Page 75 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 75
Sí MB AT A, 21 APRILIE 1970 Pag. »
Mihail Sferiade ¿b sivitate, o bogată ideale şi
un stil plin de vitalitate prin
medierea unui limbaj filmic
. interesant.
Inspirată din cronica eve
Acum, în plină revărsare a de/ în făgaşul umbrei dese/ nimentelor mişcării revolu
primăverii, Miliail Steriade cinci in inimă s-ascunde un ţionare din 1848, acţiunea pe
şi-a sărbătorit a 75-a aniver izvor cu limpezi unde/ şi du
unióla reri neînţelese/ iar in văi su liculei vehiculează două idei
ill cc z ¿i sare, înmănunchind munca cu bogate semnificaţii : tre atrleî
neobosită de propagare a va nă falanga. zirea conştiinţei naţionale, o-
deţ en i lorilor culturale româneşti pe în poeme se simte perma pusă tiraniei imperiului liab-
pământul Belgiei, unde tră nent dragostea de ţară. Poe sburgic, si legitimitatea luptei
ieşte de 50 de ani. Aniver zia „Sini; glasul Tării, glas !’ idul şi statul nostru acestui eveniment. Acţiuni
sarea corespunde cu apariţia peste hotare“ este edificatoa pentru scuturarea jugului
ri mi ie re : „Sint glasul Ţării, glas străin. în jurul acestor idei consideră de o mare im le au loc sub egida Consi
iuni unei frumoase plachete de peste hotare/, acolo unde se ţese povestea dramatică a
e şi poeme, intitulată „De^mărge- Celor optzeci de husari, care portanţă actuală şi de per liului municipal al organiza
nlre“. Autor a peste 30 de frontierele dispar/ şi singură spectivă asigurarea celor ţiei pionierilor, Comitetului
rămine naţiunea/ cu geniul ei
tie a- lucrări, Miliail Steriade nu drept singuru-i hotar/. Eu shu parcurg drumul sinuos dc la •mai optime condiţii pentru municipal al femeilor, Co
unealta docilă a represiunii,
şi-a uitat patria, poporul, tra
ij diţiile şi valorile sale istori- o voce ce răzbate din Car- pinâ la realizarea vocaţiei creşterea noilor generaţii misiei municipale de Cruce
i
patriotice, de a se alătura de cetăţeni ai patriei, ocro roşie şi vizează, pe de o
masefîir revoluţionare. Sân tind cu cea mai părinteas parte, sporirea preocupări
'ă in- ecrajml dor Săra priveşte istoria prin
5 a ala jartea; S ©ceru? lentila deplinei lucidităţi. O- că grijă copiii — viitorul lor pe linia educării şi creş
cliitil camerei ¿le luat vederi de aur al ţării. Ceea ce terii tinerelor generalii şi,
Surprinde nebăuuifca cruzime s-a realizat şi se realizea pe de altă parte, crearea
in hí ce şi spirituale. La Louvain, paţi/ amestecată-n valul Du a lujbsburgilor, cu care a- ză in acest domeniu in cadrului optim pentru ma
acolo unde conduce Centrul nării şi-al Mării/ adine ecou ceştia înăbuşe orice încerca municipiul Deva este sem nifestarea talentelor copii
Cultural Român de Ia Uni al milioanelor de fraţi/ ce re de revoltă. Mobilul deso
spate- versitatea Catolică, a publicat i-am lăsat în largul depăr lidarizării husarilor de impe nificativ şi pilduitor din lor. Astfel, recent au avut României“ —
— e- în propria-i editură — „So- tării/. Sint glas din glasul riu este descoperirea adevă acest punct dc vedere. Ca loc două schimburi de ex
veja“ — aceste 24 de poeme, tău, înaripată Ţară/ purtat rului că libertatea e mai pre perienţă cu cadrele didacti
(11 bălă apărute în formă de manu deasupra-oric&rui munte, ma sus de orice şi că este in rezultat al fondurilor tot ce ce muncesc în creşe pe ediţia a 11-a
re, rîu/ ml-e ghidul bun ro
scris, pentru .,ca să mă în mân şi vorba dreaptă, clară/. compatibilă cu demnitatea lor mai însemnate acordate de
credinţez că mina mea mai In ţăr’na lumii-ntregi sînt folosirea violenţei dictate la bugetul sfatului, ,în ul tema creşterii grijii faţă de
poate scrie“. Sînt poeme de rodnicul Tău grîu“. Grăitoa contra unui ideal. Lunga cale timii ani in oraş s-au con educarea şi formarea celor
simţire şi de mare sensibili re sint şi aceste două ver a voluntarei reîntoarceri la struit creşe, grădiniţe, s-a mai mici cetăţeni. In luna
tate, poeme din care „răzba suri : „Nu voi putea vreoda vatră îi prilejuieşte lui Sân dezvoltat foarte mult re EI O NIE Iii
8%% te o voce din Carpaţi“. Iată tă să dezrădăcinesc/ din ini dor Săra o meditaţie profun viitoare va avea loc a treia
poemul „N-o să mă mai duc ma-mi zdrobită Patria româ dă despre condiţia umană ţeaua sanitară pusă la dis manifestare de acest fel la • LOCUL I PE ŢARA ŞI
la tine“ : „N-o să mă mai nă ! u . Iată pentru ce aceste confruntată cu destinul liber poziţia celor mai tineri ce cresa din centrul munici TITLUL DE LAUREAT :
3388 duc la tine/ Codrule, tu rai rînduri le dorim un cald o- ales şi cel prestabilit. tăţeni ai municipiului. Ast piului. S-a iniţiat un con
ascuns !/ Chiar numai o sim m aguí şi un călduros salut In afara dramatismului in fel, ca să apelez la numai curs cu buletine — au fost
plă creangă îmi va fi de-a- aniversar. tens al acţiunii şi al situa Montaj llterar-muzical —
îl Ra juns/ să-ţi respir tăcerea ţiilor, revelaţia filmului este citeva exemple, în Deva tipărite circa 1 000 astfel de Şcoala generală Aninoasa ;
il 7,00 vcrclc/ cînd un ciripit se pier- MIRON ŢlC evoluţia actorilor : Lâszlo D6- buletine — concursul fiind
levista funcţionează 4 creşe, 7 gră (instructori : prof. Teodor
xnelo- zsa, Geza Tordy, J6zsef Ma- diniţe ou program normal, dotat cu premii in obiecte, Trifa şi înv. Magdalena j
ştiri; Li (laras, Gybrgy CserhaJmi, Ge 7 grădiniţe cu orar prelun în cursul lunii mai va avea
10,00 za Folgâr, Gâbor Csikds, Jâ~ Ioc simpozionul „Sănătate Farago) ; Formaţie de tul- i
5 Ke- 99 ciut «Juhâsz, Tibor Patassy, git, marea majoritate a co nicărcse — Şcoala gene
10,40 Zoltân Vadâsz, Piotr Wy- piilor de vîrstă preşcolară şi educaţie", organizat de
0 Bu- Să mior Săra este ceea ce ziuiie artistică, purlind am socki. Ştefan Szmidt, Sândor fiind cuprinşi în grădinile. Comitetul municipal al fe rală Bulzeştii de Şus (in- j
Atlas se cheamă un cineast total, prentele noii şcoli cinemato Szab6 care individualizează meilor şi Inspectoratul .şco slructori ■ prof. Viorel j
coteca cumulînd atribuţii de scena grafice ungare, pe de o par admirabil personajele acestei Numai în anul trecut s-au
îmieră rist, regizor şi operator. Foar te, cu reprezentanţi ca Mi- pelicule grave, construită cu pus în funcţiune o creşă lar, la care vor lua parte Tătar şi prof. Nidia Bo- j
lin de te cunoscut şi apreciat In Un klos Janeso şi Zoltân Huszâ- un fin simţ psihologic. şi cadre medicale din mu soancă) ; Povestitor artis- î
ra fol- garia, dar şi peste hotare, rik, pe dc altă parte a unei cu 50 de locuri cu program nicipiu. Sub egida Consiliu tic — Mircea Oros — Li- j
Meda- Sândor Săra ni se recomandă personalităţi mature, capabi săplămînal, precum şi un
!
,00 De printr-im film unitar ca vi- lă să dezvolte o mare expre AL. COVACI cămin cu o capacitate de lui municipal al organiza ceul pedagogic Deva. i
ală. In ţiei pionierilor se desfăşoa I
din 90 locuri, cu acelaşi fel dc ră o suită de manifestări
-club ; program. LOCUL II PE ŢARA ŞI
15 Ra pe tema „Copiii lumii do TITLUL DE LAUREAT:
cle se- Reţeaua şcolară, aflată şi resc pacea", care cuprind
cintece ca în continuă dezvoltare, acţiuni cu .şoimii patriei şi
nelodii oferă condiţii tot mai bune Estradă pionierească ■—
Vjzî, în pionieri şi vor antrena a- Şcoala generală nr. 6 Pe-
iţe so- pentru educarea .şi instrui proape toţi copiii Devei. în
umal ; rea copiilor ce învaţă in toate unităţile preşcolare, trila ; Dans tematic —
21,00 şcoli şi licee, aecentuîn- Şcoala generală nr. 3 Lu-
05—6,00 du-se activitatea dc îndru precum şi in şcoli vor aven
octum. loc spectacole lunare. în peni : Dans modern —
mare a elevilor spre mese preajma zilei de 1 iunie se ş -oala generala nr. 3 De
Aclua- riile solicitate dc progresul
» man ia va prezenta un spectacol va : Orchestră de muzică
>pulare economic al municipiului şi pe municipiu, iar în şcoli uşoară — Şcoala generală
ţionali- judeţului nostru, iar cadre se vor prezenta spectacole
18,30 le didactice se ocupă cu omagiale închinate copiilor, nr. 1 Lupeni ; Grup vo
orane ; cal — Şcoala generală nr,
1 scena abnegaţie şi pasiune pentru ce vor ti însoţite dc expo
oforra- it da ţării oameni cu un o- ziţii, concursuri sportive !0 Hunedoara : Solistă
idoscop muzică uşoară — Gabrie
rizont politic şi de cultură etc. Prin comisiile de ro
generală tot mai ridicat, mei se organizează pentru la Klorescu - l.ii eul in
'¡sæmi constructori de nădejde ai manie expuneri şi dezba dustrial nr. 2 Hunedoara.
societăţii socialiste multila teri pe teme ca ..Pregătirea LOCUL III PE ŢARĂ
Hunedoara : Vedere de pe dealul Chizidului. Foto : V. ONOIU teral dezvoltate şi ai comu copilului pentru şcoală", ŞI TITLUL DE LAU
nismului. Evident. condiţii „Hărnicia şi spiritul gospo
le asigurate pentru creşte dăresc al copiilor noştri", REAT : Formaţia de dan
:i Ten- „Ocrotirea mamei şi copi
a (Pa rea şi dezvoltarea tinerei suri populare — Şcoala
l-agoste generaţii sint prezente .şi lului in ţara noastră", ,.K- generală nr. 2 Soneria ;
HU-NE- in alte sectoare aie vieţii ducarea prin muncă şi pen j Solistă de muzică popu-
învin- /"* tru muncă" ş.a.m.d., iar
Corsa- Cili viitori locatari sînt la lucru w ásele municipiului. Deva dispune i Iară — Lucia Ilie — Şcoa
(Con- de o reţea largă de unităţi clubul „Femina" se va de
•ŞANI : plasa în unităţile economi la generală nr. 10 Ilunc-
(Uni pe care vor primi ? comerciale cc desfac măr ce mari ale municipiului I (toara.
I
at tren furi cerute de copii, bine cu activităţi pe tema „Va
) ; Rc- aprovizionate, o unitate dc ¡ MENŢIUNI : Formaţia
epubli- partizate, sînt chemate — lorile morale ale familiei de trompeţi şi toboşari
nimalul (Urmare din naff. 1) partanrente, cu 3 şi 4 came acest ici fiind magazinul
a am re, în blocul 5, iar în luna mai precis, au datoria ! — „Lumea copiilor" cc oferă în societatea socialistă". — Liceul industrial „Au
ies c) ; rusul Aurel Dă nes ou, tehni să organizeze temeinic, c- Prin aceste acţiuni — am rel Vlaicu“ Orăştio ; Re
arcerea mai alte .15 apartamente în o gamă bogată de îmbrăcă punctat doar eîteva dintre
A: De- cian principal, secretarul acelaşi bloc. îcctiv, participarea viitori minte şi încălţăminte pen ele — vom cinsti ziua de citatoare — Camelia Po
ncrul) - organizaţiei de partid de la — Deci, aveţi front de lor locatari in sprijinul tru copii şi dispune de o pa. Şcoala generală nr.
Tcp şantierul de locuinţe din O- 1 iunie şi vom onora anul
un ci lo- lucru şi pentru... viitorii lo constructorilor. îndeplini bună servire. 1979, an care a fost decla 3 Deva.
Donspi- raştie. catari. In cursul acestui an —
nbrie) • — Dacă astăzi nu sînt, a- rea acestei sarcini consti rat „Anul internaţional al
)doroju nul acesta au fost viitori — Avem şi pot să o spun tuie o condiţie necesară an închinat copiilor — şi copilului". LICEENI
LŞTIE : că ne-ar sprijini în bună în cinstea zilei de 1 iunie,
(Pa locatari la lucru pe şan măsură. pentru realizarea integrală Ziua internaţională a copi PREMIUL I PE ŢARA ŞI
pe cu- tier ? MARIA MITROFAN
lAGIU- — Conform planificării Indicaţia ca viitorii bene a planului de locuinţe din lului — în municipiul nos secretar al Comitetului TITLUL DE LAUREAT:
tăcerii date do Consiliul popular ficiari de locuinţe să ajute acest an, in fiecare loea- tru au avut loc şi se vor
AŢEG : 'litate ! organiza şi în viitor o sui municipal Deva Obicei folcloric — Liceul
fericirii al oraşului, 26 de viitori la urgentarea terminării a-
Astă beneficiari de locuinţe tre tă de manifestări închinate al P. C. K. pedagogic Deva (instruc
îilie © buiau să presteze muncă eestora este dată mai dc tor Vasile Chevoroşan .şi
mereu ; multă vreme. în ultimul
seriile pe şantier. Au prestat 16 Vasile Molodeţ) ; Brigadă
) ; Sl- dintre ei, efeetuînd 2 800 timp a fost întărită. Consi artistică — Liceul indus
Ibatice orc, valoarea lucrului lor
elcgra- liile populare municipale .şi trial nr. 3 Deva (instruc
în oa- fiind de 11 754 lei. orăşeneşti, în colaborare tor George Cassan) ; Dans
LIUC : — Luna aceasta predaţi
curse apartamente ? ou unităţile economice care ale «gospodăririi şi înfrumuseţării modern — Liceul indus
— Da. O scară cu 15 a- au cote de apartamente re trial nr. 2 Hunedoara (in
structor Ana Goia) ; Ta
cuinţc, spital, hotel, şcoală şi gajament, încă din primele
DEVA : LUCRĂRI altele). zile ale jmului locuitorii co raf — Liceul industrial
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POLITIC E La lucrările amintite au munei, mobilizaţi de depu nr. 1 Hunedoara (instruc
în valoare de
ŞI DE CONDUCERE PESTE 960 000 LEI participat, numai in ultimele taţi, au început o seamă de tor Mircea Ol'teanu) ; Re
lucrări de larg interes ob
zile peste 5 200 cetăţeni ai
citator artistic — Came
FILIALA DEVA Acţiunile de muncă patrio Devei, iar valoarea prestaţii ştesc. Obiectivul cel mai im
din 20 tica organizate in munici lor executate se ridică la portant la care s-a muncit lia Maxim, Liceul indus
73, 25, Anul I, luni, 23 aprilie, orele 17 — expunere piul Deva au înregistrat zi 964 361 lei. Desigur, în unele şi se munceşte cu spor este trial nr. 2 Hunedoara (in
părţi ale oraşului, mai sînt
construcţia şi reparaţia de
lele 'trecute un număr re
Anul îl, marţi, 24 aprilie, orele 17 — dezbatere structor Eugen Evu) ; Po
04, 56, cord de participanţi. în car multe de făcut. Există încă drumuri ţinîndu-se seama de vestitor artistic — lacob
Anul III, miercuri, 25 aprilie, orele 18 — dezbatere. tierele Bejan, Dacia şi Pro şi cetăţeni care nu ies din faptul că mulţi cetăţeni sint
gresul, precum şi în zona proprie iniţiativă sau la a- navetişti şi autobuzele nu Circov — Liceul indus
Activităţile vor avea loc în sălile Cabinetului ju gării, s-au făcut extinderi de pelul organizatorilor să în puteau intra în toate satele. trial nr. 1 Lupeni.
deţean pentru activitatea ideologică şi politico-cduca- spaţii şi zone verzi pe 2,6 grijească zona din jurul blo Astfel, se lucrează la con
tivă. hectare, valoarea lucrărilor cului lor, să planteze un po- strucţia drumurilor spre sa PREMIUL II ŞI TI
ridieîndu-se la peste 700 000 rnişor sau o floare, pentru tele Merişor, Rovina şi Stăn- TLUL DE LAUREAT: Co
lei. De asemenea, au fost cu a-şi face oraşul din zi în zi ceşti, care avansează zi de
răţate şi reamenajate spaţii mai frumos. zi. La construcţia drumului rul Liceului pedagogic
Azi, transmisie - radio în direct şi zone verzi pe o suprafaţă D. C. Spre Stânceşti, de pilda, Deva : Estrada Liceului
muncesc zilnic circa 40 de
de peste 44 500 mp şi plan
pentru taţi 2 050 arbori şi arbuşti în BUCUKEŞCT : oameni, la celelalte drumuri industrial Pelrila.
ne în de !a Calan zona gării şi cartierele Bejan participarea este de aseme
ir re- participare nea, numeroasă. în această PREMIUL II! ŞI LI
, Vîn- şi Progresul. S-a mai lucrat primăvară se munceşte şi la
l slab. Ediţia de azi a emisiunii rile urbanistice ale acestei la reparaţii de străzi şi tro numeroasa la alinierea gardurilor, la spoi TI,UI. DE LAI '1ÎE AT :
-3 şi „De la 1 la 3“ este realizată localităţi de pe Valea Stre- tuare pe 4 850 mp (str. A.
mă de şi transmisă în direct din iului, imagini din activita Vlaicu din zona cetăţii şi MUNCA PATRIOTIC A rea caselor, ca şi la amena Dans tematic — Li lecui
Drumă oraşul Călan. Pe parcursul tea cultural-artistică în ac Barbu Lăutaru din Viile jarea spaţiilor verzi din cen industrial Vu!lean.
celor 1 ore, prin radiere- tuala ediţie a Festivalului Noi) şi evacuări de pămînt I’cntru anul in curs, cetă trul comunei.
portaje, interviuri şi alte naţional „Cîntarea Româ şi moloz ; în zona centrală ţenii comunei Bucureşci s-au In fruntea muncii patrioti MENŢIUNI : Tealru
e 1979 : secvenţe reportericeşti, vor niei“ şi alic clemente su şi str. 23 August au fost e- angajat să efectueze muncă ce se situează, cum e şi Fi
"ălzire gestive din viaţa şi acti vacuatc 15 009 tone de pă- patriotică lu gospodărirea şi resc. deputaţii comunei, Mi- Liceul industrial nr. 2 Hu
innou- fi prezentate preocupările mînt în vederea eliberării înfrumuseţarea localităţii în ron Glava, Petru Ghilean, nedoara.
a. şi realizările siderurgiştilor vitatea locuitorilor din a-
si constructorilor. împlini eeastă aşezare hunedoreană. amplasamentelor pentru in- valoare de 520 000 lei. Pen- Viorel Demian, Traian Nîa-
oltn