Page 78 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 78
DltUMUL SOC1AMSMI LLI \K.
Fag.
Şedinţa Biroului Comitetului MINERII DE LA PAROŞENI
| J
judeţean Hunedoara al P.C.R. NU SE MULŢUMESC CU PUŢIN D U IVI:
— Am pornit puţin mai ţios de producţie, t'ind sini 8,30 Gi
Ii u
(Urmare din pag. 1) cest domeniu, modul cum au greu în 1979 din cauza unor probleme, schimburile se su 8,40 To
prapun un timp, rezolvă îm
acţionat organele şi organi defecţiuni în fluxul trans preună situaţiile critice şi »,•.»3 Şo
zaţiile de partid, toţi facto portului, perturbat de vitre astfel totul decurge normal. »,35 Fii
pii
viaţa. Biroul Comitetului ju rii răspunzători pentru reali giile acestei ierni, dar vom Tinărul inginer Gheorghe
urca repede la plan şi peste
deţean de partid a adoptat zarea sarcinilor izvorite din plan. în 5 ianuarie am por Spinu, şeful sectorului 1, este 16.00 Vii
masuri concrete in scopul documentele de partid şi din nit un nou complex in sec cam nemulţumit. Şi asta din- 11.30 ne; Pc:
îmbunătăţirii substanţiale a prevederile legilor, Biroul torul II, prin 20 ianuarie vom l.r-un motiv c lar, serios : 11,43 Bu
activităţii de asigurare a ce Comitetului judeţean de porni altul, in sectorul I, pentru că minerii de la Pa 12.30 De
lor tnai bune condiţii de partid a indicat noi măsuri vom reglementa şi starea ® După un demaraj anevoios... • Randamentele — roşeni nu se* mulţumesc cu 13.00 Tel
muncă şi de viaţă pentru care să intensifice califica transportului şi avem con în continuă creştere • „Doar am fost fruntaşi" • Con puţin. „Ce folos că Fazakas 13,03 AII Dft
14.00
personalul muncitor din uni rea şi policalificarea, pf.-fec- vingerea că vom încheia lu lucrare permanentă, fructuoasă. Francisc are un plus dc pro 15,33 Ev«
tăţile economice. Pi baca u- ţionarea profesională, pregă na cu depăşiri de plan. ducţie la zi de aproape 8 000 li aţ
nor analize temeinice, orga tirea personalului muncitor Această declaraţie a secre de tone, dar pe sector înre 15.45 Fiii
nele şi organizaţiile de partid în ansamblul său. precum şi tarului comitetului de partid !e-a recomandat secretarul virsta medie este de numai gistrăm un minus de pro Ia
vor irebui să desfăşoare o în unele meserii deficitare in pe I.M. Paroşeni — tovară general al partidului, tova 24 de ani — doreşte să uree ducţie — st» întreba cu justeţe 3G,35 Iflr
Kb
mai intensă muncă de în unităţile industriale, pe şan şul loan Kăţulescu —, inse răşul Nicolae Ceauşescu, aşa de pe locul III pe primul loc tinărul şef de sector. K drept 38,4.5 Tel
drumare şi control, activizind tierele de construcţii, in alte rată in ziarul nostru din M cum s-au angajat ei în faţa în întrecerea socialistă pe că nc-au ieşit din producţie 18.20 Rci
ianuarie a.c., s-a confirmat
organele sindicale, pe toţi activităţi productive. Măsu pe deplin. Colectivul acestei „minerului dc- onoare al ţa întreprindere. 2 abataje, care s-au încheiat, Poi
■factorii răspunzători, în în rile adoptate vizează, in mod unităţi miniere etalon pe ra rii“. Vorbind despre modul in in locui cărora u intrat doar 18.50 Uaî 1001
deplinirea sarcinilor din a- deosebit, îmbunătăţirea ac mură şi fruntaşă pe anul Primul pe care l-am abor care sint implicate cadrele unul în funcţiune, dar am 13.00 Tei
t.-est domeniu. Măsurile adop tivităţii de calificare prin 1978 între minele Văii Jiului dat a fost destoinicul briga tehnice in activitatea efecti avut şi unele neajunsuri pro 13.20 Doi
vă din abataje, despre ajuto
prii, de organizare şi disci
din
tate vizează, de asemenea, cursuri organizate pe mese s-a mobilizat exemplar şi in dier Ilie Filiche, a cărui per rul concret pe care îl dau plină. In prezent pregătim un 13,40 Şla.j
îmbunătăţirea condiţiilor de rii, a frecvenţei cursanţilor tr-adevăr a încheiat prima sonalitate nu mai are nevoie minerilor, am consemnat că nou abataj frontal, in stra azi.
lucru la toate locurile dc şi calităţii lecţiilor, ridicarea lună a anului cu o depăşire de prezentare. „N-am dat pi la I.M. Paroşeni acest lucru tul 13, echipat cu complex na
muncă, a protecţiei muncii, pe o treaptă superioară a de plan. Nu prea mare, doar uă acum mita cărbune cit este o permanenţă pe fieca mecanizat, care va intra in nici
pentru înfăptuirea progra pregătirii elevilor şi studen de 289 tone, dar încurajatoa aş fi vrut pcnti’U că am re schimb. Maiştri minieri producţie în cinstea zilei de 20,15 Pilii
re, avind în vedere greută
alba
melor privind reducerea săp ţilor în atelierele şcoală şi ţile cu care s-a confruntat. mers cu scosul complexului ea Voieu Lebădă, Constan 1 Mai. Avem posibilitatea să Pro«
tămâni de lucru, dezvoltarea in unităţile productive, exer In februarie ritmul muncii — după un an de funcţiona tin Buşu, loan Ilileagă, Du recuperăm curind minusul a- lor
activităţii cantinelor şi mi- citarea unui control mai ri a fost mai mult amplificat, re — şi pe cărbune, prin mitru Cozoreanu şi alţii, de cumulat şi să ne înscriem ,45 Tel*
pu.şcarc, pc un pilier dc; vreo
ia sectorul 11, colaborează
LU>
crocantinelor, a serviciilor guros din partea cadrelor di cele două noi complexe me 40 de metri. Apoi am mai şi noi cu depăşiri dc plan. 18.00 Erai
cooperaţiei meşteşugăreşti dactice asupra desfăşurării canizate au intrat repede în avut şi necazuri — nişte pre permanent şi fructuos cu Brigadierii noştri de nădej ghia
minerii, muncesc umăr la li
către populaţie, realizarea practicii productive a studen „plin“ şi cea de a doua lună siuni excesive mi-au îndoit niar, se bucură împreună de de Fazakas Francisc şi Ion 18.50 3001
construcţiilor dc locuinţe şi ţilor şi elevilor. Biroul Co a anului le-a adus mineri 9 cadre dc la complex, tre roadele muncii lor. Sorescu, de la frontale, ca şi 13.00 Te!«'
13.20
a căminelor pentru nefami- mitetului judeţean de partid lor de la Paroşeni un spor buind să le trag încet şi cu — Nici nu s-ar putea alt Kalinun Geza şi Gheorghe 3 3,10 Doci Pan
li.şti, asigurarea aprovizionă ¡t subliniat necesitatea ca or de produc ţie de 1 182 tone de mare grijă, iar in plus am fel — adăugă cu convinge Dineu, de la pregătiri, cei lupi
cărbune. Am ţinut tot timpul
rii şi desfacerii produselor ganele şi organizaţiile de legătura cu acest destoinic executat şi o serie de lucrări re maistrul minier Gheorghe lalţi mineri din sector sint muli
agroalintentare şi industriale, partid să îndrume îndeaproa colectiv minier şi i-am con auxiliare. Dar nu peste mult •Micăută, de la sectorul I. hotărîţi să ne aducem din 20.00 Horn
Clark.
diversificarea si extinderea pe activitatea dc calificare, semnat cu plăcere roadele timp vom intra şi noi din Pentru că maistrul este, a- plin contribuţia la realizările 20,35 Mai
întreprinderii. Nimeni n-u
reţelei de magazine cu semi- atîl la locurile de muncă, cit hărniciei obţinute în abataje. nou „în plin". lâturi de brigadier, pionul uitat că I.M. Paroşeni a fost 21,25 Cădi
preparate culinare, mai buna şi in şcoli şi facultăţi, în Da finele lunii martie, pro Lucrînd doar cu 8 mineri central al acti vită ţii de pro fruntaşă pc Vale pe 1978 şi 21.45 Tele
întreţinere a fondului loca scopul respectării exigente a ducţia extrasă suplimentar şi eu 2 lăcătuşi, efeetuînd ducţie din subteran. Noi ne că depinde numai dc noi să
tiv, gospodărirea localităţilor, programelor de practică, din abatajele Pnroşeniului se singuri toate operaţiile po înţelegem bine cu minerii, ne situam şi in acest an pe
care le reclamă demontarea
îmbunătăţirea in permanenţă creşterii calitative a pregă cifra la circa 2 500 tone de complexului, precum şi alte ne străduim să organizăm cm loc de onoare“.
a asistenţei medieo-sanilare cărbune, iar după cele două temeinic lucrul în abataje, Minerii dc» la Paroşeni nu
tirii personalului muncitor.
a oamenilor muncii. .S-au prevăzut, de asemenea, decade ale lunii aprilie, ea lucrări de întreţinere a aba să menţinem o stare disci se mulţumesc eu puţin. Con
tajului, llie Filiche speră ca
Biroul Comitetului jude s-a majofat la aproape 3 500 in circa 2 luni de zile să plinară corespunzătoare, să ştienţi de sarcinile pe care PROGK
ţean de partid a analizat a- măsuri privind îmbunătăţi de tone. monteze complexul într-un rezolvăm operativ toate pro lc au în acest an, ei acţio dio jurnal
sei; 7,45 1)
rea propagandei tehnice şi e-
T-am vizitat din nou. dău-
poi preocuparea corni tetelor năzi, pe minerii de la Paro blemele care se ivesc. La nează cu abnegaţie şi răs tieră; 8,0
municipale, orăşeneşti şi co conomice, a concursurilor şeni, pentru a consemna noi nou frontal, în panoul T, Paroşeni s-a încetăţenit de pundere. hotărîţi să răspun satelor; f)
pentru ca, de la jumătatea
munale dc partid, a organi profesionale, olimpiadelor pe mărturii ale angajării lor lunii mai a.c., să lucreze, mult regula ca schimbul sa dă prin fapte chemării de a ni cal; J2,ii
se predea şi-să se preia din
zaţiilor dc masă şi obşteşti, meserii, dezvoltării mişcării muncitoreşti de a da patriei aşa cum spunea el. „in plin“. da mai mult cărbune ţării. toţi; 13,00
»consiliilor oamenilor muncii dc invenţii şi inovaţii în sco mai mult cărbune, aşa cum Formaţia sa de tineret — mers, la frontul de lucru, Microrcvis
Unda
ve
pentru a nu pierde timp pre
pentru cunoaşterea si apli pul atragerii cursanţilor de DUMITRU GIIEONKA satirico-ui
carea legislaţiei în vigoare la cursurile dc calificare, G — iutei
populare;
privind calificarea, ridicarea policalificare şi specializare si ouaţi lor;
calificării şi perfecţionarea in aceste acţiuni. /.ied; 18,30
pregătirii profesionale a per Biroul Comitetului jude tru toţi;
sonalului muncitor din uni ţean de partid a rezolvat, in i’KOGKAMlJL UNIVERSITĂŢII POLITICE 20,13 Noi i
7.1 l'îl pOpUl
tăţile industriale şi agricole. continuare, o scamă dc pro melodiilor
Aptei iind realizările din a- bleme ale activităţii curente. ŞI DL CONDUCERE Consemna
FILIALA DEVA cu Mia 15
cili, Nicu
Iiadiojurm
Anul I, luni. 23 aprilie, orele 17 — expunere inie sport!
sza pe teme de protecţia A nul II, marţi, 21 aprilie, orele 17 — dezbatere dans; 21,0«
0,05—5,00 ;
nocturn.
Anul III, miercuri, 35 aprilie, orele
li! -— dezbatere.
Activităţile vor avea loc
in iăl ili Cabinetului ju-
murtciî în egrscyltoră cit/loan penţ i activi tulea ideologică şi politieo-educa-
ti vă. £<§]! 5^
Ba Ca.-,a agronomului Min panţilor pe bază de filme şi
tia a avut loc o analiză pe diapozitive cu aspecte p l i DKVA :
tenie dc protecţia muncii la vind măsurile pentru preve nes.sce —
cure au participai cadre cu nirea accidentelor in agricul 0e fa corespondenţii voluntari iria) ; Pov
ji onoare
munci dc răspundere din u- tură. De asemenea, au fost 1)0 AH A : J
nltaţilc subordonate Direcţiei prezentate o serie de mate Sii (Flacăr;
agricole judeţene pentru u- riale produse de industria seriile 1 -11
griculUuă şi industrializarea noastră, care trebuie folo Azi - relatări ale colectivului tul din
strucloru!)
produselor agricole. Cu acest site în scopul desfăşurării Nea Marin
prilej au fost prezentate con- activităţii in condiţii de secu rea) ; Ace
i luziilo controlului efectuat ritate, îndeosebi la locurile nostru din Simeria blindat (7
voită in C
in perioada 16—21 aprilie de muncă unde se lucrează ; LUI
(<. iiHural) :
a.c. de către brigada de con cu substanţe toxice şi cu cu- toresc) ; V
trol din Ministerul Muncii, BENEFICII SUPLIMENTARE tru al acestui an o produc cerea (Mui
Ministerul Agriculturii şi In .rent electric Analiza a iosî ţie industrială suplimentara Nl-.A : De
dustrializării Produselor A- deosebit dc interesantă şi Noi utilaje şi instalaţii miniere, asimilate in producţie de Acţionind in mod respon in valoare de 7 466 000 lei. (Minerul) ;
factorii in-
gricole şi uniunea sindicate utilă pent u toţi factorii unităţile specializate din Valea .Jiului, vin în sprijinul creşte sabil pentru ridicarea nive Cea mai mare contribuţie la tul pentru
iese) ; ANI
lor de ramură. Totodată, s-a vestiţi cu răspunderi pe li- rii productivităţii muncii şi a producţiei de cărbune. (Aspect lului productivităţii muncii această realizare şi-u adus-o Ţcpoş -- s>.
de la expoziţia descinsă zilele trecute Ia I.M. Petroşani).
făcut o instruire a partici nie de protecţia muncii. loto ; a. LI (1 tl şi reducerea cheltuielilor ma colectivul l.M.M.H. care a ci toresc) ;
teriale, colectivele dc oa realizat o depăşire de 5 437 000 ţul amintiri
meni ui muncii de la l.M.M.H. lei şi cel dc la „Marmura", (7 Noiembr
si „Marmura" Simeria au cu o depăşire de 1 428 000 lei. ea teri na Te
reuşit ca in primul trimes Această depăşire putea fi şi roşie); GUI!
ria (Mineri
Nu putem rămîne indiferenţi la „porţile deschise £i tru al acestui an să obţină mai marc dacă şi colectivele Di umuri in
o micşorare a cheltuielilor
tria) ; O fi
materiale cu 7.2 şi respectiv cie la întreprinderea de in minte (FIaci
dustrializare a laptelui, uni
34,1 lei la 1000 lei produc- tăţile de cale ferată şi l.A.S. li Al: Con-
ce duc spre păgubirea avutului obştesc ţie marfă şi să realizeze o îşi realizau sarcinile de plan. Gustul si ci
(Casa de cu
productivitate a muncii mai (Popular) ;
mare cu 2 953 si respectiv GRIJA DEOSEBITA seară dansă
Magazinul de confecţii băr minte sau încălţăminte. To un magazin alimentar, cu l-a întrebat d a t a a achitai 3 016 lei/personal muncitor. PERFECŢIONĂRII Nimeni nu
baţi si femei, încălţăminte, ni! dec urge aproape normal, motivarea că unitatea de sau nu contravaloarea hai Drept urmare, s-au obţinut PROFESIONALE CALAN : j
galanterie şi lenjerie din O- eu excepţia casierei care, pe confecţii şi încălţăminte ar nei, deşi s-u plimbat citeva beneficii suplimentare do pe A PERSONALULUI 1-II (Casa i
raşul nou Palan este situat lingă faptul că încasează su avea personal muncitor in minute prin faţa magazinu ste 1 milion de lei la l.M.M.R. luna răstun
Iu parterul unui bloc dc mele de la 3—1 raioane, mai pi tis. lui respectiv. şi 889 000 lei' la „Marmura". In cadrul lL-viziei de va SJMEK1A: A
locuinţe. în după-amiaza zi îndeplineşte şi funcţia de Gestionara părea nedume Faţă de această situaţie goane Simeria-Triaj, la şcoa (Mureşul) ;
mo © Oam
lei de 13 aprilie 1979, in ju ambalatoare. ceea ce, evi rită de faptul că i s-a des sugerăm conducerii Între PRODUSE DATE la personalului, au loc in meni (Lumi
ni! orelor 17.30. un fapt mai dent, ii îngreunează misiu fiinţat postul respectiv, mai prinderii comerciale mixte PESTE PREVEDERI fiecare lună activităţi meni Poliţistul, p
puţin obişnuit ne atrage a- nea. cu scamă că la inventarul C'ălan să analizeze situaţia te să contribuie la perfecţio (Minerul) :
tenţia. Un individ îmbrăcat De la raionul de confecţii din februarie 1979 unitatea acestei unităţi cu referire întrecerea pentru îndepli narea pregătirii profesionale sule in deriv.
( u o haină nouă. dar cu pan cu autoservire se iese- direct Înregistrase un minus de nirea şi depăşirea planului a personalului muncitor şi a
taloni uzaţi iese in mare in stradă, controlul f i i n d ast peste 3 600 lei, produs ca tu specială la numărul persona la producţia fizică pe care o
lului muncitor, iar in cazul
grabă din magazin, priveşte fel neexistont. întrebăm pe rnare a unor sustrageri dc in care, de la alte unităţi, desfăşoară colectivul do mun cadrelor cu pregătire medie.
¡n dreapta şi in stingă, apoi, şefa unităţii, Florica Martin, bunuri de către răufăcători. cum sint Cafe-barul din a- citori şi cadrele tehnico-in- Aici au fost organizate expu Vrei
ca paşi grăbiţi, ajunge la că despre această situaţie şi ni Ne mai făcea cunoscut c-a la propiere şi altele nu se poa gincreşti la întreprinderea neri şi dezbateri pe teme
pătui blocului, continuîndu-şi se răspunde că mărfurile se le transfera o persoană în „Marmura“ Simeria, datorită privind tnodul de efectuare Timpul p
drumul in fugă. parcă pen vinci ţinindtt-se seama de în 12 'aprilie 1979 a comunicat măsurilor luate pentru mai a reviziei tehnice la trenu ziua de 22 a
tru a i se pierde urma. Se crederea publicului. Ii facem situaţia grea în care se află funcţia de supraveghetor, să buna organizare a muncii şi rile de marfă, sarcinile lăcă se va încălzi
părea că individului, profi- cunoscut episodul de la în contabilului şef al unităţii se ia măsuri ca în orele de producţiei, precum şi în ve tuşilor de revizie, reglemen ii variabil;
tînd de aglomeraţia din ma ceputul acestor rinduri dar dar măsuri nu s-au luat. virf sau în situaţii mai deo derea utilizării cu randa tările actuale privind revi averse de pl
gazin, ¡-a încolţit ideea că nu se arată surprinsă. Dim Anterior cazul magazinului sebite unitatea amintită să ment sporit a timpului de zia trenurilor de marfă care descărcări ci
viului va
poate lua haina şi fără plată. potrivă, şefa unităţii ne face respectiv a fost adus şi la fie sprijinită cu personal lucru si maşinilor, s-a con au în compunerea lor vagoa din vest şi i
Intrăm in magazinul res cunoştinţa directorului uni TESA ori de altă specialita cretizat în depăşirea substan ne tip U.R.S.S. Dezbaterile perntura mii
pectiv la ora cinci oamenii cunoscut că a mai avut ca tăţii. te, spre a sc evita, pe de o ţială a sarcinilor de plan pe teoretice sint urmate de a- intre 1 şi G
întorşi dc la muncă ¡şi pro zuri de sustrageri despre caro împreună cu gestionara, parte, sustragerile din avu primul trimestru al acestui plicaţii practice privind efec maximă ziu;
cură. de aici. obiectele nece a sesizat conducerea unităţii, am cerut unei persoane care tul obştesc, iar pe de altă an. Astfel, s-au produs su tuarea reviziilor tehnice la grade. Cu to
sare. insă cu toate acestea nu s-a proba o haină să părăseas parte, ca o persoană de bună plimentar 1106 mp placaj de compunerea, sosirea şi tran semnala brui
Timpul
pi
Magazinul, unic cu acest găsit rezolvarea ca o vînză că unitatea îmbrăcat cu cos credinţă, cum este gestiona marmură şi 13105 mp dale zitarea trenurilor de marfă. 23 şi 24 apr
profil, are un spaţiu mult toare sau supraveghetoare să tumul respectiv pc care se ra Florica Martin şi colabo mozaicate. Cursul pentru şefii de tură general insti
prea redus faţă de afluenţa facă controlul mărfurilor la mai afla cusută la vedere ratoarele sale să nu ajungă — maiştri — este condus de variabil. Voi
mare de cumpărători la acea persoanele care ies clin ma eticheta. B.I., muncitor lu în situaţia să fie trase la ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI LA ing. Gheorghe Baciu, iar cel averse locale
oră. Cele 1 vînzătoare nu gazin. Mai mult, ni se spune uzina „Victoria“, cu domici răspundere materială sau pe PRODUCŢIA INUUSTRIATA pentru meseriaşi de maistrul La intuite,
prididesc să urmărească pe că un asemenea post de su liul in salul Vilcelele Bune, nalii căci ar fi păcat. A ORAŞULUI SIMERIA Traian Filipescu, instructorul ral instabilă
bil. Vor că
fiecare cumpărător, să dea praveghere a existat pinn la (pe care l-am rugat să simu tehnic al unităţii. (V. Chiciu, sub formă d
sfaturi :n legătură cu alege data dc» 15 septembrie- 1978. leze această sustragere, ne IOSIF POP Industria oraşului Simeria I. Giurgiu, I. Rădic, I. Iri- novită si r» ;
rea modelului de îmbrăcă cinci a fost luat si trecut la face ct nostul că nimeni nu procuror TPMlivMt i