Page 82 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î
Localităţile hunedorene r~
(Urmare din pag. 1) mp şi amenajarea a inca „Chirurgul“ maşinilor miniere i 13
2 000 mp zone şi spaţii
Petru Satmari, Cornelia verzi, s-au plantat 4 000 de 9,00 T
V-aţi întrebat vreodată ce
Bălănescu şi Virginia Blaj. pomi fructiferi şi arbuşti rost poate avea prezenţa tului nostru. Şi pînă la ur obosit căutător şi promotor confecţionate din benzi de » 10.00 R
mă, în cazul celor mai
al noului. Cîteva din crea
cauciuc cu inserţii, sînt mai 4
ornamentali, au fost ame unui om sănătos pe masa multe utilaje s-a ajuns la ţiile sale tehnice, pe care rezistente şi oferă în ace- 7 d
s<
TOŢI CETĂŢENII — najate staţiile pentru au de operaţii dii)tr-o secţie concluzia că prin anumite ni le-a prezentat, sînt edi laşi timp avantajul că se \ 10.55 IVI
O PREZENŢA activa tobuze şi s-au făcut între de chirurgie ? Cu siguran modificări, ele pot fi adap ficatoare. realizează la mina noastră, 1 11,20 T
ţineri de drumuri comuna ţă că nu, deoarece o astfel tate la condiţiile minei — Iată aici — ne-a ară cu cheltuieli de trei ori * 17.00 T«
Veţel. Locuitorii din Ve- le pe 5 km. De asemenea, de prezenţă nu ar fi justifi noastre şi făcute să dea re tat el — un monorai auto- mai mici decît costul ini- 4 17.05 T.
17.25 Ci
ţel sînt o prezenţă tot mai tot prin muncă patriotică cată. Şi totuşi vizitînd zi zultate aşteptate. Priviţi îneărcător ,cu acţionare ţial. Putem asigura cu ast- i 17.45 R.
activă pe şantierele inun s-au curăţit şi reamenajat lele trecute mina Lupeni, combina KS—3 M aflată pe pneumatică. Poate ridica fel de piese toate între- J 18.05 Li
zi patriotice — ne-a de 11 izvoare de apă pentru pe „masa de operaţii“ din bancul de lucru. Prin mic 1000 kg şi tractează de 10 prinderile miniere din Va- \ to
clarat tovarăşul Ioan Ştef, adăparea vitelor în păşuni. atelierul mecanic am des şorarea diametrului tambu ori pe atîta. Este construit lea Jiului, în afară de ca- i 19.30 R<
coperit utilaje perfect să
tv
primarul comunei. în toa Valoarea lucrărilor rea nătoase. Cum se justifică rului, viteza periferică a în aşa fel îneît cu un sin zul cînd doresc să şi le * 18,50 10'
te satele comunei, consi lizate pînă acum prin prezenţa unei combine de organului de tăiere s-a re gur motor se deplasează confecţioneze singure, după 4 19.00 T(
procedeul nostru.
j /
liul popular, cu sprijinul muncă patriotică se ridi tăiere a cărbunelui nou- dus la jumătate, sporindu-i înainte şi înapoi, se opreş Tot ce trece prin mîi- , j 19.25 L i
ne
deputaţilor şi al organiza că la peste 250 000 lei, iar nouţă, adusă direct din uri corespunzător puterea, prin te automat prin frînare le comunistului Antoniu , 4 19,35 Dc
ţiilor de masă şi obşteşti, la obţinerea lor şi-au adus na constructoare, în atelie Duban, nu numai utilajele, |? va
a organizat diferite acţiuni contribuţia locuitorii din rul de reparaţii al minei ? instalaţiile, metalul şi ce- ţ 19.55 Pi
20.00 Sc
tare să contribuie la ri — Marile uzine construc lelalte materiale capătă al- 'i aşi
dicarea gradului lor edili- Bretelin — deputat Abel toare din străinătate — re Oameni ai zilelor noastre tă viaţă şi alte valori dar i) Ci!
tar-gospodăresc. Astfel, au Mureşan, Muncelu Mare — lata interlocutorul nostru, şi oamenii — şi mai ales , \ 21.30 „C
fost întreprinse acţiuni deputat Ioan Mateş, Boia Antoniu Duban, şeful echi oamenii — capătă noi însu- i t în;
tri
pentru curăţirea albiilor Bîrzii — deputat Ignat Cră pei de lăcătuşi — nu pro şiri, se ridică la valori su- * na
duc utilaj minier întru to
pufurilor Leşnic, Vulcez şi ciun, Veţel — deputaţi Al tul corespunzător condiţii modificarea unghiului de pneumatică, se autoridică perioare. Am aflat că şeful 4 21.45 Te
montare şi a poziţiei cuţi
pentru montare. Trecem la
echipei de lăcătuşi este cel • *
Veţel, întreţinera a 3 000 ina Bucur şi Lazăr Gaşpăr. lor noastre de zăcămînt. telor a crescut forţa şi re altă instalaţie : sistem elec- mai în vîrstă şi cel mai 7
Pînă nu de mult, după pri zistenţa, combina adâptîn- trohidraulic de acţionare a respectat om din formaţia )
mele experimentări, care du-se astfel la cerinţele de vagonetelor pe flux conti de lucru. Fiecare din mai 4 î!L
nu se soldau cu rezultatele tăiere din stratul 3 care are nuu. Acţionată de două tinerii săi tovarăşi doreşte ■ /
aşteptate se declara cu u- o duritate mai mare şi in motoare, această instalaţie să-i urmeze exemplul, să-i ţ PROG
şurinţă că nu sînt 'cores tercalaţii de sferosiderită. este capabilă să împingă, ; dioprog:
punzătoare şi se renunţa la De asemenea, prin modifi comandată de la distanţă, o copieze modelul, să fie ca Radioju:
el. Şi se pare că reuşesc.
utilizarea lor. în felul a- carea profilului de ghidare garnitură de 80 vagonete Antoniu Duban ne-a ¡pre presei;
cesta, milioane şi milioane combina a devenit utiliza pline. A fost experimenta zentat cîţiva dintre ei. Ion diilor; i
de lei valută erau trans bilă cu rezultate bune în tă timp de două luni cu Stuparu, în vîrstă de 23 ani 9,05 Răs
lor; 10,0
formate în fier vechi, iar condiţiile denivelărilor din rezultate foarte bune, care — „băiat bun, inovator, are 10.20 Alt«
acest strat. Şi aşa mai de
mecanizarea celor mai gre parte... au depăşit toate aşteptările. talent şi urmează liceul se 10.40 Mi<
le şi dificile operaţii din Comunistul Antoniu Du Conducerea întreprinderii ral“ ; Estera Fiilop — „fe nografie
f jn de
subteran batea pasul pe loc. a comandat încă O bucăţi tiţa aceea mică cu ochelari, 1,. /orie
ban care, împreună cu e- ră Radii
Specialiştii minei — mun chipa pe care o conduce instalaţii de acest tip. Să este foarte harnică şi în- de ştiri;
citori, ingineri şi tehnicieni vă arăt încă o noutate. Cu demînatică“, Irimie Grun- iolclorul
— nu s-au mulţumit cu execută aceste pretenţioase instalaţia aceasta, concepu vald, „pe care-1 am ca a- misiune
primele constatări. Au ex modificări constructive, co- tă de noi, confecţionăm, jutor de şef de echipă şi pere'inti
la 1 la
rectîrid pe înşişi creatorii
perimentat şi iar au expe complicatelor utilaje, s-a din deşeuri de benzi trans care rezolvă cu multă răs curioşilo:
rimentat fiecare utilaj, l-au dovedit nu numai un ta portoare, cuplaje elastice pundere şi competenţă toa 10.20 Coc
16.40 Noi
stelare pentru transportoa
cercetat piesă cu piesă, au lentat „chirurg“ de combi re. „Guriflex“ le spunem te problemele în lipsa zică uşo:
reţinut ceea ce era bun, au ne, ci şi un fecund con noi acestor cuplaje. Sînt mea“... ştiri; 17.
cînt, pati
înlocuit ceea ce nu cores structor de instalaţii mi mult mai bune decît cele muzical;
pundea condiţiilor zăcămîn- niere ingenioase, un ne- din fabrică deoarece, fiind C. MAGDALIN ale muzi
Locuitorii Uricaniului au ieşit cu mic, cu marc la acţiu 18,00 Ore
nile tic înfrumuseţare a oraşului. preţi ai
Foto : M. OLTEANU Maria Ci
nia, pcis
temporar
pămîntul
Buletin i
„Ştafeta cravatelor roşii cu tricolor“ tr-o oră;
denţe soi
muzical ;
Sunetul de trompete în- Adunarea festivă cu ce manifestările artistice, în „Săgeata argintie“. Locul I
fioără împrejurimile înver remonial de la Şcoala ge afara concursului, cu mon a revenit elevilor Maria
zite sub soarele lui aprilie. nerală nr. 2 Crişcior, unde, tajul literar-muzical „Păşim Mondoc, Grigore Marton,
Sute de copii îşi unesc gla sub emblema „De la comu cutezători spre viito-r". în Liliana Damian, Marius
surile în acordurile vibran nişti învăţăm cutezanţa“, trecerea a adus pe primele Voinea, C. Pînzaru, iar pe DEVA:
te ale Imnului de Stat, în copiii au ascultat îndemnu locuri echipajele: I — „Cute echipe Şcolii generale nr. 6 Cadavre
■ timp ce faldurile tricolore rile primarului Ioan Başa, zătorii“ (Şcoala generală Deva. 0 Carting. Tot aici nunţi ale
se înalţă pe catarg. Mo Luncoiu de Jos), II — „Ne a avut loc o demonstraţie ta); HUK
ment emoţionant, trăit deo a fost urmată de o impre poţii lui Simion Groza“ de carting şi o întrecere tul de ii«
potrivă de pionierii de la sionantă paradă „Trec de (Bucureşci), III — „Zorile“ pentru grupele de începă meu — st
gistul); £
şcolile generale din Luncoiu taşamentele“. Aproape 500 (nr. 1 Crişcior), IV — „Flori tori şi avansaţi de la casa (Construc
de’ pionieri, însoţiţi de das
de Jos, Bucure.şci, nr. 1 şi de mină“’ (nr. 2 Crişcior). pionierilor. Locul I — Va- ŞANI: CC
2 Crişcior, de dascălii şi căli şi părinţi, au străbătut Timp de peste 5 ore, Criş- sile C. Baciu, Eduard Ull- clar do li
părinţii lor, participanţi în cînt drumul de la şcoa ciorul a fost, duminică, gaz mann, C. Mircea, Sabina care mo:
sensibili la ediţia a Vl-a a lă la clubul muncitoresc, da ospitalieră a unor mo Fati. O Concurs de desene iembrie);
„Ştafetei cravatelor roşii cu locul de desfăşurare a pro mente cu reale valori edu pe asfalt a organizat Şcoala ca); LE
întinerit
tricolor“. Etapa interuni- belor teoretice, tehnico-a- cative. Le-a oferit cu ge generală nr. 3 Deva, la ca Bim, urei
tăţi, desfăşurată duminică plicative şi artistice ale nerozitate „Ştafeta cravate riile I-II
la Crişcior, s-a integrat ar concursului „2050 de ani de lor roşii cu tricolor“, la a re s-au întrecut, în fante VULCAN:
zie şi talent, elevii din cla
monios în manifestările e- la crearea primului stat cărei reuşită consiliile ju sa Î, iar cei din clasele toresc) ;
ducative ale celei de-a Il-a dac centralizat şi indepen deţean şi comunale ale Or zero (Min
ediţii a Festivalului naţio dent“. O întrecere cu vi ganizaţiei pionierilor au a- „mari“ au prezentat un Totul pen
nal „Cîntarea României“, în brant ecou patriotic în rîn- vut o reală contribuţie. reuşit şi apreciat montaj li toresc); i
nel în rc
cele prilejuite de întîmpi- terar muzical. 0 „Pionie- rcsc); Bl
narea sărbătoririi a 2050 de dul participanţilor, o lec ria la a XXX-a aniversare“ unchiul ')
ani de 'la crearea primului ţie de istorie adevărată, 0 „Săgeata argintie“. Car- a fost titlul expunerii la şic); OR;
stat dac centralizat şi in trăită pe acest pămînt stră todromul din Deva a găz care au participat sute de (Patria);
dependent şi a trei decenii bun, armonizată de momen duit, duminică, o demon elevi de la Şcoala generală (Flacăra);
de la ciearea primelor de te lirice de adîncă emoţie. straţie de aeromodele ra- nr. 4 Deva. Taina mi
(Casa de
taşamente de pionieri din Pionierii gazdă (şcoala ge dio-comandate şi faza pe O bucată
ţara noastră. nerală nr. 2) au împlinit municipiu a concursului LUCIA LICIU BRAZI: F
Tinere eleve in laboratorul de materiale de construcţii al CAL AN:
Liceului de chimie din Deva. Foto: VIRGIL ONOIU . cultură);
nă-i~" î„
La zi na),
în agricultură Ce se află după „gardul oârcoiilor
(Urmare din pag. I)
In Deva, pe strada Lenin tăţii : faptul că nu este lat trebuie să le soluţioneze cu mina goală. Ospătarele, muşică... Cantina are un
rian şi Ion Baciu — la se la nr. 12, funcţionează o sprijinit suficient' în apro chiar el ? Şi ca să-l ajutăm chiar şi cînd sînt solicitate, singur rând de feţe de masă Timpul
mănatul porumbului, Gri cantină-restaurant la servi vizionare, unitatea neavînd în treaba asta completăm se mişcă cu încetinitorul. şi atunci cînd acestea sînt 24 aprilie
gore Gaja şi Viorel Solo- ciile căreia apelează zilnic la dispoziţie un mijloc de imaginea lipsurilor ce pot Lucrătoarele din bucătărie duse la spălat mesele îşi nuă să se :
mon — la pregătirea, te circa 1 200 de oameni. Con transport; dotarea bucătă fi întîlnite la cantină : Re îşi părăsesc adesea locul de arată tăbliile crăpate. Res va ii mai i
cădea ploi
renului. Pentru eforturile stantin Scoroşan, şeful ser riei cu ustensilele necesare prezentanţi ai Inspecţiei muncă fiind chemate de turile de mîncare adunate de ploaie,
depuse merită laude şi me viciului comercial din ca se face cu întârziere etc. în comerciale de stat au con diferiţi vizitatori de genul din farfurii le ia un cetă moderat,
canizatorii Iosif Vincze, drul I.C.S.A.P., considera : ce priveşte personalul, i se celor de care vorbeam. De ţean, mereu acelaşi „nu se temporare
din sectori
Ion Niculescu, Carol şi Io- — Cantina merge bine. trimit de către I.C.S.A.P. statat cu cîtăva vreme în asemenea, în bucătăria care ştie cu cit şi se spune că ratura ma:
m
sif Molnoş (de la C.A.P. îşi îndeplineşte planul şi oameni care, de regulă, urma că în bucătărie nu are mereu geamurile şi u_ între el şi responsabil e o prinsă întri
Jeledinţi), Ion Roşu, Sil nu cunosc să se fi înregis mică înţelegere", pe care de, iar cea
şi 7 grade.
vestru Gridan şi Dumitru trat reclamaţii în legătură noi n-am putut-o verifica J ceaţă.
Gaja (C.A.P. Dineu Mic), cu activitatea ei. flPROWIZlOHUBE BjjNft şi-i rugăm pe cei în drept Pentru 2.
Andrei Vereş şi Mihai Ce- în bună parte, afirmaţii s-o facă. De asemenea, in Vreme în {
cu cerul n
nanu (Complexul intercoo- le interlocutorului nostru vităm conducerea I.C.S.A.P. ploi şi ave:
peratist de îngrăşare a tau sînt reale. Intr-adevăr, can IOPERATIV* şi, în consecinţă, şi consi soţite de i
rinelor). Directorul S.M.A. tina şi-a îndeplinit şi depă CINSTE Si POLITEŢE COMERCIALA liul popular al municipiului trice.
Orăştie ne-a informat că şit sarcinile pe anul 1978. să cerceteze cum s-au uti
semănatul porumbului a Vorbind despre unitatea ce lizat cei 80 000 lei benefi
fost terminat ieri şi la o conduce, Andrei Fleacă sînt scoşi ca necorespunză este curăţenie, vasele în şa deschisă se fumează, se cii în 1978, ţinînd seama de B*ro
C.A.P. Orăştie. ne spunea : tori din unităţile alimenta care se pregăteşte mânca bea cafea, ba chiar şi... e- prevederile Legii nr. 9/1974
— Cred că ne facem da
In Consiliul unic agro ţii i publice şi, de aceea, în rea sînt vechi, ruginite, senţe tari. Şerveţelele sînt care precizează că benefi Rezultatei«
industrial Geoagiu se re toria, deşi ne desfăşurăm colectiv nu este o atmosfe multe n-au capace, tacâmu un lucru foarte rar la me ciile obţinute trebuie inves 22 aprilie li
marcă realizările înregis activitatea în condiţii nu ră prea sănătoasă. . rile sînt strîmbe, cuţite nu se, iar debarasarea se face tite, cu operativitate, în Gloria Buză
prea favorabile.
trate de cooperativele a- — In ce sens ? am insis există decît cîteva exem cu întârziere, uneori după îmbunătăţirea meniurilor. Steaua — I
gricole din comuna Romos — Adică ? tat. plare. La aceste aspecte ce se aşează oamenii la Iată un tablou aproxima A.S.A. — T
Chimia I
unde, duminică, la chema — Vedeţi cum arată bu — Păi, unele lucrătoare mai adaugăm constatările masă. Lucrătoarea care e- tiv asupra activităţii canti- F.C. Bihor
rea comandamentului a- cătăria şi anexele ei: ne trag chiulul, se ceartă în noastre : lucrătoarele de la liberează bonuri pentru nei-restaurant de pe strada S.C. Bacău
F.C. Baia
gricol comunal, mecaniza zugrăvite demult, cu ten tre ele, nu mă ascultă, îşi bucătărie şi din sală nu au flotanţi vinde un bon cu Lenin nr. 12. Factorii care Corvinul —
torii Ion Jurj, Cornel Mi cuială căzută în multe însuşesc din alimente. halate albe, ci în toate cu 10 lei, asta pentru a nu se cooi’donează unitatea sînt Jiul — Spo
hai, Dorel Boca, Ion Ren- locuri. G.I.G.C.L.-ul care, Andrei Fleacă se strădu lorile şi sînt puţine cele încurca cu mărunţiş, deşi chemaţi să intervină pen Olimpia —
tea şi alţii, au amplificat deşi ne-a luat bani fru ieşte, dar nu este ajutat su care ţin la curăţenia îmbră un bon costă 9 lei şi mulţi tru a pune lucrurile la F.C. Argeş
cu 80 de ha realizările la moşi, a făcut lucrări de ficient. Dar — ne întrebăm cămintei de serviciu. în solicitanţi nu servesc decît punct, fapt ce-1 aşteaptă Lanerossi —
Catanzaro -
semănat, cu 60 de hectare mîntuială. noi — şi l-am întrebat şi bucătărie pot fi văzuţi in o bucată de pîine la preţul sutele de oameni care iau Lazio — Ti
la erbicidări şi cu 65 de Mai apoi, responsabilul pe dînsul — de ce nu se trând adesea oameni veniţi de 0,45 bani. De unde se masa la amintita cantină. Napoli — B
hectare la pregătirea tere de cantină ne-a prezentat ajută singur, mai ales că cu tot felul de treburi şi poate trage concluzia că Fond de c
nului. şi alte aspecte ale activi aspectele ce ni le-a semna- mulţi dintre ei nu pleacă... lunar se cîştigă o sumă fru TRAIAN BONDOR lei.