Page 87 - Drumul_socialismului_1979_04

MIERCURI, 25 APRILIE 1979 Pag. 3

Cînd recuperaţi restanţele la ciment, cfnd 0 acţiune necesară, permanentă PROPUNERE

Multe lucruri s-ou fă­
cut în ceea ca priveşte
intraţi In ritmul normal de producţie? Educaţia sanitară estetica Devei: s-au plan­
tat panouri, prin care ni
: Orşova (Urmare din pag. II sint edificatoare. Comparativ' activităţii secţiei cuptoare ? se înfăţişează ditcrjle as­
pecte clin activităţi spor­
—
Asigurînd personalul
ŞOVR COR- cu situaţia precedentă, opri­ tehnic pe toate schimburile, la locul de muncă tive, pompieristice clc.
noştri din întreprindere, care rile accidentale, după repa­
lară cunosc totuşi cel mai bine raţii, au fost reduse cu cca. cadre de specialitate la ca­ Nu acelaşi lucru se poa­
i merele de comandă, munci­ te spune despre panou­
rară propriile utilaje. Rezultatele 80 la sulă. tori bine calificaţi la între­ Cabinetul circumscripţiei zi, ne spunea medicul Nico- rile ce sc găsesc la In­
Păreri ale itnor factori de conducere ţinere, o aprovizionare rit­ sanitare nr. 3 din C.S. Hune­ lue, Mihalache, dar ne găsim trarea din hulevadrul Dr.
mică cu materii prime şi o P. Ciroza în strada Karl
noexpros — Practic, atelierul nostru fost în reparaţie. Din 20 desfacere promptă a produ­ doara era neîncăpător. Medi­ timp şi să facem oamenilor Marx. Aproximativ de 2
¡upo rana asigură transportul din ca­ aprilie produce — ne spune selor noastre... cul Tamara Ţiu venise mai educaţie sanitară. Anul a-
muzical Deci, completăm noi, se devreme ca de obicei. Pentru cesta am purtat cu ei 30 de uni aici iui mai sînt aii-
icntru pio- rieră — printr-un releu, de inginerul Dorel Sinaci, şeful cunosc bine problemele. -Pa­ ziua respectivă era progra­ convorbiri şi am susţinut în şate imagini Agerpres
benzi de mare capacitate — secţiei cuptoare. faţa lor două conferinţe pe
tţional a materiei prime pentru a- — Aveţi restanţe ? sul acela hotărîtor spre re­ mată o lecţie de instruire cu sau alte aspecte. Propu­
grupa sanitară de ia cocse- . astfel de teme.
mâniei“ telierul de mori făină. Este — Avem, dar sperăm să zolvarea definitivă se face nem ca aceste panouri să
vorba de calcarul, reconcasat facem planul lunar. Dacă ni totuşi anevoie... rie. .Se dezbatea tema „Pri­ La circumscripţia sanitară oiere clin nou un aspect
în staţia de 0,25 mm — ne se vor asigura argilă, calcar, — Căror cauze se datorea­ mul ajutor în plăgi hemora- nr. 5 lucrează de 7 ani medi­ trumos pentru ochii tre­
n cotidian relatează maistrul principal păcură... ză desele poticniri, nereali- gice şi hematoză“. Ideea de cul Olguţa Ilagea. Aici func­ cătorului. (Ştefan Varga,
Gheorghe Huh. Aprovizio­ — Deci veţi.realiza plănui, zărilc la ciment ? a face un sondaj cu privire ţionează un curs de „SanmiL Deva).
ea. Ciclul narea ritmică şi la nivelul dacă... —Nu avem forţa de mun­ la modul în care dispensarul nim alimentar“ adică de e-
Jupă ope- cerut suferă însă din cauza — ...vom stăpîni bine pro­ că necesară, oameni de spe­ de întreprindere participă la ducaţie alimentară. Tot cu
— „Cîntec staţionărilor provocate de cesele tehnologice, stagnările cialitate pe întregul flux participarea activă a medi­
Premieră blocarea jgheaburilor releu­ neproductive vor fi elimina­ tehnologic — arată tovară­ educaţia sanitară a oameni­
rodnctio a şul Dominic Budai, directo­ lor la. locul de muncă s-a cului respectiv, la secţia star
americane lui de benzi cu deşeurile me­ te, reviziile şi întreţinerile se rul tehnic al LL. Deva. „născut“ pe loc. ţii şi reţele, s-a organizat un
talice provenite din cariera vor face cu toată răspunde­ Prima interlocutoare pe a- curs de igienă şi prim aju­
de calcar. Pentru înlăturarea rea, disciplina şi ordinea se — Ce întreprindeţi concret ceastă temă e sudoriţa Ioana tor. mm
unor asemenea situaţii, care vor respecta peste tot... pentru a depăşi aceste greu­ Iordache. -— Eu, spunea medicul, con­ cind plantaţi:
duc şi la tăierea covorului — Sint probleme care ţin tăţi, despre (tare se vorbeşte sult zilnic cam 40 de oameni.
cam de mult ?
special de ' bandă (al cărei de dumneavoastră, de condu­ — Spuneţi-.nc, vă rugăm, 1« Cu fiecare dintre aceştia fac-, DUZII ?
cost este enorm), am făcut- cerea secţiei, de cea a între­ — Analizăm în profunzime dumneavoastră în secţie se cu ocazia consultaţiei, şi cî- Adresăm această între­
intervenţii la forurile tute­ prinderii ? fiecare ' compartiment • de face educaţie sanitară la lo­ teva minute de educaţie sa- bare conducerii coopera­
lare în sensul montării de —- Ne confruntăm cu ele. lucru, stabilim măsuri pre­ cul de muncă ? nitară. -
elecţromagneţi pe cele două Colectivul secţiei este încă în cise privind redresarea grab­ — Se face. Nu o dată, cu tivei agricole de produc­
: 6,9* benzi de calcar, care să co­ formare.' Nu toţi stăpînesc nică a situaţiei, pentru a a- La circumscripţia nr. 4, ţie din 7.am şi ingineru­
tlneţUv 7 tehnica modernă, complexi­ junge să funcţionăm la con­ ocazia adunărilor generale medicul Aurelia Todor ne lui şei al acestei unităţi,
0 11 ev; A lecteze corpurile metalice. de grupă sindicală sau ia vorbea despre discuţiile pe
irul inelo- Pînă acuni au venit aici vreo tatea proceselor tehnologice diţiile tehnologice proiectate. punctul sanitar cadrele de teme medicale pe care le care arc prevăzut să rea­
ti de ştiri; :î—4 serii ,de experţi de la din secţie. Urmărim îndeaproape şi con­ specialitate de la dispensar poartă în sala de aşteptare a lizeze o plantaţie dc duzi
iscultători- I.C.P.LL.A. Bucureşti, s-au — Cum vedeţi redresarea, sumurile specifice, pentru a ne fac instruire pe probleme în supraiaţă de 10 hec­
tle ştiri ; documentat la faţa locului odată pentru totdeauna, a ajunge la linia de plutire. sanitare. circumscripţiei, dar şi la a- tare. Pînă acum, deşi
e muzică şi au plecat. Dar nu s-a bo- glomeratorul II şi alimenta­
Din lărilo tărît încă nimic concret în Ce mai trebuie făcut şi de către cine ? La secţia reparaţii siderur­ rea oţelăriilor. timpul « iosl bun, nu s-a
Buletin dc gice 1, inginerul Dan Ro.şu- plantat decît un hectar.
fonul pio- legătură cu aceşti electro-' lescu ne invită să vedem Iată, prin urmare, că edu­ Timpul este loarte îna­
inprcmicră magneţi, care pot fi confec­ Recenta analiză din biroul comitetului municipal dc punctul de prim,ajutor nou caţie sanitară se poate face
Buletin dc ţionaţi chiar aici în judeţ, partid a stabilit pentru I.L. Deva măsuri concrete privind înfiinţat în secţie. foarte bine Ia locul de mun­ intat, iar lucrarea ioarte,
nbii romii- la U.U.M.R. Crişcior. recuperarea restanţelor la ciment in acest trimestru, înde­ că. Se poate face cu deose­ loarte mult întlrziatu. De
agărc în — Referitor la productivi­ — La noi, ne spunea tova­ bire acolo unde există dis­ ce tovarăşi ele Ia Zam ?
la 1 la 3 ; tatea muncii ? plinirea planului în trimestrul II şi în continuare. Aplica­ răşul Roşulescu, grupa sani­
iţilor; 16,00 — Noi am putea creşte rea acestor măsuri începe să dea roade. Sînt mai puţine tară de prim ajutor ar pu­ pensare proprii ale unităţi­ Aşteptaţi cumva lima
13 Fotbal tea fi constituită din oricare lor ; dar folosind prilejuri mai ?! Nu mai c mult.
18,30 Orc- productivitatea muncii cu defecţiunile electrice la mori ciment, mori făină, la expe­ om din secţie, pentru că sint ca acelea arătate de interlo­
tivalul na- 50 la sută la operaţiunea diţie, absenţele nemotivato sînt în scădere. Dar I.L. Deva cutorii noştri, în cursul a- DESCHIS... DAR
iomăniei“; de reconcasare a calcarului, la fel de bine instruiţi în a- ÎNCUIAT cu lacătul
ipta impo- dacă ¿el cu granulaţia de la sc confruntă în continuare cu probleme sociale vitale pentru ceaştă privinţă. cestei succinte anchete, se
; 20,30 Ca- zero la 25 mm — care vine realizarea planului de producţie. Nu-i sistematizată incinta, Că în secţie se desfăşoară poate face şi de către ca­ Deunăzi, un grup dc e-
22.00 O zi în această formă din carieră împrejurimile sînt in paragină, fluctuaţia personalului mun­ o activitate de educaţie sa­ drele oricărei instituţii sani­ nergeticieni de la Ter­
f—5,00 Non nitară complexă o dovedeşte tare căreia i-a fost aronda­
lum. — nu ar mai trece prin eon- citor este mare. Pentru oamenii acestui colectiv încă în mocentrala Mintia ne
casor, ci ar fi dirijat direct formare, oameni chemaţi să mlnuiască o tehnică deosebit şi faptul că ocupă primul tă, conform legii, o unitate spuneau cu nădui: „Nu
8.00 Actua- spre silozuri. O dată cu ioc pe combinat la donările economică. Se poate şi chiar înţelegem un lucru. Pc
0 România creşterea productivităţii mun­ de modernă, se cer soluţionate grabnic la nivelul întreprin­ onorifice, de sînge. Răspun­ se cere făcută. De consisten­
aţii corale cii s-ar face şi o mare eco­ derii şi al municipiului cererile de locuinţe, asigurarea'apei suri asemănătoare cu privi- ' ţa acestei activităţi depinde orarul chioşcului alimen­
anat; 18,30 nomie de energie. potabile pe platformă, realizarea vestiarelor, rezolvarea ser­ tar dc' ia cantina noastră
sate : La re la activitatea de educaţie foarte mult succesul multor scrie clar că este deschis
legumicul- ^ — Care ar fi soluţia ? virii mesei calde în pauzele do masă. sanitară ne-au dat formatou- acţiuni cu caracter profilac­
1 plantatu- *— Montarea de sortaloarc Ce cere insă şi un ajutor mai activ şi efectiv de la rea Chira Nedeloiu, de la tic şi e bine să se ţină. seama zilnic de Ia 7—15. Dar,
,40 Muzică cu bare rotative înaintea secţia turnătorie, maistrul de aceasta. Comisiile de deseori, cînd ajunge tu­
fleia Mol- eoncasoarelor şi devierea Ministerul Economici Forestiere şi Materialelor dc Construc­ Cruce roşie din unităţi pot ra de după-amiav.ă la u-
-luşeseu şi fracţiunii respective direct ţii, de la centrala de resort. Mihai Purţuc, de la lamino­ zină (ora 14,30), cei ce
taragot ; spre silozuri. rul de 800 mm şi alţii. sprijini foarte bine activita­
tcrară: Ce- Cu forţe proprii, dar şi cu sprijinul factorilor de răspun­ Circumscripţia sanitară de tea de educaţie sanitară şi doresc să-şi cumpere
ăio la ce- — Secţia cuptoare, pe care dere, I.L. Deva poate şi trebuie să devină o unitate de ia oţelării este, de asemenea, chiar o fac. Dar acolo unde mîncare găsesc pe uşă
ive.1 Dan" o conduceţi, este cu cea mai bază a judeţului ! una din instituţiile sanitare o fac cu succes, tot cadrele un lacăt cit toate zilele.
ură a stn- însemnată pondere în cadrul
L'imişoara ; întreprinderii. Dar şi cu ce­ care desfăşoară în combinat medicale de specialitate sînt Şi uite ctşa rătnîn oame­
fi pentru le mai multe probleme... Au pus întrebări o bună activitate de preve­ cele ce le animă în noţiuni nii Iară pachet. Iar-, da­
.— Este. adevărat. La cele şi au consemnat răspunsuri nire a îmbolnăvirilor şi de şi le.orientează în activitate. torită iaptului că irigide-
două cuptoare se mai ivesc educaţie sanitară. rul este defect de mai
necazuri. Cuptorul 1 merge SABIN IONESCU —' Numărul consultaţiilor IOAN VLAD multe luni (şi nu se iau
acum normal, cuptorul 2 a GH. I. NEGREA este mare la noi, cam 50 pe ziarist colaborator măsuri să iic pus în func­
ţie), s-a redus simţitor
numărul sortimentelor a-
limentarc“,
a (X'atria); Acestea fiind laptele,
© Cele ■! sugerăm conducerii coo­
arisol (Ar- Mîndria comunei
A: 1‘rei'ec- perativei de consum De­
:ăra); Te va să ia urgent măsurile
Arta); Star In comuna Ribiţa — ne porci, lapte şi lină pentru ce se impun.
Constructo­ relata tovarăşul Nicolae O- care încasează sume de
ri: Compa- bădău, primarul localităţii peste 30 000 lei. DE CE IN GRADINA
ar de Urnă
re moare — avem mulţi şi pricepuţi Toţi trei, parlicipînd la VECINULUI ?
bric); Şoi- crescători de animale care întrecerea pe ţară- a cres­ Această întrebare vi­
LUPENI: îşi aduc o contribuţie sub­ cătorilor de animale, au
Tdar (CuT stanţială la realizarea pla­ primit, datorită rezultatelor zează pe. lucrătorii de la
Im, -. i nului economic al comu­ deosebite obţinute în creş­ haita C.F.R. din .Aurel
I-IÎ ..li­ nei, a fondului de stat la terea şi valorificarea ani­ Vlaicu, care „depozitea­
ft N: Hop...
i (Muncito- carne şi lapte. Intre aceş­ malelor şi a produselor a- ză“ gunoaiele vizavi
Conspiratia tia se situează la loc de nimaliere, „Diploma de de locul dc mun ă, arun-
-PETIÎILÂ: frunte, constituind — prin fruntaş pe ţară pentru re­ cîndu-le doar peste.), şo­
ar (Munei- realizările pe care le obţin zultatele deosebite obţinute
S.SA: Colo- in creşterea şi contractarea în creşterea şi îngrăşarea sea. Deşi atenţionaţi să
■ (Muncito- de animale şi produse ani­ de animale livrate statului nu mai procedeze astlel,
Politia ei perseverează în a
ioicmbrie); maliere — mîndria comu­ pe bază de contract“. A-
c sălbatice nei tovarăşii Petru Avram, ceastă dinstincţie primită „îmbogăţi“ peisajul din
3UKABAH- din satul Crişan, Gheorghe de către cei trei crescători jur cu gunoaie. Cînd se
(Mincrul) ; David şi Nicolae Josan, de animale le face cinste vor lecui oare cei In cau­
roz (Pa- ambii din satul Dumbrava lor . şi comunei, întregii
î idei (Fla- ză de ...boala dc a a-
-jîAX: Vin- I.P.L, Deva, secţia mobilă Brad. In foto : echipa (le lustruit mobilă export, condusă de de Sus. Anual, fiecare în­ obşti care se mîndreşte că runca gunoaiele în gră­
ie (Casa de comunista Măria Golcea. Deşi tinătă, a reuşit să-şi organizóte în aşa fel munca incit să graşă şi vinde statului, pe are asemenea gospodari de dina vecinului ?
SG: Acel -realizeze sarcinile dc plan şi să execute numai lucrări dc foarte bună calitate. bază de contract, bovine şi frunte.
:f blindat Foto: VIRGIL ONOIU HAZ DE NECAZ?
\ZI: Viată
Pasienţa Realizările din primul
ä); SIME-
. (Mureşul); La zi în agricultură trimestru ale sidcrurgişli-
lespre îeri- ior hunedoreni — la care
TELIUC : o importantă contribuţie
ifilor copţi (Urmare din pag. 1) zatorilor Ion ■ Oprea, Vasiie au avut-o şi tinerii lucră­
Potinteu şi Nicolae Petric tori — sînt binecunos­
lucrează pe ultimele hectare (de la C.A.P. Romqşel), la cute de acum. Mai puţin
destinate culturii porumbu­ încheierea în epoca optimă sa poate spune aceasta
lui. Avînd asigurat front a însămînţării porumbului. despre cei ce răspund de
larg de lucru, mecanizato­ Exemplul acestor două activitatea gazetei „Tine­
rii Ion Jurj şi Ion Cristea cooperative trebuie să fie retul şi producţia“ din
(de la C.A.P. Romos), depă­ urmat şi de către celelalte Cintecul unei generaţii fericite C.S.II. — 1. lonichcnte, L.
il pentru Mihăiţă, M. Porumb, Şt.
îi: Vremea şesc zilnic vitezele de lu­ unităţi din Consiliul unic
ticălzească. cru stabilite la semănat. La agroindustrial Geoagiu, care Festivalul naţional „Cîn- marii bucurii pe care, prin limpezime şi pur, cu rîul ţ Mihuloni — caro nu pot
ibător. Vor pregătirea patului germina­ au înregistrat restanţe inad­ depăşi în nici un chip c-
;, care vor tarea României“ are — la artă, prin cîntec, vers şi şi eu ramul acestui meleag i diţia din... 28 februarie
de aversă, tiv o contribuţie decisivă misibile la însămînţări. Este cea de a doua ediţie a sa joc, o mărturisesc copiii şi orinduit începutului limbii- /
rcări elec- şi-au adus-o tractoriştii Mi­ vorba îndeosebi de C.A.P. — însemnul de nobleţe ‘al nepoţii noştri. şi neamului românesc. ^ 1079 (menţinută ,.po afiş"
ufla mode- hai Mureşan, Zeii Iierman, Geoagiu, unde şefii secţii­ tinereţii pentru că, în pro­ Niciodată ca in văzduhul şi la această oră). Ba
5ri tempo- funzimea-semnificaţiei sale, acestei primăveri nu cred Cu ei. şi lingă ei, în ne- i mai mult: la colţul sati­
sud-vest. Ion Rentea şi şeful secţiei lor de mecanizare şi meca­ el însuşi este un suprem să fi răsunat mai cu pute­ odihnă de veghe, au stat /
îimă va ii de- mecanizare, Ion Cocrea- nizatorii nu s-au preocupat îndemn la o tinereţe a spi­ re şi mai sincer înstrunat dascălii şi părinţii, cărora i rici al gazetei, în locui
şi 8 grade, nu. De menţionat că alături de folosirea cu randament copiii le poartă gînd de ( cuvenitelor caricaturi sau
între 16 şi ritului şi a înfăptuirilor. cintecul unor generaţii fe­
de mecanizatori se află în maxim a timpului bun dc lu­ Cei care au vegheat în­ ricite, crescute înalte in recunoştinţă şi aleasă pre- ; texte satirica sînt afişa­
permanenţă- inginerul şef al cru în cîmp. Un bun exem­ deaproape împlinirea artis- lumină, purtînd pe umerii' ţuire. Este şi acesta un ţ te două diplome din caro
Ie 26 şi Si unităţii, Mircea Pâtrînjan, plu ds uffnăt pentru toţi tică a. copiilor — pentru că lor tihna şi gîndul de pace sens al tinereţii, al năzuîn- l rezultă că acest colectiv
in general cooperatorii din această u- faza naţională a Festivalu­ şi dăruire al unui neam ţoi de a o prelungi din tre- / s-a situai pe locul 1 la
1 temporar care supraveghează îndea­ lui. pentru elevi s-a în­ întreg.
a ploi lo­ proape calitatea lucrărilor. nitate îl oferă Maria Ştcf, cheiat acum. cîteva zile, cu La Braşov, Sibiu sau cut in prezent, din prezent . * faza pe întreprindere şi
Tot la această unitate me­ •secretarul organizaţiei de un rodnic bilanţ pentru ju­ Piatra-Neamţ, la Bucureşti in viitor, de a o înălţa în- | locul III la faza pc mu­
canizatorul Gheorghe Ispas partid de la brigada Joseni, sau la Drobeta Turnu-Se- spre lumină prin lujerii r nicipiu, ale concursului
me in go- deţ : 20 de titluri de lau­
cu cerul a asigurat finalizarea erbi- 'brigadierul loan Şofron şi reat ! — păstrează încă sub verin, copiii făurarilor din copiilor de azi, de mîine, ’ gazetelor dc perete.
Vor cădeit. cidării cerealelor păioase pe şeful de echipă Ion Gîrjob, bolţile cele mai tainice ale marile uzine, de pe şantie­ dintotdeauna. \ liste vorba dc autocri­
ytc de in- ţoale cele 250 ha stabilite. care dovedesc o răspundere sufletului sentimentul, atît rele şi ogoarele judeţului tică sau... se face haz de
,t. de unic şi întregitor, al se rosteau cu rîvna lor de EUGEN BURZA j necaz?
Merită, de asemenea, evi- deosebită pentru urgentarea
I,wr“r! 1 Ar- nrtrî/^AlA /-Ia OA7A11