Page 79 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 79
» DUMINICA, 22 APRILIE 1979 Pag. 3
Civica
\ Consemnări COLTUL.. FILANTROPULUI
ZIUME
—awwi Apropo de zonele verzi...
\ A nu uita Scrisoare deschisă
APRILIB Subiectul acestei note tot. Ba, mai mult! Se poa
la domicl- ne-a ¡ost inspirai de o te observa în ultimii ani
In prezentarea pe care sistem social, incapabil să t 'scrisoare. Autorul ej — un că zonele şi spaţiile verzi — Corisumaliorilor de seminţe —
iei o făceam săptămîna tre redea' încrederea oameni- ) cetăţean, G. li., din Brad din jurul unor blocuri, în
pentru co cută, în chenarul, acestor lor in viitor. Iar,unul din- \ — ne scria revoltat : „...in deosebi cele mai îndepăr Stimaţi guzgani cu-a lese preferinţe,
rn iste riuas ii eonsem nări, vo turn ulu i ţre factorii care > favori- ( . ce elieltuiţi şi ultimul pilac
B spatele blocului, in drep tate de centrul oraşului
ii Umanismul socialist, a-.z ¿oază proliferarea acestor j tul geamurilor, am săpat sini trahsiormate de anii să umpleţi buzunarul cu sentinţe
linul dum- părut în colecţia ..Din simptome este amnezia — 1 si am amenajat. un loc: Ini locatari in „veritabile“ «Io Uoarea-soarelui său de dovleac,
gândirea social-politieă a simulată sau reală — a ) mos pentru Hori. Am fă grădini de legume. ■ voi, cei ce cu ardoare şi prestanţă
uzicii
atriei preşedinte 1 ui Rom ân i ei,", unei bune .părţi ă lumii i cui si puţin gard de pro tdeea amenajării unor striviţi £n .dinţi seminţele de preţ
observam că, în lumea occidentale. Nu întâmpla-) tecţie pentru copii (subl. mici grădini de zarzavat ca să puteţi apoi, cu eleganţă,
inical contemporană occidentală, tor, cei mai de scamă is- ţ noastră), dar tovarăşii de nu c rea. Dar acestea nu să le scuipaţi pe stradă cu dispreţ,
nat©
9 ani tic la vechiul umanism burghez torieî francezi au publicat 1 - la asociaţia de locatari trebuie tăcute în detrimen de ce? — vă-ntreb — şi fie-ini eu ioriafe
V.I. LenLn trece pri •intr-o criză de, recent în „Le Monde" o ne-au obligat să spargem tul zonelor şf spaţiilor că îndrăznesc să vă întreb ceva :
: Dickfcns proporţii, dacă nu cumva tulburătoare declaraţie „cu ) cot ce am tăcut''. de ce vă e plăcerea şi mai mare
Episod ni verzi. De aceea, gos
lancz — a devenit de-a dreptul privire la politica hfrtîe-1 Situaţia relatată in scri podarii oraşelor, depu dacă le ronţăiţi şi-n cinema ?
disparent. Una dintre nu- ristâ da exterminare", in / soarea amintită este des taţii, reprezentanţii asocia Cit timp lumina arde in nenane
disparent. Una dintre nu- ristă da exterminare
meroasele şi regretabilele care sa ..
meroasele şi regretabilele care sa arată că se adre- ) tul de comună, destul de ţiilor de locatari, cetăţenii nici nu clipiţi, de parca aţi fi ştiuţi.
e seriit<n* :
statui, de dovezi ale acestui declin sează in primul rîrtd ge- ) des întllnită in cartierele înşişi au datoria, obligaţia (Guzganii mei, guzgani de milioane !,
bi este şi proliferarea neo- neraţiei tinere, ;,care n-a i oraşelor noastre, iar de morală, de a ocroti aceste îmi spun privindu-vă cum staţi cuminţi).
fascismului într-o mare resimţit şocul lui 1915", » spre straiele şi slrmeic 'terenuri destinate zonelor Dar cum se fuce-n sală întuneric
: Pagini diversitate' de nuanţe,'de eînd .a fost dezvăluit în- ) ■ghimpate ce înconjoară li verzi. A o'Toti, am spus, şi-ncepe aşteptatul episod,
ntifaecistft manifestări, de ipostaze, trogii lumi tabloul inima- i nele ,,grădiniţe“, noi am nu insă cu si rină sau aud seminţele pocnind isteric,
ieri şi de deopotrivă de îngrijorătoa- ginabil al ./crimelor na- J mai scris. Şi nu odată! sirmă ghimpată !... sfărmate-n dinţii voştri ce le rod.
\e de Ilea-
Tudor Vor- )-e pentru toţi cei ce n-au zisie. ) Dar ele nu au dispărut de DOINA COJOCARU începe-o ronţuială pe-ntrecute
uitat ce-, însemna fascis-. O legislaţia înţeleaptă ţ de parc-ar fi concurs, nu altceva,
* : ,,Caietul nud. Pentru toţi . cei ce şj fermă ne fereşte de o- i în care cel ce ronţăie mai iute
remieră Xv. n-au uitat — precizăm a-
plagă
. studioi»»’*' ' ribila plagă a noofascis- J va fi numit Supcr-Guzganul-Stea !
ceasta, întrucît sînt mulţi muiui Dealtfel, chiar în \ Una pe săptămînă Apoi, o crănţăneală generală
.cei* care au uitat sau — 1 epoca sa de „g’orie", fas-1 ce zgîriie, ca spinii, în timpan.
•»RfEIE ori Ut ar părea de in ere- ' eismul n-a avut parte în parte în ) Degeaba mai rulează filmu-n sală
eismul n-a avut
limba nra- dibil — cei care pur şi România decât de o foarte i şi se petrec atîtea pe ecran !
simplu nu cred ori n-au •scurtă perioadă de înflo- 4 Cranţ-cranţ ! Iu stingă şi cranţ-cranţ ! la dreapta,
aflat. Se pare ca genera- ¡-ire. Bunul simţ şi ome-i în faţă şi in spate iar cranţ-cranţ
ţiile născute după 1945 nu Vă savuraţi în bezna sălii fapta
: Uniţi in nia acestui popor n-au su- 1
riva fascia- mai ştiu exact ce s-a pe portat niciodată excesele, ţ de parc-aţi fi pe-o margine de şanţ.
F, pentru noi un motiv de ;
trecut, iar o parte din cele g pentru noi un motiv de Stimaţi guzgani,
eton : Pol- născute înainte nu mai vor........................
lul Í) mjndric, dar nu şi un mo- i din nobile tendinţe
întrebare ? să ştie. Numai astfel se tiv .de a uita. A. nu uita ţ dorind să nu vă stingherim, cumva,
idiai poate explica fenomenul genocidul .şi umilirea dem- i (deoarece nu ronţăim seminţe),
deplorabil prin care vene nitaţii umane-rămîne pen- ) propun ca fiecare cinema
rabile centre do cultură tril noi o datorie perpe- ţ să afişeze chiar de la intrare
ale apusului devin azi tiiă. Istoricilor, educatori- ) (şi scris cu literă frumoasă, mare)
scena ' unor manifestări lor, ziariştilor, artiştilor i acest
fasciste sinistre, făţişe, le . revine în primul rînd >
L : 7,00 Ku- sfidătoare, în care zvas cinstea de a ţine nestinsă \ A N U N Ţ :
evista pre- tici şi portrete de tristă
t meteo-ru- amintire sînt purtate în puternica făclie a inemo- 4 DISTINSA GUZGAN IME
oprogr amul fi ei .colective. Datoria de,’
azin Uumi~ văzul lumii, in rare sînt a le reaminti celor ce au E invitată cu respect <te noi
>ate pentru proferate.lozinci aritiuma- .. „ _ , să-şi ronţăie seminţele sublime
urnal; 13,15 ne, sînt devastate străzile, De a dezvălui a- in ambianţa rampei «le gunoi,
irelor; 13,30 sînt .molestaţi trecătorii. de vărul ceior ce tnca
Caleidoscop n-au aflat. De a nu uita. că nu avem simandicoase spaţii
; 14,15 Top Toate acestea sînt mai penlr-un atît de preţios deliciu !
ii muzicii mult decît nişte întim- In UI de toate, de a nu \ ÚAYCO (De mai doriţi şi alte informaţii,
Clubul pa- plări '. sînt nişte simptome uita. chemaţi, vă rog .Motanul de serviciu!).
port şi mu- RADU CIOBANU t
io teca pen ale agoniei unui întreg Fără cuvinte..; OMUL DE I*E STRADA
adlo,i urnal;
:ări de mu*
,30 Turneul
Jazz; 21,30
5 Roman ţi*,
liceria Ga-
scu; 22,00
10 P añóra
lo Ring: de
in de ştiri;
t>p muzical
HIGA DE PE Mí - Uñík LUPTE! DE CLASĂ TiiILOB ii EV» MEDIU
De-a lungul zbuciumatei ropotelor şi stoarcerea altor Eînd a apărui viata pe Pămîat...
istorii a poporului român, slujbe în afara legii. Alta
din Ten- lupta ţărănimii împotrivă Arhivele vorbesc,.. este sărăcia generală a lo
IU-a (Pa- exploatării a cunoscut o ma cuitorilor, care devine un A cu mc- trei miliarde de
e dragoste re varietate de forme,' înce motiv al fugii“. Ancheta des ani — declară geologii din purile, un glob fierbinte
); HUNE* pe care nu a putut exişti
este invin- pând cu înmînarea de petiţii, familii care au întemeiat in iobagi să mai fugă de la făşurată în 1772 in satele R.S.S. Ucraineană, care „au
ţul meu —• nesupunerea la obligaţiile focurile de aşezare nume stăpinii lor. - districtului Haţeg descoperă mulat“ cu aproape un hii- nimic viu“ — a declarat o-
t) ; Corsa- lin mare număr de ţărani numer.oase abuzuri ale nobi mul de ştiinţă ucrainean
lă (Con- feudale, ocuparea de pâmin- roase sate cu apelative ca liard de ani mai devreme
rROŞANI: t'uri, fuga de pe domenii, racteristice („ungureni“, „mo emigrează din comitatul Hu lilor şi autorităţilor, care data .apariţiei vieţii pe pla Vasili Riabcenko. Cu aju
fdar (Uni- mergînd pină la marile răs cani“, „sudiţi“). nedoara, mai ales după 1765. constau în impunerea unui neta noastră. Afirmaţia se torul microscopului electro
:cmat tren coale din anii 1437, 1514, Documentele istorice au Sînt semnalate cazuri , eînd număr prea mare de zile de bazează pe descoperirea, nic — a adăugat el — s-av
brie) ; Re- dovedit cu prisosinţă că mo dintr-un singur sat emigrea robotă, perceperea unor laxe
(Rcpub’tV 17K4 şi 1907. Veacul al XVIH- tivul unor astfel de emi ză zeci de familii, aşa cum ilegale, aplicarea de pedep în roci excavate în sudul descoperit urmele vieţii
Anim, ’ lea se caracterizează printr-o
ii (Muhei- mare accentuare a fenome grări a fost regimul de o- au fost cele 28 gospodării se corporale nejusţificate, ne Ucrainei, a „amprentelor“ destul de active în acele
Sî : Întoar nului fugii de pe moşii. bligaţii al iobagilor transil din Bretea Mureşană sau ce plata unor cantităţi de furaje unor bacterii şi alge de vremuri, ale unor colonii
se) ; L.O- văneni, mult mai greu decît le 70 din Munţii Orăştiei. acum trei miliarde de ani.
partieîiirfr în primul ri'nd se constată al celor din Moldova şi Ţa Anchetele întreprinse de şi alimente luate de la ţă de microorganisme foarte
ULA : To- fuga, ţăranilor aserviţi de pe ' ra Românească. autorităţi pentru a desco rani pentru întreţinerea ar „Rezultatele studierii pro asemănătoare cu cele con
(Mimcito- un domeniu pe altul in in peri motivele reale ale emi matei ele. Asemenea nereguli belor luate din zăcăminte temporane.
•A : VI aci Numărul mare al fugari întreţineau o stare de spirit
l-II (Mun- teriorul graniţelor Transilva lor atrage atenţia curţii Vie- grărilor ajung invariabil la le de minereu de fier des „Asemenea indicii convin
k.NI : Lan- niei. Numeroase sînt însă ca neze care emite numeroase aceeaşi concluzie : exploata favorabilă emigrărilor şi coperite în bazinul rîului gătoare ale existenţei vieţii
•serille i-n zurile eînd ţăranii fug în ordine pentru stăvilirea emi rea feudală. Un ordin al Gu- contribuiau la dezlănţuirea
3RAD : E- grărilor. în ce. piâveşte co berniului Transilvaniei adre Bug ne obligă să modificăm în roci precambriene se în
lu (Steaua Banat, Ţara Românească şi mitatul Hunedoara, arhivele sat în 1773 autorităţilor din marilor mişcări ţărăneşti, concepţia noastră, potrivit tâlnesc pentru prima oară'
1
tZA: Jucâ- Moldova, pentru a scăpa de au păstrat o bogată cores cum a fost răscoala din 1784.
ORAŞTIE : exploatarea nobilimii. Emi Deva atrăgea atenţia că două căreia în vremurile stră —'a. declarat omul de ştiin
>ană (Pa- pondenţă referitoare la cau cauze stau la baza emigră l’rof. VASILE IONAŞ vechi Pămintul a fost, chi ţă din R.S.S. Ucraineană.
fcoape eu- grările româneşti din Tran zele emigrărilor şi la măsu rilor : „Una este abuzul dom
GEOAGIU- silvania au cuprins mii de rile luate pentru a-i opri pe nilor de puinint in asprimea Arhivele statului Deva
ia tăcerii
HAŢEG:
a fericirii
azi : Asta
-familie &
;â mereu;
. — seriile Realizări româneşti similară celui terestre ?
ltur); Sub
(11 Iunie);
le sălbatice
: Telegra- Inginerul Gheorghe Ra mente (ermoenergetice şi Tn ciuda dimensiunilor puternici care se deplasea ţii de aer şi care se mişcă rea pată roşie“ ar ii un
răinin oa- da, directorul Salinei Ocna maşini de ridicat au asimi sale uriaşe şi a vitezei mari ză cu viteze de sute de ki în sens invers cu direcţia uriaş uragan este infirmată
TELIUC : Dejului, este autorul unei lat şi fabricat în atelierele de rotaţie, in ciuda ele lometri pe oră, iar uraga de rotaţie a planetei, llu de analizele fotografiilor
do curse maşini de perforat rotati proprii primele pompe do mentelor surprinzătoare vi ne înspăimintatoare se de siguranţă, „clima“ pe Jupi
ÍART : In- zibile pe imaginile trans clanşează din senin în zona transmise de „Voyager-1“,
uicitoresc). vă, pentru care a obţinut zatoare automate româneşti ter esle, in mare măsură, care relevă că această „pa
brevetul de invenţie numă — utilaje complexe de ma mise de sonda spaţială ecuatorială. „Zonele de.şer- ca şi pe Pămînt, rezulta tă“ se comportă ca o zonă
rul 69764. Depăşind perfor re precizie şi randament „Voyager-1“, cum sînt dun tice“, în care predomină cu tul acţiunii acestor uriaşe stabilă, de mare presiune
manţele produselor simila destinate industriei chimi gile, benzile, petele şi ma renţii atmosferici „uscaţi“, mase de aer. de mare pre atmosferică, delimitată de
re cunoscute pe plan mon ce. Un număr de şase pom rea „pată roşie“, în ciuda se află la latitudinile din siune atmosferică. însăşi curenţi puternici şi zone de
dial, această nouă maşină pe au'şi fost livrate Com faptului că este constituită apropierea tropicelor, pu- ..marea pată roşie“, prin joasă presiune. Alte ovale
românească, deservită de binatului petrochimic Mi în principal din amoniac, tîndu-se vorbi chiar de e- să intre asemenea curenţi
>il pentru către un singur om,'înlo dia Năvodari. Avind două fără oceane şi continente xistenţa unei zone „saha- puternici, se menţine de mai „mici“ (la dimensiunile
( : Vremea cuieşte munca a 65 de mi care s-o influenţeze, Jupi- riene“ pe Jupiter. peste 300 de uni la a- lui Jupiter), dar. în gene
-. Cerul va sau patru capete de pom ral, cu suprafeţe mai mari
vor cădea neri, sporeşte cu 50 la sută pare, puţind vehicula tot ter are o atmosferă asemă Una dintre cele mai izbi celeaşi latitudini ale emis decît jumătate din cea te
însoţite tio productivitatea muncii şi atîtea componente chimice, nătoare cu cea terestră, ca toare apropieri de atmosfe ferei sudice, şi se compor restră. au caracteristici si
:e. reduce cu 80 la sută con noile agregate realizează re se comportă într-o ma ra terestră o reprezintă a- tă, contrar celor crezute
i moderat sumul de energie electrică un debit de 500 pină la nieră similară cu aceasta. bundenţa curenţilor de aer pină acum, (ot ca un imens milare. în ansamblu, aproa
vest. Tem- pe tona de sare extrasă. în 2 400 litri pe oră. Tot aici, Nori cirus se vâlătugesc la care circulă în jurul plane sistem atmosferic de înaltă pe tot ce se vede in foto
la noapte atelierul mecanic al Sali grafiile transmise de „Vo-
,e, iar cea nei, se realizează acum pri a fost asimilat- şi produs mari altitudini, părţi ale tei cu viteze de pînă la presiune,' cu o suprafaţă de yager-1“ sînt imagini ale
-e n şi io pentru întreprinderea „A- cerului se dezvăluie amin 500 kilometri pe oră, pînă_ trei ori mai mare decît a
•■olat se va mele două maşini coman zur“ din Timişoara un tip tind albastrul înălţimilor acum fiind identificaţi 20 Pămîntului. La vest, întoc unor fenomene meteorolo
labă. date de centrală pentru u- special de pompă dozatoa terestre, fulgerele sfrede de asemenea curenţi. Se mai ca pe Pămînt, această gice similare celor din at
iii pentru zul salinelor din Tîrgu re automatizată, cu o ca lesc straturile de nori denşi pare că aceşti curenţi de mosfera terestră, la pro
Vreme în Ocna şi Praid. pacitate de 5 000 litri pe de furtună. La fel ca pe termină formarea acelor o- zonă este blocată de cu porţiile uriaşe ale lui Jupi
cu cerul vale albe imense, vizibile renţii de aer ,.ce formează ter. Studierea lor poate
¡ea ploi şi ic oră, utilizată la fabricarea Pămînt, majoritatea curen alte sisteme atmosferice de
ploaie. Specialiştii Filialei din lacurilor şi vopselelor. ţilor atmosferici din emis pe imaginile transmise de joasă presiune, zone vizibi contribui — în opinia spe
;e în gene- Cluj-Napo’ea a Institutului Contractul cu această uni fera nordică se îndreaptă „Voyager-1“, care par a fi le în fotografiile recepţio cialiştilor — la înţelegerea
erul varia- de cercetări şi inginerie tate prevede livrarea a 38 spre est, iar cei din emis sisteme gigantice de mase nate la şol sub formă de mai 'exactă a fenomenelor
precipttatii tehnologică pentru echipa asemenea pompe moderne. fera sudică — spre vest. atmosferice de mare pre uriaşe spagheti prăjite. Ipo meteorologice ale propriei
erse de la-
Pe Jupiter există curenţi siune, delimitate de curen- teza în virtutea căreia „ma noastre planele.
