Page 93 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 93
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ )
. »*»"*»»■■ ■ «wwim ' ■ i »uruiii n ,l i i i n ■ - ■ n " . ' w u i u j - k w . ANUL XXXÍ
J
NR. G680
VINERI.
1979
4 pagini — 30 bani
COMITETULUI CENTRAL In cinstea zilei de i mai
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN 33 800 TONE CĂRBUNE lui pinâ în prezent, planul
producţiei globaiîe a fost. rea
COCSIITCABIL PESTE
lizat în proporţ/ie de 107 Ja
sui A. Tot iu ac nas Ui perioadă
PLAN
s-au înregistrat economii la
comxumul tehnologic de 500 0CO
Minerii Lupetniului sini in kWh şi la. consumul casnic,
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, frunte* bătăliei pentru adu ducţiei de energie electric a
de 2 500 k\Vft. Planul pro
cerea la lumin/i a cit mai
multo tone <1e cărbune. Ono-
a fost -depăşit cu 05 000 kWh.
iVIai notăm un fapt deosebit
mentele asumate, oi au extras
f » rîndtt-şi exemplar angaja do muncă, dedicat tot săr
<te la începutul anului piuă bătorii internaţionale a mun
secretar general al Partidului Comunist Român, in prezent 33 800 tone de căr- iţii. Echipa de electricieni
biuio cocsificabil peste plan.
î»rin sporirea randamentului condusă de maistrul loan
in abataje, in luna aprilie Grecu a executat reparaţia
capitala a liniei electrice ae
preşedintele Republicii Socialiste România a crescut productivitatea eu riene de 220 kVV, Paroşeni —
G58 ltff de cărbune pe post,
luorn care a dus la extrage montarea a 13 grupuri de Raru Mare, în numai io zile,
rea a 1067 tone peste pre- buloane ia •blumingul semi faţa de 30 zile cît era pla
vedcrilo planului. CcJe mai fabricate II s-a realizat o nificat.
B U C U R E Ş T I mari realizări le-au obţinut producţie suplimentară de PESTE PREVEDERILE
sectoarele IV şi VI, iar din
tre brigăzi fruntaşe intre 40 000 lei. Tot atei, s-a mai CONTRACTULUI LA
realizat un spor de produc
Tn consens cu întreaga noastră naţiune, unanimă a experienţei poporului şi parti fruntaşe sînt brigăzile con ţie echivalent cu 16 (HM) lei, LAPTE
duse de Teodor Boncaiu, Ion
comuniştii, toţi oamenii muncii din jude dului nostru în făurirea societăţii socia Sălăgcap, Constantin Lup ti- rezultat din inzidirea cupto
rul ui cu propulsie. La lu
Asigurind o bună organi
ţul Hunedoara — minerii, siderurgiştii, liste, a dumneavoastră, mult stimate to lcscu, Valentin Tofană. Kac- crările de pe platforma LV. zare a activităţii’ in termele
st> loan, Constantin Păunes-
constructorii, energeticienii, lucrătorii o- varăşe Nicolao Ceauşescu, ca revoluţionar cu şi Ion Gir ¡ea. Călău s-a dai peste plan o zootehnice şi o furajare echi
produeiţc în valoare de fio o tio
goarelor, intelectualii — cu inimile încăr neînfricat pentru afirmarea independenţei iei.. Rezultatele amintite au librată. a animalelor, coope
cate de mîndrie patriotică şi aleasa stimă, şi suveranităţii naţiunilor, de militant cu ZI RECORD fost obţinute în condiţiile rativele agricole dini Pui,
Dobra, Mesteacăn şi Deva
vă adresează, mult stimate tovarăşe. rajos şi ferm, neîmpăcat, împotriva asu TN PRODUCŢIE economisirii a 3,3 mc mate au înregistrat fiecare cît»' o
rial lemnos, J.5 tone de me
Nicolae Ceauşescu, urarea fierbinte de pririi şi actelor de intimidare a popoarelor. tal şi 1,3 tone de ciment. depăşire a prevederilor con
„Bun sosit pe pămîntul patriei!“ — din Dînd o deosebită apreciere rezultatelor La I.C.S. Hunedoara, ziua (IOAN VI,AD, ziarist cola tractelor de livrare a laptelui
vizita întreprinsă în mai multe ţări ale vizitelor întreprinse de dumneavoastră, ca de ieri a fost declarata zi borator). la z.i de 11 000 pin.fi 3a 23 000 I.
Puternic stimulaţi de retri
de
producţie
record.
După
Africii. solie de colaborare, prietenie şi solidari cum ne relatează loan Scur buirea, muncii în acord glo
Moment de referinţă al politicii externe tate militantă pc continentul african, ne ţii, secretarul comitetului sin ELECTRICIENII bal, cooperatorii care lucrea
LA DATORIE
inireprlntlore,
pc
dicatului
a Itomâniei do solidaritate, pace şi cola exprimăm convingerea că acestea vor da constructorii hunedoreni, mo- ză în sectorul zootehnie de
borare, această amplă şi rodnică solie a un nou impuls bunelor relaţii dintre parti bilizindu-se exemplar, au de Colectivul de electricieni pun eforturi pentru a am
dumneavoastră, împreună cu tovarăşa dele şi popoarele noastre, constituind tot păşit in această zi planul de la I.R.1Î. Deva raportează, plifica realizările şl a intim-
Elena Ceauşescu, constituie încă o dovadă odată o contribuţie importanta la întărirea la construcţii montaj cu in cinstea zilei de t Mai, în piua sărbătoarea -oamenilor
a prieteniei şi solidarităţii pe care Româ cooperării internaţionale, cauzei generale MO tKll» lei, iar la producţia semnate succese in muncă. muncii cu depăşiri tot mai
nia,, a avut-o în mod constant faţă de ţă a destinderii, progresului şi păcii în în industrială cu 10 000 lei. Prin Astfel, de la începutul ann- însemnate.
rile Africii, o nouă şi strălucită contribu treaga lume.
ţie la întărirea prieteniei poporului nostru însufleţiţi de exemplul dumneavoastră
cu popoarele care luptă pentru lichidarea de dăruire şi înaltă abnegaţie, de activita IN ZIARUL DE AZI :
urmărilor dominaţiei colonialiste şi rasis tea curajoasă pusă în slujba cauzei nobile Construcţii mai multe si mai
mului, pentru a deveni stăpîne pe bogă a întăririi solidarităţii, prieteniei şi cola ® Cercetarea şi proiec
ţiile naţionale, pentru întărirea indepen borării României cu toate popoarele lumii, tarea — în sprijinul
denţei şi suveranităţii, făurirea unei vieţi oamenii muncii din judeţul Hunedoara, soluţionării probleme bune, un înalt grad edilitar—
noi, demne, sporindu-le încrederea în tri fără deosebire de naţionalitate, sc anga lor prioritare ale pro
umful cauzei edificării unei lumi mai jează solemn, mult stimate şi iubite tova ducţiei de metal
drepte şi mai bune. răşe secretar general, de a face totul pen
în cadrul acestei înalte misiuni cu un tru a înfîmpina Congresul al Xll-lea al Bl Ce produce azi o fos gospodăresc localităţilor
larg răsunet internaţional, cu prilejul că partidului şi cea de-a 35-a aniversare a tă fabrică tic cără
reia s-au încheiat tratate şi acorduri de o eliberării patriei cu rezultate care să răs midă ?
deosebită importanţă, care a înălţat pe noi pundă preocupărilor dumneavoastră de a
culmi prestigiul patriei noastre, o semni asigura ţării noastre un loc demn intre 53 Acţiunea „Consum ra hunedorene
ficaţie cu totul aparte a căpătai aprecierea naţiunile lumii. ţional de apă pota
bilă"
COMITETUL JUDEJEAN HUNEDOARA
£3 Reportaj de scriitor Consfătuire ţie tema activităţii de sistematizare,
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN proiectare şi execuţie a investiţiilor
Din iniţiativa Comitetului materiale şi de asigurare a
judeţean Hunedoara al P.C.R. unui grad sporit de confort
şi a Comitetului executiv al şi funcţionalitate construc
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Consiliului popular judeţean, ţiilor, colaborarea fructuoa
¡ori a avut loc la Deva o să cu constructorii şi bene
consfătuire pe tema perfec ficiarii în scopul finalizării
ţionării activităţii de siste la termen a obiectivelor, in
matizare, proiectare şi inves- condiţii sporite de calitate şi
7
\ Lucrîîid în schimburi prelungite, mecanizatorii apropie t iţi i-const rucţii, în cadrul eficienţă. In atenţia construc
torilor a stat cu consecvenţă
căreia au fost analizate preo
cupările şi rezultatele obţi pregătirea temeinică a in
vestiţiilor dc pe un an pe
nute în acest domeniu, au
de finalizare insămînţarea porumbului fost jalonate direcţiile de ac altul, industrializarea lucră
ţiune prin care să se asigu rilor, buna utilizare şi gos
re .îndeplinirea exemplară a podărire a arta teri ale lor şi ca
Hotărîţi să întîmpine ziua ţul activităţii din schimbul Aurel Lai şi Cornel Mihai, inknă's-a lucrat şi pe ogoa sarcinilor puse de partid in litatea lucrărilor. La rîndul
de 1 Mai cu rezultate tot prelungit s-a concretizat în precum şi pe mecanizatorii rele C.A.P. Aurel Vlaieu. domeniul investiţiilor şi al lor, beneficiarii de investi
mai bune în muncă, meca realizarea discuitului ■ e 26 Emil Lazea, Teodor Popa, unde mecanizatorii Nicolao sistematizării localităţilor in ţii au sprijinit în mai mare
nizatorii depun eforturi ha şi a arăturilor pe 15 ha. Ion Bîrdea, Tosif Pleşa — Potinteu, Nicolae Săndes.-ii, acest cincinal şi in anii ur măsură activitatea construc
torilor, iar factorii de răs
susţinute pentru a încheia Printre autori i-am notat pe să amintim doar cîteva nu şeful formaţiei Sabin Bucur mători. pundere din domeniul arhi
grabnic insămînţarea po şefii formaţiilor de lucru me. Cu multă tragere de şi alţii au contribuit la am .’ u luat parte . specialişti tecturii şi sistematizării au
rumbului. în acest scop, în plificarea cu peste 80 ha a din institutele de cercetare urmărit cu atenţie sporită
majoritatea unităţilor agri suprafeţelor arate şi discui si proiectare din judeţ, din modul in care se materiali
organizaţiile de construcţii
cole de stat şi cooperatiste te în raza Consiliului unic şi unităţile beneficiare de zează programele întocmite
s-a trecut la organizarea agroindustrial Geoagiu. investiţii,; cadre cu munci de in acest sens. Totodată, au
lucrului în schimburi pre Merită, de asemenea, lau răspundere din localităţile fost reliefate unele greutăţi
lungite la efectuarea arătu de mecanizatorii care au urbane şi rurale ale judeţu şi neajunsuri care se mai
manifestă in activitatea de
rilor şi pregătirea terenului lucrat în schimburi prelun lui, reprezentanţi ai organe proiectare, construcţie şi sis
pentru a asigura folosirea eu gite pe ogoarele I.A.S. Si- lor de sinteză locale şi cen tematizare, au fost subliniate
randament sporit a maşini meria. Printre aceştia îi trale. unele măsuri care se impun.
lor de semănat. O dovadă putem aminti pe Gheorghe La lucrările consfătuirii a In cadrul lucrărilor con
grăitoare a înaltei răspun Pup, Ion Golda, Gheza Ba- participat tovarăşul Teodor sfătuirii au luat cuvîntul to
Haş, prim-secreiur al Comi
deri faţă de soarta produc viac, Ion Căluşei-, Vasile tetului judeţean Hunedoara varăşii : Viorel Râceanu,
ţiei o reprezintă şi aspecte Nemeş, Nicolae Constanti- al P.C.R., preşedintele Comi prim-viceprcşedinte al Comi
le de muncă întîlnite în nescu şi alţii. tetului executiv al Consiliu tetului executiv al Consiliu
lui popular municipal Hune
raidul din seara zilei de 25 lui popular judeţean. doara, Ion Constantinescu,
aprilie a.c. Pînă tîrziu în noapte, du Referatul prezentat de to arhitectul şef al judeţului,
Ora 22 i-a găsit pe me pă ora 23, mecanizatorii au varăşul Stelian Popescu, di Traian Blaj, prim-vicepreşe-
lucrat cu dăruire şi con
canizatorii de la S.M.A. ştiinciozitate pe ogoarele rectorul Institutului jude dinte al Comitetului execu
Geoagiu lucrînd din plin C.A.P. Mărtineşti. Aici ţean de proiectări, a evi tiv al Consiliului popular
municipal Petroşani, Marcela
denţiat preocupările proiec
la arat şi discuit. Timoftei i-a'm întîlnit la discuit şi tanţilor, constructorilor şi Ilişiu, arhitect-proiectant Ia
Danciu. Lazăr Dan, Aron beneficiarilor de investiţii, I.P.H. Deva, Olimpiu Matei,
Inel, Ghcorghe Hila, Ion arat pe Ion Morar, Grigo- ale celorlalţi factori care inginer şef la I.M.C. Deva,
Florea, Cornel Moga şi re Cogeac, Gavrilă Mare şi concură la realizarea pro Nicolae Ardeleanu, director
alţii au" arat şi discuit la Viorel Solomon. Alături de gramului de investiţii în ve tehnic la G.l.G.C.L. Deva, A-
lumina farurilor noi supra ei se aflau, de asemenea, derea dezvoltării şi perfec lexandru Voiculescu, prim-
feţe care -au fost însămîn- prlm-vicopreşedintele Con ţionării activităţii de con sccretar al Comitetului mu
ţate în cursul zilei de ieri. siliului unic agroindustrial strucţii şi de sistematizare a nicipal de partid Deva, Ioa-
chim Lazăr. directorul Mu
localităţilor urbane şi rurale
O, .concentrare masivă de Orăştie, Ion Roşu, vicepre ale judeţului. S-a subliniat zeului judeţean Deva, Vasile
forţe s-a făcut pe ogoarele şedintele consiliului popu- aportul proiectanţilor la rea Malincenco, directorul T.C.
lizarea unor proiecte de bu Deva, Toma Cazacu, directo
Complexului intereoopera- N. TÎRCOB nă calitate, în concordanţă rul Sucursalei Deva a Băncii
tist pentru creşterea vaci- Mecanizatorul Gheorghe- Vintihţ şi-a adus o contribuţie cu exigenţele actuale de re
decisivă la încheierea insăminţării porumbului pe ogoarele
IConliminro în nan. o 2-al ducere a consumurilor de (Continuara în pag. a 3-o)
