoza, soţul meu este mi­ 18,40 Acordu
ner la Uricani. După muncă
in muncă, tinere? dccît de fiinţa lor, el, Liţă museţăm, înfrumuseţîndu-ne avem nevoie de linişte, de lirică : Flori
nu ; 19,00—21
— N-am acte. e răspunzător de creşterea clipele de convieţuire. Locu­ rcconfortare. Poate că nu e sonor.
si .educarea unui copil. Ca
iesc de 15 ani în acelaşi bloc
A fost ajutat şi în pro­ şi... lupta cu zgomotele a- bine spus, dar, in colectiv
blema actelor. Mai rămînea «Itima dintre vieţuitoare, surziloare, cu radiourile şi am luat cele mai severe mă­
smulge bucata de la gura
să so fotografieze pentru a copilului pentru sine. Copi­ televizoarele puse pentru... suri împotriva colocatarilor
or ţine o adeverinţă tem­ lul are pensie de urmaş surzi, este una din regulile noştri care... trebuiau edu­
porară de identitate în lo­ după mama decedată, pen­ convieţuirii“ — spune el. caţi, obişnuiţi cu viaţa in
cul buletinului, pe care l-a sie pe care i-o „adminis­ Ionel Sicoe, lăcătuş, pre- colectiv.
pierdut. Dacă alţii făceau trează“ el. Nu te arde, o- paraţia Corceşti „vede“ ast­ Ilie Chiron, miner, Vul­ DEVA : Ş<
totul pentru ca el să se în­ mule pe gît băutura pe ca­ fel convieţuirea : can : Trăim civilizat pentru nessee — sei
cadreze, nu s-au putut du­ minei. \ agabond şi trindav bucure de un ajutor de pe re o cumperi pe banii din — Locuiesc cu familia în că am ştiut să ne-o impu­ tria); Povcs
şi onoare i
ce să se şi fotografieze în era. A ajuns şi hoţ. urma copiilor. „Ce ai de pensia copilului ? blocul E-5 din Vulcan. Si­ nem. Vrem să avem succe­ DOARA : Po
locul lui. Şi a rămas tot @ Răspunde ia numele gînd să faci, tinere, eu ti­ Oameni fără identitate : gur, după muncă nc dorim se în muncă, trebuie să ne să (F I a c:
ştim oameni pe măsură si a-
fără acte, tot trindav şi va­ de Iuliu Eugen Hud, şi are nereţea ta ?“. în loc de răs­ î ără adevărata identitate linişte reconfortantă. In a- fară, în oraş, acasă. rul din
sU’uetorul) ;
gabond. I,a T.C.II. a săvir- 20 de ani, precum şi o me­ puns — priviri pironite in pe caro ţi-o dă existenţa partamentul 8 insă, acolo Civilizaţia. A noastră este Nea Mă rin ;
serie frumoasă — sudor. A
şit totuşi un act de „bu­ lucrat o lună de zile la fa­ pămint. Sigur, unor aseme­ bazată pe muncă cinstită, unde locuia Ion Gali cu fa­ ca o mereu nepotolită sete. rea) ; Acel
milia, de un timp bun cer­
năvoinţă" — şi-a făcut ce­ brica de mobilă din Petro­ nea oameni le vine totuşi şi cită pilduitoare aseme­ turile şi scandalurile se ţi­ Setea de frumos, setea de blindat (7 N<
rere de încadrare. Apoi a şani apoi a dat bir cu fu­ greu să-şi privească seme­ nea identitate e în jurul neau lanţ. Sigur, nu ne-a fost politeţe şi linişte, setea de a voltă în Co
ca) ; LUPE
tor, în acest minunat coiţ
dispărut. La I. M. Petrila giţii. Sfatul prietenilor nu-I nii în faţă. de ţară care este Valea indiferentă starea de lucruri. urma pînă ia capăt drumul (Cultural) ;
era pentru el o altă posi­ acceptă. Pe cel al părinţi­ © Prietenii îl strigă Liţă. Jiului ! Acolo erau 3 copii, o fami­ cel drept al omului nou, ci­ bulantă
lie. Am intervenit. Şi nu sin­ vilizat. VULCAN:
(Muncitoresc)
tcct'v pârtiei
Al OASA :
— seriile I-
resc) ; URIC
S U B S E M N U L T I M P U L U I raţia tăcerii
BRAD: Ecate
(Steaua roşii
Drumuri în c
tria) ; O fat;
minte (Flacăr
de înalt simt întreprinderea minieră Lu­ pă cc-.şi termină banii îşi a- n-o să-mi albească părul la BĂI: Consp
„Lasă, nene Ioane, eă mie
Colectivul de muncă de ia
duce aminte de mină, de fa­
peni — unitate de unde a milie. Acest mod de trai l-a mină, cum ţi-a albit dumitale". (Casa de cult
Gustul şi cub
tînârului,
altfel
bun
Replica
pornit, la începutul acestui împins recent la un scan­ muncitor în brigadă, l-a ars la (Popular) ; 1
Viaţa unei localităţi de­ tei primăveri oi s-au situat popular orăşenesc, ne spu­ an, o entuziastă chemare la dal, urmînd a fi deferit jus­ suflet pq omul cu peste 20 de seară dansăm
Nimeni nu al-
pinde — cum e şi firesc — in fruntea acţiunilor ce vi­ nea : întrecere către toate între­ tiţiei. Cam la fel procedează ani dc mină, cunoscător al tai­ CALAN : Mi
de modu! cum locuitorii ci zează înfrumuseţarea ora­ prinderile similare din ţară Gyorgy Tiberiu şi Ştefan Se- nelor ci şi iubind-o ca pc I-II (Casa de
propria-i casă. „Ştii ce, băie­
— Dacă Vulcanul este tot
participă la gospodărirea şi şului, a cartierului unde lo­ mai bine gospodărit şi mai — se află puternic angrenat rafinescu, lucrători foarte te ? Eu, noi ăştia cărora ne-a MERIA : Albi
în bătălia neîntreruptă pen­
înfrumuseţarea ei, la buna cuiesc. Exemplul lor e Ur­ frumos de la an la an, a- tru îndeplinirea angajamen­ buni de fapt, dar care nu albit părul la mină, n-am ve­ (Mureşul) ; II
revin la muncă pînă nu-şi
me © Oamer
desfăşurare a acţiunilor do mai de numeroşi cetăţeni ai cest fapt so datore.şte ace­ telor asumate. Cu atît mai fac praf retribuţia sau o ma­ nit la de-a gata, cum ai venit meni (Luniln:
dumneata, cum vin toţi cei pc
interes cetăţenesc. Privită oraşului — căci pilda lor lor oameni inimoşi la caro anacronic este, în acest ca­ re parte din ea, de pe urma care-i atrage tentaţia unui ciş- Poliţistul, pilc
prin această prismă, viaţa este antrenantă, stîrneştc şi m-am referit şi miilor de dru, obiceiul unor lucrători acestui mod de viaţă avînd tig mare. Cînd am venit noi (Minerul).
la mină, nu erau apartamente
efervescentă a Vulcanului alte ambiţii — cum ar fi cetăţeni ce procedează ca Sn care să intri de cum sem­
îşi are motivarea, cauzali­ (iheorgbe Scclnduş, Eugen ei. Iată, ca să dau un e- nezi contract de muncă cu mi­
tatea în entuziasmul şi an­ Atodoroaiei, foan llaba, xemplu. în această primă­ na. Nu era nici masă caldă, I iiOTC
gajarea cu care cei ce vie­ colegi cu cei doi, de între­ vară am plantat în oraş Azs e plata, mîine»! gafa", sau cum îşi nici baie cu posibilităţi dc
compensare a efectelor lipsei
ţuiesc în această mîndră prindere sau de meserie; dc soare. Nu erau multe, tine­
urbe a Văii Jiului contri­ Participarea oamenilor ia 500 tulpine de tuia, circa risipesc unii pe băutură banii cîştigaţi re şi tot am rămas pentru că
12 000 arbori şi arbuşti,
Rezultatele ti
buie concret, cu sfatul, dar viaţa Vulcanului îmbrăţi­ mulţi trandafiri, la care a am înţeles că, dacă te dat cu aprilie 1979 :
totul muncit, începi să soco­
şi cu tapia, la cursul tot şează şi aite numeroase participat un foarte marc teşti mina ca pe o familie a Extr. I : i ,
mai bogat in evenimente ai domenii, una dintre acestea număr de oameni. iu sudoare ta. Ştii ce înseamnă să al o 20. G5, 30, 31 ;
Extr. a II-a :
existenţei localităţii. Sint fiind şi activitatea de con­ asemenea familie ?“. Ion Go- 02. 61. 23, 78,
lumbeanu a tăcut. Se gindca
foarte mulţi acei oameni — Tovarăşe vicepreşedin­ poate. El nu înţelege să facă Fond de clşti
carc-şi dăruiesc multe ore trol al oamenilor muncii în te, mai sînt totuşi, şi la de a absenta nemolivat de dc suferit realizările forma­ munca doar calculind in bani. 910 535 lei.
ale timpului lor liber u- comerţ şi celelalte domenii Vulcan.- oameni care nu la şut, mai ales în zilele ce ţiilor din care fac parte şi, cum făcea, dc obicei, tinărul
său ortac, flecare strop do su­
evident, familiile lor. Ce se
nor activităţi pornite şi co­ ale vieţii sociale. Iar dacă participă la viaţa oraşului, urmează încasării retribuţiei, poate şi ce trebuie făcut in doare în plus. Pe primele 10
cind, uitînd de onoarea titlu­
ordonat" de consiliul popu­ aprovizionarea populaţiei, se izolează indiferenţi, sau lui de miner, se lasă legă­ aceste cazuri ? Să se proce­ zile de lucru brigada lor dc la IVREM
lar sau izvorite din rîndul o b'ună, prestările ele servi­ îşi irosesc timpul în res­ naţi de aburii alcoolului, deze cu grijă, dar în acelaşi sectorul III al minei Dîlja a-
vea un plus de 140 tone dc
cetăţenilor, ilie Chiron şi cii progresează continuu, în taúrente, baruri, cafenele. clieltuindu-şi retribuţia prin timp muncitore.şte. Colegii cărbune.
Vasiie Chclroiu conduc fie­ obţinerea acestor rezultate — Sînt, dar din cc în ce restaurantele şi bufetele Văii de muncă ai celor în cauză,
care cite r, brigadă do mi­ o contribuţie de seamă o au mai puţini. Pentru a-i a- Jiului, sau de aiurea. Sigur, prietenii, vecinii de bloc — Timpul prol
cei cc se Iasă stăpîniţi de
21 aprilie 1979
nen la l.M. Vulcan, bri­ Tudor Mocuţa, Alexandru trage şi pe ei întreprindem viciul beţiei, trăind sub lo­ opinia publică, intr-un cu- Pagină general irumoi
vînt — să intervină energic
găzi bune. ce-şi depăşesc Fecior. Dumitru Mihai şi acţiuni menite a-i activiza, realizată de ce. cu cerul v
pentru a ie arăta celor po­
.frecvent sarcinile de plan. alţii, mineri, lăcătuşi ele., cum ar Ti întîinirile cu ce­ zinca : „Azi e plata, mîine-i meniţi mai sus calea cea bu­ Iul va sufla în
gata“, nu sînt mulţi, dar toc­
După ce ies din şut. Ilie de la minele din Vulcan, tăţenii pe cartiere, pe mai acest fapt nc îndeamnă nă. Aşa s-a procedat cu Fo- ION CIOCLEI Temperatura ir.
2 grade, iar cer
Chiron şi Vasiie Chetroiu Pamşvni şi preparaţia Co- străzi, adunările locatari­ să ne ocupăm de citeva ca­ dor Francisc, Ferencz Iosiî TRAIAN BONDOR 10 şi 15 grade,
sîr.t văzuţi adesea in mij- roieşti cerc-şi dăruiesc o lor în care arătăm clar, zuri. Un caz este cel al lui şi alţii, care erau şi ei, pînă eu concursul şi îngheţ slab
'ocu! cetăţenilor pe carc-i mare parte din timpul lor precis, că viaţa localităţii Coman Remescu. miner, ca­ nu de mult, printre cei ce colaboratorilor noştri,
rep- .Antă în consiliul liber activităţii de control noastre, dezvoltarea ci are re, după ce trece pc la ca­ lipseau adesea de Ia şut, dar scriitorul Pentru 22 şi 22.
A'iiar orăşenesc, deoarece al oamenilor muncii. nevoie do participarea fie­ sierie, nu mai e văzut la care astăzi au redevenit mi­ DUMITRU D. IONAŞCU Vreme in curs
treptată. Cerul
neri de nădejde, lucratori
.imindoi sînt deputaţi. în a- Tovarăşul *Ioan Rujoi, vi­ cărui cetăţean cc trăieşte mină 2—3 zile, timp în care conştiincioşi, cu comportare şi li. major de miliţie r©, iar izolat v
hălăduieşte prin localuri, în
î.'Ji incit şi în zilele accs- cepreşedinţi al consiliului în ea. companii dubioase- Ahin du­ flnmnă î; - * eooîoiolo - r . ~ IO AN TRiF