Page 90 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 90
rag. 2 DRUMUL SOCIALISMl
1 • ■ .»
Activitate susţinută pentru generalizarea Seducerea pe urmele materialelor publicate 1
cheltuielilor I
iniţiativelor muncitoreşti si obţinerea
17.1
_* > * -> materiale Beneficiarul este angajat 17.1
37,:
unei eficiente sporite (Urmare din pag. 1) responsabil în sprijinul 17, Í
ÎS,5
constructorilor
Expresie a unei atitudini iniţiative" în parte, în timp materiale de producţie de
înaintate, faţă de muncă, ge în altele urmărirea se aproape 6 milioane lei. fontă, feromangan pentru 19.0
iniţiativele muncitoreşti face grupînd iniţiativele pe O experienţă bună au oţel Martin —cu 0,5 kg/to- în legătură cu articolele cele .pentru rezolvarea li 19.2
20.1
simt, în aceiaşi timp, măr principalele obiective eco cîştigat, de asemenea, comi na de oţel, de utilaj de tur „Va produce aglomeratorul vrărilor unor utilaje restan 20.2
turia spiritului novator şi nomice. în prima situaţie, tetele sindicatelor de la au nare pentru oţel Martin şi la termenul stabilit ?“ şi te şi care au pondere mare
întreprinzător al oamenilor comitetele sindicatelor din tobazele 1 şi.II, S.U.T., sec electric cu 1,8 kg/tonă, pre „Va produce la timp noua în realizarea planului în a- 21,1!
muncii, o manifestare a unităţile de construcţii şi ţia de transport a G.I.G.C.L., cum şi prin îmbunătăţirea turnătorie de pc platforma ceastă perioadă. 21,4!
priceperii, hărniciei şi res de materiale de construcţii, S.M.A. şi O.I.F. în aplicarea scoaterii la laminoare cu Călan . conducerea I.V. Ne surprinde afirmaţia
ponsabilităţii lor pentru în în special I.M.C. Deva şi unei iniţiative deosebit de 1,1 la sută — ceea ce re Călan ne răspunde, printre constructorului cum că be
făptuirea sarcinilor stabili Şantierul II al T.C.H., s-a valoroase în condiţiile dez prezintă o reducere a con altele : neficiarul nu se deplasează
te de Congresul al XI-lea urmărit mai insistent efi voltării actuale a economiei sumului de metal pe tona „Ducerea pe şantier pen pe şantier. Persoanele care 88
şi Conferinţa Naţională ale cienţa iniţiativei „Să lu noastre : „Să circulăm cu de laminate finite eu 16 kg. tru montaj a .utilajelor se ocupă, de aceste obiecti
PI
partidului, prin euvîntările' crăm o zi pe trimestru cu autovehiculele o zi pe lună De asemenea, trebuie acţio la obiectivul turnătoria ve trec zilnic pe şantier, re diop
şi expunerile secretarului materiale economisite". Aici cu benzină sau motorină e- nat pentru diminuarea con do piese însumează cca. zolvă problemele de nepo Rad
general al partidului, tova este locul să amintim şi conomisită". In acest caz, sumului de energie cu peste 3 500 000 lei într-o perioadă triviri, dau soluţii. Astfel, preş
răşul Nicolae Ceauşescu. iniţiativa „Contul colector comitetele sindicatelor au 17 milioane kWh şi de .com de două luni. Menţionăm au fost devansate livrările diilo
9.05
Pentru a pune în relief de economii al grupei sin stabilit, împreunăcu consi bustibil convenţional cu însă că numai în cursul lu unor utilaje solicitate la lor;
modul în care sindicatele dicale", care se aplică în liile oamenilor muncii, cri mai mult de 2.4 mii tone. nii ianuarie a.c., la acest o- montaj. Cu regret afirmăm 10.05
din unităţile economice ale mai multe întreprinderi şi terii şi obiective specifice în centrul atenţiei colec biectiv au rămas nemontate că multe dintre acestea zac lor;
Kâru
municipiului Deva se ocu şantiere. pentru şoferii de pe maşi tivelor de muncă stă toto utilaje în valoare de cea. în depozite sau lingă locul Spftt
pi de însuşirea şi extinde Cea de a doua orientare nile de transport marfă, dată, îmbunătăţirea perfna- 6,6 milioane tei, care chiar de montaj neavînd condiţii ric;
rea iniţiativelor muncito în privinţa eficienţei -are pentru c-ei de pe autobuze nentă a structurii produc în condiţiile greic de iarnă pentru a fi montate. Aşa se 12,00
reşti Consiliul municipal ea obiectiv acele iniţiative şi taximetre, pentru tracto ţiei. prin realizarea unor puteau fi montate dacă lu explică faptul că beneficia Din i
teu;
de educaţie politică şi cul care urmăresc acţiunea rişti, .precum şi pentru me produse cu caracteristici crările de . închidere a ha-' rul are în prezent în stoc
tură socialistă a organizat, convergentă spre creşterea canicii de întreţinere. Ac- tehnice îmbunătăţite care lei erau finalizate mai din peste 200 000 mii lei utilaje
recent, împreună cu Consi indicilor de utilizare a ma ţionînd astfel colectivul permit ca, la fiecare leu vreme. care aşteaptă de mult fron K '
Citi*.
liul municipal: al sindicate şinilor, instalaţiilor şi agre de la Autobaza nr. 2 călă cheltuit să. se obţină o va La fabrica de aglomerare, turi de montaj. popii
lor, un schimb de expe gatelor, folosirea raţională tori, de pildă, a obţinut in loare mai mare clin vînzare în aceeaşi perioadă au fost în privinţa fabricii de a- ştiri;
rienţă. Au participat secre a spaţiilor de producţie în tr-un an o economie de a producţiei. La fel, depă duse pe şantier utilaje în glomerarc e drept, aceasta li ei;
tic©;
tari adjuncţi ai comitetelor scopul creşterii productivi 82,2 tone ia benzină şi mo şirea planului de producţie, valoare de cca. 7 800 000 este o lucrare complexă, e- Inter
dc partid, preşedinţi ai co tăţii muncii, îmbunătăţirii torină şi 7.2 tone de ulei. în special la fontă, ar per lei. în ceea ce priveşte re xistă uncie utilaje, puţine popit
mitetelor sindicatelor, di calităţii produselor, realiză- Evident că în aplicarea mite înlocuirea acestui pro laţiile cu constructorul tre ia număr, care cu toate in timpi
nore:
rectori, directori adjuncţi, ,rii de economii la materii iniţiativelor un rol deosebit dus procurat din comerţ, buie . să arătăm că cei ce tervenţiile noastre nu au 21,00
contabili şefi şi responsa prime, materiale, energie şi de important îl are luarea obţinindu-se astfel o redu efectuează montajele nu putut obţine termenele de 5,00 I
bili ai comisiilor cu între combustibil. în acest sens unor măsuri tehnico-organi- cere de peste 350 lei la fie primesc utilaje în ansam-' livrare decît în trim. I 1979 turn.
cerea socialistă şi generali o experienţă bună există zatorico bine gîndite, pre care tonă de fontă de . co bluri complete, refuzînd şi şi chiar aprilie 1979 (cazul TJÎV
zare. experienţei înaintate deja, dar ca mai trebuie cum şi desfăşurarea unei merţ înlocuită. primirea unor ansamble sau transportorului metalic la li tatei
de la K.M. Deva,' l.E. Min perfecţionată, la E,M. Deva, susţinute activităţi poli ti co- O sarcină importantă o părţi electrice la montaj, I.P. Brăila). Dar aceasta nu Poliţe
tia, Ţesătoria de mătase, T.C.I-I., l.E. Mintia, între educative care să stimuleze constituie, in continuare re în repetate rînduri am fost explică de ce nu montează misie
Olimp
I.M.C. Deva. prinderea de lianţi. Ţesă întreaga masă de oameni ai cuperarea şi valorificarea nevoiţi să aşteptăm eu ma o serie de utilaje sosite, ultimi
Crai ii
Una dintre-cele mai con toria de mătase, l.R.E. şi muncii la acţiuni energice tuturor resurselor .'secunda şinile şi trailerele, cu pie ’ cum sint: circuitele de n uţ II
cludente -constatări ale altele. şi hotărîte pentru înfăptui re ele oţel, fontă, metale sele duse la montaj, ore benzi, toba dc amestec se cui di
schimbului de experienţă în anul 1978, în unităţile rea obiectivelor stabilite. neferoase, cărămidă etc. în şir, neasigurîndu-se des cundar, instalaţiile electri faptei
este faptul că cea mai ma de pc raza municipiului De Schimbul de experienţă a care conduc la o economie cărcarea acestora, uneori ce şi do automatizare, ma — an
rea d
re parte a iniţiativelor sînt va au fost aplicate 9 ini pus in evidenţă şi alte egală cu valoarea de recu fiind obligaţi să le descăr şinile din parcul de omoge 18,40 :
orientate asupra probleme ţiative, la care au fost an preocupări bune, ol soldîn- perare a fiecărui material căm cu mijloace proprii, nizare, părţi din electro- creţi a
lor stringente ale dezvoltă trenaţi aproape 9 000 de oa du-se cu numeroase propu şi anume: 1 080 lei pe tonă deşi este obligaţia construc filtre. donat.«
mLşiux
rii economiei noastre naţio meni ai muncii. Sporul pro neri şi opţiuni pentru per la cleşeu de oţel, 1 325 lei torului s-o facă. In legătu Colectivul de muncă de forma
nale. Avem aici în vedere ducţiei obţinute la nivelul fecţionarea în continuare a la deşhu de fontă, 1 025 lei ră cu aspectul creat de ro la sectorul investiţii al I.V. lea Bt
creşterea productivităţii economiei municipiului, s-a activităţii de integrare mai la cărămizi bazice, 225 lei lele mobile pentru focar a- Călan a analizat eu tot sim ru. Te
tare a
»muncii, asigurarea unei ca ridicat la peste 64 milioane organică a iniţiativelor in la cărămizi şahiotă şi silică. î'ătăm că noi am întreprins ţul răspunderii activitatea eincin;
lităţi superioare a produ lei, iar economiile la chel preocupările colectivelor Pornind de la aceste surse pînă în prezent trei inter proprie, şi depune eforturi sulul a
selor, instaurarea unui re tuielile de producţie au a- muncitoreşti pentru înde de economisire, oamenii venţii prin delegaţi la fur susţinute, ca să respecte a- 19,20—;
gim sever de economii la juns la 11 milioane lei. plinirea sarcinilor ce le .re ,muncii din C.S. Hunedoara',, nizor, pentru rezolvarea lor, tît realizarea planului de
, materii prime, materiale, Cele mai bune rezultate au vin în , acest an şi în . per sînt ferm hotărâţi să acţio insistînd la toate forurile în investiţii, cit şi punerile în
combustibili şi energie, fo fost obţinute de, către co spectivă. neze energic, pentru ca re drept. în urma acestor in funcţiune la termenele pla
losirea integrală a timpului lectivul de la E.M. Devă, ducerea continuă a eheltu-. sistenţe, ele . au fost aduse nificate".
de lucru. care a realizat o producţie FLORIN NICULESCU iniilor materiale să devină şi predate la montaj. în DEV.
Experienţa de pînă acum suplimentară în valoare de preşedintele o preocupare de prim rang .continuare, preocuparea be Răspunsul este semnat de (Patria
arată că în. unele unităţi se aproape 14 milioane lei şi Consiliului municipal Deva şi permanenta a fiecărui neficiarului este de - a se tovarăşul inginer Dumitru (Arta):
urmăreşte eficienţa fiecărei o economie la. cheltuieli ai sindicatelor colectiv. concentra, cu toate, mijloa- Bucur, directorul I.V. Călan. fectul
oblig s
inie <i<
rul); I
ni a a '
(Unircs
Prin muncă falele
taculc
In tinăr do la secţia Prems PENI:
(Cultur
patriotică şi apari
resc);
tăcerii ţ
La intrarea în secţia lectivul de la tuburi Pre- Detecth
fcoresc);
Premo a I.M.C. Deva te mo este a doua familie. întregul personal al Re amintiri
întimpină aerul de toreret „M-am calificat şi lucrez în viziei de. vagoane Simeria- (Muncit
proaspăt. Vizităm această prezent la lucrarea cea Triaj, mobilizat de organi Poliţia
secţie împreună cu tovară mai dificilă din secţie şi zaţia de partid, muncind cu
şul Constantin Ciortca, anume, la armarea trans sâf‘
preşedintele comitetului sin versală a tuburilor premo hărnicie şi mult entuziasm, (Minerţi
dicatului de la I.M.C. De — spune el. Din „73“ m-am a reuşit să construiască, cu eadorii 1
va. Primul lucru care îţi format .şi maturizat ca spe v;>- forţe proprii, pe un loc. vi şi... T>ică
atrage atenţia este tinere cialist la această lucrare. ran unde înainte nu creş căra); t
ţea celor care lucrează aici. Rezistenţa tuburilor depin teau decît bălării, un fru zătorul t
cultură) :
Media de vîrstă — 26 ani. de de calitatea muncii blestema
Deşi tînăr, acest colectiv mele“. Maturitatea sa pro mos teren' de tenis de cîmp. (Popular
| este o „piesă de rezistenţă“ fesională, hărnicia sa au Acum toiul este gata. Şi, regăsită;
în procesul muncii, capabil stat la baza aprecierilor după ce va fi terminată (Casa di
să smulgă utilajelor mo cînd s-au făcut evidenţie vopsirea gardului împrej n ist ul (1.
derne din dotare producţii rile anuale în întrecerea Harababi
ILIA : R(
mereu sporite. socialistă. An de an Anton muitor, i se va face inaugu cure (Lui
Acestui colectiv îi apar Gyorfi a fost evidenţiat. rarea. lată dar ce pot face Oglindă
ţine şi tînărul utecist An (Ştefan Varga, corespon nişte oameni inimoşi atunci (Muncito
ton Gyorfi. Pentru el, co dent).
C.C.S.RI. Petroşani, laboratorul tic ergonomie-salvar©. în foto aspect de la testarea u- cînd toţi pun umărul, tre. ar“*®
nui subiect pentru stabilirea aptitudinilor in activităţi care solicită atenţie şi abilitate tna-
«uală. Foto : VIRGJL ONOIU cînd de la vorbe Ia fapte. m
Rezulta
întreprinderea comercia ne tocmai pentru a se înăl 25 aprilie
lă de stat mixtă din Vul I.C.S.M. Vulcan pe un drum ascendent şi cîteva ţa continuu ştacheta calită Extr. I :
Extr, a
can împlineşte, nu peste 34, 3.
multă vreme, un an şi şapte ţii activităţii comerciale. La Fonti t<
luni de cînd fiinţează. Se piedici ce i s@ ridica în cale aceasta poate şi trebuie să 1 328 U44 1(
poate aprecia că momentul contribuie mai mult condu la ealegoi
de început a trecut şi acum tată de colectivele lor faţă O analiză profundă asu mă cantităţi mari de bău total realizările sînt bune cerea I.C.S.M., personalul
se află pe drumul maturi de cei ce le calcă pragul. pra activităţii desfăşurate turi — multe unităţi deve — se impun unele măsuri TESA. Indicaţia dată de se
zării. fapt confirmat şi de La obţinerea succesului a- în perioada ia care ne refe nind crîşme — iar servirea şi acestea nu vizează atît cretarul general al parti
realizările obţinute: în mintit o contribuţie esen rim relevă însă şi unele no- aprovizionarea cu marfă a
trimestrul I al anului în ţială o au şefii de unităţi, lasă de dorit. în trimestrul reţelei — care e bună ci dului, tovarăşul Nicolae Timpul
curs, planul desfacerilor de cei enumeraţi mai sus şi împliniri. De pildă, în vre I al acestui an multe ma Ceauşescu, în cuvin tarea ziua (ic 2
mărfuri către populaţie a alţii, ca şi conducerea în me ce sectoarele alimenta gazine — cel din Aninoasa mai ales capitolul servire. ţinută la Consfătuirea pe în general
lă, eu ceri
fost depăşit, pe total, ' cu Trebuie urmărit — prin ţară a oamenilor muncii curi vor c.
386 000 lei, majoritatea uni treprinderii care se dove ggggg toate mijloacele educative din comerţul socialist, con se de plot
tăţilor îndeplinindu-şi cu deşte tot mai competentă — -imprimarea în conştiin form căreia fiecare lucrător descărcări
va
sufla
cinste îndatoririle în ce pri în coordonarea reţelei co SKVIRE ţa fiecărui om .a ideii că din domeniul aprovizionării de 50—70 1
veşte aprovizionarea şi ser merciale. Ca un argument lucrătorul din comerţ tre tura minin
virea populaţiei, Printre a- al acestei afirmaţii stă şi buie să muncească astfel populaţiei trebuie să parti între 5 şi
maximă în
cestea so cuvin a fi men faptul eă membrii consiliu re şi industriale şi-au rea şi cel din Crividia — au îneît să se pună în mod cipe direct la actul vînză- Timpul
ţionate magazinele condu lui oamenilor muncii au fost lizat sarcinile la vînzări, a- stat închise pentru inven rii trebuie să devină reali zilele de ;
se de Vasile Maer, Dochia repartizaţi pe unităţi, că în tar mai mult de o lună de conştient în slujba cumpă tate. Pe ac.este căi comerţul Vreme în
Rădoi, Valeria Duma, Ghi- fiecare zi un membru al limentaţia publică a rămas zile fiecare, ceea ce evident rătorilor. E neaparat nece din Vulcan va înregistra cu cerul t
Local sc v
zela Fieraru, Elena Ranca, conducerii operative a sub plan cu circa 750 000 a influenţat negativ vînză- sar să se acţioneze şi pe progrese şi mai mari în mai ales s
Maria Popescu şi multe al I.C.S.M. răspunde de toate lei. De ce ? Fiindcă în uni rile către populaţie. Toto linia întăririi disciplinei dezvoltarea sa, pe măsura verse, însc
tele, care se remarcă prin aspectele aprovizionării şi tăţile alimentaţiei publice dată, reclama comercială profesionale, ridicării cali eărcări ele
I.a munţi
abundenţa de produse ofe servirii fiind prezent de e încă mică ponderea pro este neatrăgătoare. ficării oamenilor, sporirii sarcinilor importante ce-i ncral insta
revin.
rite cumpărătorilor, ca şi dimineaţa pînă seara în u- duselor de bucătărie, fapt în faţa acestei situaţii — rolului responsabililor de noros. Se \
prin solicitudinea manifes nităţile de desfacere. pentru care aici se consu deşi, cum am precizat, pe unităţi, a şefilor de, raioa TRAIAN SONDOR elpitaţii loc