Page 85 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 85
Píoíetarí din toate ţările, uniţi-vä f
G678
MIERCURI,
25 APRILIE
1979
4 pagini —> 30 bani
Vizita tovarăşului Nicolao Geauşescu în întîmpinarea
şi a tovarăşei Elena Geauşescu zilei de 1 Mai
MAI multa
In Republica Democratică Sudan ENERGIE ELECTRICA
PE BAZA DE CĂRBUNE
eforturile
Convorbiri oficiale Dineu «ferit în muncă, în înlîmpina-
Inzecfndu-şi
rea zilei de 1 Mai, ener-
Marti, 24 aprilie 1979, la mai largi colaborării şi coo in onoarea geticienii de la Mintia au
Khartum, au Început convor perării dintre România şi livrat sistemului energe
birile oficiale între preşedin Sudan. La crbicidarea cerealelor păioase pe ogoarele C.A.P. Simc- tic naţional, în perioada
tele Republicii Socialiste La rîndul său, preşedintele ria, o contribuţie meritorie şi-au adus-o mecanizatorii care a trecut din acest
România, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu a mulţu înalţilor Aron Braşoveanu şi Clement Moraru. Foto: VIRGIL ONOFC an, o cantitate suplimen
Geauşescu, şi preşedintele mit pentru primirea ospita
Republicii Democratice Su- lieră făcută şi a adresat pre tară de energie electrică
cian, Gaafar Mohammed El şedintelui Nimeiri, guver oaspeţi La zi în agricultura de peste 170 milioane
Nimeiri., nului sudanez, precum şi TJ- kWli. Un fapt semnifica
în cadrul convorbirilor, niunii Socialiste Sudaneze tiv : în această perioadă a
preşedintele Republicii De un fierbinte salut prietenesc români fost produsă pe bază de
mocratice Sudan a adre şi cele mai bune urări. Ex-
sat preşedintelui Nicolae primînd satisfacţia pentru a- Din ieri şi pinä in neapte - toate
Geauşescu şi tovarăşei Elena ceastă nouă vizită în Su
Geauşescu, precum şi între dan, preşedintele Nicolae In onoarea preşedintelui
gii delegaţii române, un căl Ceauşescu a relevat creşte Republicii Socialiste Româ îerţele concentrate la insâminjarea
duros salut şi urări de suc rea însemnată pe care au cu nia, t o v a r ă ş u l Nicolae
ces in desfăşurarea vizitei. noscut-o relaţiile româno- Ceauşescu, şi a tovarăşei
Subliniind evoluţia pozitivă sudaneze, în perioada care a
a relaţiilor româno-sudaneze, trecut de la ultima vizită Elena Ceauşescu, preşedinte porumbului !
şeful statului sudanez a ex din 1972. Şeful statului ro le Republicii Democratice
primat convingerea că în mân a relevat convingerea Sudan, Gaafar Mohammed El Concentrarea tuturor for agricole din Romos şi Ro-
cursul vizitei vor fi puse în Nimeiri, şi doamna Buseina
valoare noi posibilităţi pen Nimeiri au oferit, luni sea ţelor pentru încheierea moşel, unităţi unde azi se
tru a conferi dimensiuni şi [Continuare în pag. a 4-a) ră, în clădirea Adunării Po grabnică a însăfhinţării po (Continuare în pag. a 3-a)
rumbului reprezintă obiecti
Vizită la Palatul porului, un dineu oficial. vul prioritar care polarizea
Dineul s-a desfăşurat în-
ză în aceste zile întreaga
Situaţia însămînţării po
tr-o atmosferă de caldă cor atenţie a organizaţiilor de rumbului pe consilii uni cărbune o cantitate de e-
• Adunării Poporului dialitate^ şi preţuire. partid-de la sate şi a con ce agroindustriale, în pro nergie electrică mai mare
Preşedinţii Gaafar Moham
med É1 Nimeiri şi Nicolae siliilor unice agroindustria cente, pînă la data de" 24 cu aproape 55 milioane
Preşedintele Republicii So Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au rostit toasturi, le. Răspunderea faţă do aprilie a.c., se prezenta kWli faţă de aceeaşi pe
cialiste România, tovarăşul Ceauşescu au fost salutaţi la soarta recoltei acestui an astfel : rioadă a anului trecut.
Nicolae Ceauşescu, şi tova sosire cu onoruri militare. urmărite cu deosebită aten dovedită de către lucrăto Consiliul unic Realizat
răşa Elena Ceauşescu, îm înfăţişînd distinşilor oas ţie de participanţii, la dineu, rii ogoarelor din consiliile agroindustrial % NOI SPORURI
preună cu preşedintele Re peţi principalele date de re care le-au salutai cu vii a- unice agroindustriale Deva DE PRODUSE
publicii Democratice Sudan, ferinţă pentru amploarea şi plauze în repetate rînduri. şi Hunedoara se regăseşte Deva 7.1
fi7
Hunedoara
Gaafar Mohammed El Ni caracteristicile construcţiei, Preşedinţii Gaafar El Ni în preocuparea pentru folo Simeria 55 LA I.V. CALAN
meiri, şi doamna Buseina vicepreşedintele Adunării Po meiri şi Nicolae Ceauşescu sirea utilajelor cu randa Haţeg 54
Nimeiri au vizitat, luni sea porului a ţinut să sublinieze au toastat pentru prietenia ment sporit în vederea în Ilia 52 Harnicii siderurgişti din
ra. Palatul Adunării Poporu că acest edificiu este un a- Călan 51 Călan îşi amplifică hărni
lui, construit eu participarea devărat simbol al prieteniei sudanezo-română, pentru dez cheierii grabnice a însămîn- Brad 4»
Orăştie
tării noastre, după un pro frăţeşti dintre poporul ro voltarea relaţiilor dintre po ţării porumbului. Dobra 41 cia în muncă în întîmpi
41
iect şi cu asistenţa tehnică mân şi poporul sudanez. poarele şi ţările noastre, Eforturi susţinute pentru Geoagiu 37 narea zilei de 1 Mai,^ob-
românească. pentru pace şi colaborare în terminarea semănatului se Toleşti 30 ţinînd noi şi însemnate
P r e ş e d i n t e l e Nicolae (Continuare în pag. a 4-a) • întreaga lume. depun şi în cooperativele succese în producţie. Ei
şi-au realizat şi depăşit
lună de lună şi decadă
Azi va fi inaugurat la Orăştie cu decadă planul la pro
ducţia fizică, înregistrînd
totodată apreciabile eco
nomii de materiale. Nu
Un nou complex mai de la începutul aces
tei luni, siderurgiştii din
de alimenfafie publică Călan au realizat supli
mentar prevederilor de
plan aproape 800 tone se-
Astăzi, intră în funcţiune, expresie a preocupărilor pe micocs, 1 200 tone fontă,
în centrul oraşului Orăştie, linia îmbunătăţirii aprovi La I. L. Deva: Gîsid recuperaţi restantele 22 tone de maşini şi uti
un modern complex de ali zionării populaţiei, este asi laje pentru metalurgie, 5
mentaţie publică. Este vor gurată cu personal de înaltă
ba de noul complex de ali calificare. Complexul comer tone de utilaje de turna
mentaţie publică al coopera cial ce se inaugurează as la ciment, cînd intraţi în ritmul normal re pentru oţelării, 200 m{5
tivei de consum din locali tăzi răspunde unor mai corpuri de încălzit din
tate. Construit din fondurile vechi doleanţe ale oamenilor fontă.
de- investiţii ale cooperaţiei, muncii din oraş în ce pri
la care s-au adăugat sume veşte asigurarea unor condi de producţie? IlAHNICIE
le alocate de întreprinderile ţii optime pentru servirea u-
din oraş, noul complex se nui meniu bogat şi variat IN PARCHETELE
remarcă atît prin linia arhi solicitat de lucrătorii unită FORESTIERE
tectonică modernă, cit şi prin ţilor economice din locali LA ORA ANCHETEI NOASTRE SITUAŢIA ERA URMĂTOAREA:
funcţionalitatea sa. La par tate. In acelaşi timp. noul Sărbătoarea internaţio
terul noii clădiri va funcţio complex de alimentaţie pu • In primul trimestru al anului, la urmă a crescut cu încă 26 000 tone (a- nală a muncii este întîm-
na un restaurant de catego blică. dotat cu mobilier nou producţia de ciment s-a înregistrat o res ceasta, în condiţiile cînd calcarul, argila, pinală cu rezultate deo
ria I, cu o capacitate de şi utilaje .de mare capacita tanţă de peste 57 000 tone O In perioada zgura, alle materii prime'de bază nu se
140 locuri şi o terasă de 100 te, oferă o servire rapidă, trecută din luna aprilie, răinînerea în sebite şi de lucrătorii fo
locuri, iar la etaj o cantină întregind reţeaua comercia aduc din afara judeţului). restieri din judeţ. In toa
cu 160 de locuri capacitate. lă a oraşului, cu unităţi de te parchetele se acţionea
Noua unitate comercială, largă utilitate. ză stăruitor pentru valo
Ce ne răspunde secretarul comitetului de partid, rificarea în condiţii de
preşedintele consiliului oamenilor muncii eficienţă maximă a masei
—In ultima vreme activi din martie, făcută cuptorului lemnoase. De la începu
tatea noastră a constituit o- nr. 1, la a cărui pornire tul anului şi pînă la zi,
bieetul unor numeroase ana ne-am confruntat cu multe personalul muncitor de la
lize făcute la diferite nive defecte electrice. Dezbaterea I.F.E.T. Deva a realizat
luri — ne spunea maistrul operativă a acestora în bi peste prevederile de plan
Florea Tigoianu, secretarul roul organizaţiei de bază de 525 mc cherestea, 520 mc
comitetului de partid din în la energetic s-a soldat cu re buşteni, alte sortimente.
treprindere, preşedintele medierea rapidă a defecţiu
C. O. M. — care au con nilor şi îmbunătăţirea acti
cluzionat în esenţă măsurile vităţii în acest compartiment. DEPĂŞIRI DE PLAN
ce se impun pe întregul flux — După cit se constată, LA EXPORT
tehnologic, în scopul ridică opririle accidentale se dato-
rii gradului de utilizare a resc şi celor de la întreţine Una dinlre preocupările
capacităţilor de producţie. rea mecanică. Măsurile luate principale ale colectivului
Intrucît cele mai mari neca i-a scăpat din vedere pe a- I.P.I.C.C.F. Deva este în
zuri provin din desele opriri ceştia ?
accidentale — datorate mai — Nicidecum. Un început deplinirea ritmică, exem
cu seamă defecţiunilor elec bun în acest compartiment plară a sarcinilor de plan
trice — pe baza programului l-am făcut prin punerea unui la export. Un bilanţ, al
propriu de acţiune am reor accent mai mare pe forţele realizărilor întreprinderii
ganizat activitatea din sec proprii. Să mă explic ; dacă pe perioada care a trecut
torul energetic în sensul tre pînă aici la reparaţiile mai din acest an arată că
cerii electricienilor de la în importante ne bazam pe a- sarcinile de plan au fost
treţinere sub directa supra portui mecanicilor şi lăcătu îndeplinite şi depăşite-, la
veghere şi coordonare a spe şilor puşi la dispoziţie din
cialiştilor din acest compar afară (din unităţile de profil toţi indicatorii fizici şi ele
timent. Folosim, de aseme similar din ţară), de astă da eficienţă. La export, pla
nea, cu un bun efect anali tă am efectuat reparaţiile la nul a fost depăşit cu a-
zele la faţa locului, cum am cuptorul nr. 1 cu oamenii proape 60 000 lei valută.
Aspect exterior al modernului local al complexului. Foto: VIRGIL ONOIU procedat la recenta reparaţie (Continuare in pag. a 3-a)
