Page 94 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 94
Pag . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Acţionând în spiritul sar scoatere a laminatelor fini
Am încheiat anul de studiu lite de Directivele Congre Cercetarea si te din tona de oţel lingou.
cinilor şi obiectivelor stabi
sului al XI-lea al P.C.R. cît Vom acorda o mai mare a-
tenţie cercetărilor din do
în învăţămîntul politico- şi a orientărilor formulate meniul producerii, caracte 9,00 Tcleşc
rizării şi. utilizării cocsu
de Conferinţa naţională a
cercetării şi proiectării pri lui fabricat la C.I.S.H. în 10.00 Teleci
12.00 Albim
ideologic, dar activitatea vind direcţiile în care tre condiţiile nou create, con 12,10 Telex
buie să acţioneze cadrele
10,30 Emisii
comitent cu rezolvarea sar
mană
de specialişti, colectivul cinilor importante de recu 18,25 Tragci
în acest domeniu continuă Centrului de cerceta re-pro- perare a căldurii din gaze 18,35 La v
le arse, prin proiectarea de
iectare Hunedoara a rezol-'
pentru
vat, în fiecare an al cinci cut anul trecut cu 3 ia su norul bluming de 1000 mm, instalaţii adecvate care să auto
nalului revoluţiei tehnico- tă, faţă de numai 1,6 la furnalul nr. 4, alte instala faciliteze creşterea randa 18,50 1001 di
De cu,rînd — odată cu ducere, a adus o contribu ştiinţifice, probleme care sută cît a fost creşterea în ţii, agregate şi utilaje. mentelor termice, respectiv 19.00 Teleju
convorbirile de atestare — ţie importantă la îndeplini au condus la creşterea per cei trei ani anteriori. Preo In 1979, an hotărîtor pen micşorarea consumurilor e- • 1 J
întrect
am încheiat. învăţământul rea majorităţii sarcinilor formanţelor tehnico-calitati- cupări de seamă există şi tru îndeplinirea exigentă a nergetice. Vom axa — mai 19,20 Docuir
politico-ideologic din cadrul de plan pe anul trecut şi ve ale metalului, reduce în domeniul asimilării unor actualului cincinal, colecti bine şi mai hotărît — acti 1939 —
vers ari
organizaţiei de bază de la în prima parte a anului cu rea consumurilor de mate noi mărci de oţeluri cu ca vului nostru îi revin sarcini vitatea de proiectare pe 19,40 Film
C.A.P. Ostrov. Cu citva rent. Pe pildă, din planul rii prime şi energie, ia îm racteristici îmbunătăţite şi de importanţă majoră pe li modernizarea instalaţiilor, dintre
timp în urmă îl încheiasem de predări la tineret bovin bunătăţirea activităţii prin prescripţii speciale, în sco nia ridicării pe o treaptă utilajelor şi agregatelor din mieră
pe cel agrozootehnic. către fondul de stat pînă cipalelor sectoare ale Com pul înlocuirii importurilor superioară a activităţii şi dotarea secţiilor combina realizai
nea ro
Ce se poate spune acum în prezent am realizat mai binatului sidérurgic Hune la beneficiarii combinatu creşterii eficienţei econo tului, pe creşterea gradului 21,05 ¡Muncit
despre modul în care s-a bine de o treime. La miei doara, sporirea — în ulti lui. Printre acestea amin mice. Aşa cum a rezultat lor de siguranţă şi funcţio nite In
misiuni
desfăşurat învăţămîntul ? am obţinut 380 capete, faţă mă instanţă —a eficienţei tim oţelurile pentru rul din adunarea generală a nalitate în exploatare, pe 21,15 Atelier
In primul rînd, subliniez de planul de 350. Învăţă economice a producţiei. menţi fabricate după cele oamenilor muncii din ca mecanizarea unor operaţii rar-arti
faptul că membrii de mîntul politico-ideologic a- In anul 1978, atît tema mai severe norme calitati drul unităţii noastre şi pe cu volum mare şi condiţii 21,45 Telejur
partid, tovarăşii din cercul jută pe cursanţi să înţelea tica de cercetare eît şi cea ve de recepţie, precum şi centrală trebuie şi putem grele de lucru.
de nemembri de .partid au gă şi să-şi însuşească temei de proiectare s-au înscris alte mărci solicitate intens să ne aducem în mai ma
dovedit un interes mare nic orientările politicii in integral în problematica de economia noastră naţio re măsură contribuţia la în virtutea acestor cerin KAC
pentru problematica pusă terne şi externe ale parti stringentă a producţiei. nală. soluţionarea problemelor cu ţe majore, accelerarea rit
în dezbateri de-a lungul a- dului, cerinţa de a depune Prin aplicarea tehnologiei Merită subliniată preocu care se confruntă combi mului şi îndeosebi a efi PROGRAK
nului de studiu. E drept eforturi susţinute pentru de turnare „sub presiune" parea secţiei proiectare ca natul, mai ales în dome cienţei activităţii de con dioprogrami
că nu toţi cursanţii au stu îndeplinirea sarcinilor ce a oţelului beton, de pildă, re, prin documentaţiile teh niul calitativ şi al consu cepţie — impusă nemijlo Radiojurnal;
diat cu atenţie materialul ne revin din Programul a fost posibilă reducerea nice întocmite, a reuşit să murilor. Prin lucrările de cit de sarcinile mari pe presei; 8,10
diilor; 9,00 1
bibliografic recomandat; partidului. Se disting prin- consumului de metal cu soluţioneze numeroase pro cercetare abordate ne stră care le au sectoarele de 9.05 Răspun,
unii sînt mai în vîrstă, al tr-o bună participare atît la peste 50 kg pe tona de bleme de ordin tehnic şi duim să extindem sfera ac producţie din combinatul lor; i0,00 B
ţii au un nivel politico-i muncă în cadrul unităţii, blum. De asemenea, prin tehnologic din cadrul sec ţiunilor pentru reducerea hunedorean — fiecare ca 10.05 Atlas
deologic mai modest. Toţi cit şi la activităţile politi- cercetările şi soluţiile apli-. ţiilor productive, legate cu în continuare a consumului dru din unitatea noastră se Ştiinţ— şi v
k ci
)
însă au participat la dez co-ideologice pe care le des cate în domeniul optimiză deosebire de activitatea de de metal, atacînd noi pro simte răspunzător şi anga u-.etin
bateri. Am în vedere aici făşurăm membri coopera rii (cercetări efectuate cu reparaţii capitale, asimila bleme, noi aspecte şi direc jat direct în rezolvarea cu t- remiei
uletin
12,
şi faptul că în fiecare ac tori cum sînt tovarăşii Pau ajutorul calculatorului elec rea de piese de schimb şi ţii de o şi mai marc com înaltă exigenţă a probleme Din vt moara
tivitate colectivă propagan lin Lăpădătoni, Ianăş Iosi- tronic) unor operaţii teh subansamble necesare uti plexitate şi fineţe tehnică, lor hotărîioare pentru pro tru; 12,35 Re
diştii — tovarăşii loan Ia- voni, Lenuţa Bojin, Euge nologice de la oţelării şi lajelor achiziţionate din din procesul de elaborare ducţia actuală şi de viitor. tive; 13,00 Di
coboni, vicepreşedintele bi nia Lucaci, Costică Brăila, laminorul bluming, precum import. A fost modernizat — laminare a oţelului, in Student-club
nai; 18,20 Co*
roului executiv al consiliu Ionel. Bojin, Iustin Opric, şi prin măsurile teh- — cu ocazia reparaţiei ca cit să putem concluziona Ing. ŞTEFAN CORNE A mice; 16,40
lui popular comunal, şi Ionel Brăila, Titi losivoni nico-organizatorice luate, pitale — furnalul nr. 7 şi şi aplica măsuri suplimen directorul Centrului — muzică u>
Puiu Mastnaghin, bine pre şi alţii. coeficientul de scoate urmează să treacă prin ase tare menite să conducă la de cercetare-proiectare letin de ştir
în suflet, cîi
gătiţi de fiecare dată, au Biroul organizaţiei de re a metalului a eres- menea transformări lami creşterea coeficientului de din C.I.S. Hunedoara 17,20 Pentru
fost intens solicitaţi de că bază va pune curînd în Cîntece de
tre cursanţi prin nenumă dezbaterea adunării gene nu; 18,00 Oi
rate întrebări, prin propu rale de partid modul în Interpreţi
popular; 20,:
neri şi sugestii referitoa care s-a desfăşurat învăţă Consfătuire pe tema adresă; 20,45
re la îmbunătăţirea muncii mîntul politico-ideologic în re; 22,00 O
în cooperativa agricolă. anul care s-a încheiat si pe 23,00—3,00 No
nocturn.
De un larg interes s-a parcursul a trei ani cît şi Iniţiativele muncitoreşti TIMIŞOAR,
bucurat în dezbateri hotărî- cel agrozootehnic. Vom fo * * litatea radio
rea Plenarei C.C. al P.C.R. losi acest prilej pentru a dru-i plaiul
cîntece din
din 1 februarie a.c. cu pri trage concluzii care ne vor şi eficienţa lor în producţie 18,30 Izvoare
vire la îmbunătăţirea con folosi în organizarea anu misiune de
ducerii şi planificării uni lui de studiu viitor, a for Refrenele tin
că uşoară ; 1
tare a agriculturii, crearea mei de învăţămînt la care Ieri a avut loc la Deva, consfătuire pe tema : „Iniţia zicală : Faza
consiliilor unice agroindu- ne vom opri. Totoda din iniţiativa Consiliului ju tivele muncitoreşti şi efici de la Timişo
triale de stat şi cooperatiste tă, vom dezbate şi un deţean al sindicatelor şi cu enţa lor în producţie“. Au lului naţior
şi creşterea producţiei agri plan de activităţi po- sprijinul Secţiei de propa participat muncitori, maiştri, României“ pi
de operă ; Mi
cole. I-Iotărîrea, dezbătută litico-ideologice pe care le gandă a Comitetului jude tehnicieni şi ingineri, condu ră şi instruit
în cadrul cîtorva activităţi vom desfăşura pe toată pe ţean de partid Hunedoara, o cători de întreprinderi, mem Revista sonoi
colective, a fost abordată în rioada de vară, astfel îneît bri ai activelor sindicale din tică : unitate:
şi popor —
strînsă legătură cu dezvol munca educativă să se des unităţile economice, activişti ror realizări
tarea unităţii noastre. Aici făşoare continuu. în aceas de partid, reprezentanţi ai 19,45—20,00 Ci
au fost puse o mulţime de tă perioadă vom organiza organizaţiilor de masă şi ob tînără grădiu
şteşti.
de cîntece.
probleme privitoare la or expuneri, conferinţe, dez
ganizarea şi planificarea bateri asupra unor docu Totlerică Pavcl este me Materialele prezentate, ca
muncii, la declanşarea şi mente de partid care vor canic de utilaje la secţia şi discuţiile purtate s-au
desfăşurarea campaniilor a- apare, cuvîntări şi expuneri de întreţinere, reparaţii şi constituit într-un interesant
şi fructuos schimb de expe
gricole, participarea inten ale secretarului general al siguranţa circulaţiei Deva.
să a membrilor cooperatori partidului, tovarăşul Nicolae Tractorul cu lamă şi exca rienţă, menit să determine DEVA: Al
vator pe care lucrează este
iniţiativelor
generalizarea
la aceste munci etc. Ceauşescu, diverse legi ale mereu prezent pe drumuri muncitoreşti valoroase peste (Patria); Toţi
(Arta); HUNE
Ni se pare pozitiv faptul ţării. le judeţului. tot unde sînt create condiţii, i'ectul de fier
că învăţămîntul politico-i în scopul perfecţionării şi oblig să trăieş
inte de tăceri
deologic, alături de activi FANEL mihuţoni modernizării activităţii pro-. rul); PETROŞ
tatea organizatorică desfă secretarul organizaţiei ductive, al creşterii produc nia a 7-a sub
şurată de organizaţia de de bază de partid ţiei materiale şi eficienţei e- (Unirea); Intr
partid, de consiliul de con din C.A.P. Ostrov conomice a întreprinderilor. ralele (7 Noit
tacule
(Repu
PENI: Nea M;
(Cultural); Cu
La Vaţa a funcţionat pâ
La zi în nă acum cîţiva ani o fabri CI PiOICi AZI II FOITĂ FABRICĂ rului de la Vaţa este mult VULCAN: Po
DE CĂRĂMIDĂ ?
un măgar (!
mai rentabilă decît atunci
că de cărămidă. Ce produce cînd producea cărămidă. vinsă (Munciţi
—ZA.: Totul i
agricultură ea azi ? Nu era rentabilă ? re pondere economică, fa bentonită cît ne solicită be activităţii atelierului pen Considerăm însă că s-a re (Mine 'Ul); PE1
Nu mai este nevoie de că
tiv i. i'âlcular (
nim idă ? brica de cărămidă de la neficiarii. Mai mult, de tru produsele actuale, avem nunţat cu prea mare uşu ANÎNi '.SA: L
rinţă la fabricarea cărămi
J Răspunsuri la aceste în Vaţa a trecut în subordinea oîtva timp ne-am diversifi în lucru o nouă moară prin zii, de care este azi atîta riîor - seriile
j (Urmare din pag. 1) trebări am primit de la to I.M." Barza. Atunci s-a pus cat activitatea. Acum rea care vom spori producţia nevoie. De asemenea, nu toresc), URIC.
în rezervă (7
varăşul Ion Incău, maistru problema rentabilizării spo lizăm şi unele confecţii me de calcită şi bantonită cu putem accepta dezordinea BRALi Avocat
principal, şeful actualului rite şi a atelierului nostru. talice şi producem o serie 20 la sută. Majoritatea a- crasă de ia atelierul din şie); ORAŞTIi
iar comunal, Lucian Cada- atelier de la Vaţa. Ca urmare ni s-a dispus re de vopsele pe bază de ulei, gregatelor de bază le-ani (Patria); Ciar
riu, şi preşedintele C.A.P., — De cărămidă a fost şi profilarea activităţii de pe destul de mult solicitate. confecţionat prin forţe pro Vaţa, pe care o redau e- cătura de ploa
GEOAGIU-BAI
Romulus Costescu. este nevoie. Poate azi — cărămidă pe calcită şi ben- — Dar cărămidă nu se prii şi dau randamente des locvent imaginile de mai curate (Casa
Rezultate meritorii ca mai mult decît altădată, a- tonită, valorificînd astfel mai poate face azi la Vaţa ? tul de bune. Avem şi lu jos. Instalaţii, motoare, con HAŢEG: Prin
fecţii metalice, acoperişuri,
iu-mare a organizării lucru vînd în vedere dezvoltarea tot materiile prime din zo — în nici un caz. Majo crători pricepuţi, cum sînt noului (Popula
Soţul meu —
lui în schimburi prelungite fără precedent a activităţii nă. ritatea instalaţiilor şi agre sudorul Petru Maciu, mo şoproane, fier vechi — toa CALAN: Lanţu
te aflate într-o stare demnă
s-au înregistrat şi în alte de construcţii şi limitarea — Şi a crescut eficienţa gatelor au fost vîndute ori rarul Ion Ciur, ambalato- de o cauză mai bună. Poa — seriile I-II (
tură); Ghinion:
consilii unice agroindustria unor materiale cum sînt economică a atelierului ? casate, iar altele îşi aşteaptă rii Viorel Iova.n şi Avisa- te dă o mînă de ajutor la nie); SIMERIA
le şi unităţi agricole. O cimentul, betonul, fierul, — Foarte mult. Deşi ne rîndul, aşa cum se vede. lon Iovan, perforatoristul ştergerea acestor imagini şi apă (Mureşul);
— seriile I-II
Gheorghe Mie şi împreună
concentrare largă de forţe lemnul şi altele. In urmă depăşim lună de lună pla — Dealtfel — a ţinut să la întronarea ordinii la ate TELIUC: Jucăr:
cu cîţiva ani însă, cînd nul (în 1978 am realizat o precizeze tovarăşul Pera facem treabă bună. lierul din Vaţa şi întreprin GHELARI: Og]
a fost făcută, spre exemplu, toate unităţile aparţinătoa producţie suplimentară în Bulz, secretarul organizaţiei Nu punem la îndoială Cristina (Munc,
pe ogoarele C.A.P. Sîntan- derea minieră Barza.
re industriei locale au fost valoare de aproape 6 mili de bază pe atelier —, cu munca şi hărnicia oameni
drei, Simeria, Deva, Pricaz, repartizate pe lîngă între oane lei), nd reuşim să ajutorul I.M. Barza, noi ne lor de aici şi nici faptul că DUMITRU GHEONEA
Batiz, Unirea, Sarmizegetu- prinderi de stat cu mâi ma producem atîta calcită şi preocupăm de extinderea activitatea de azi a atelie- Foto : VIRGIL ONOIU Vrem
sa, complexelor intercoope-
ratiste pentru creşterea va Timpul prob
cilor cu lapte Ilia şi Teiu, 27 aprilie : Vre
precum şi ale altor unităţi. cu cerul mai
Vor cădea prci
Hărnicia şi eforturile.de ales sub formi
de ploaie. Izoli
puse de mecanizatori în semnala descăi
schimbul prelungit organi ce. Izolat, cantit
zat în seara zilei de 25 a- căzută va depâ
pe mp. Vinlul v
prilie a.c. se concretizează derat, cu intens
în efectuarea arăturilor pe le din sectorul s
vestic. Tempera
mai mult de 270 ha şi dis- me între 5 şi 1
cele maxime în
cuirea terenului pe 520 ha, grade. Izolat,
ceea ce, denotă hotărîrea lor ceaţă slabă.
Timpul prob;
fermă de a finaliza grab 28 şi 29 aprilie
nic îmăinînţarea porumbu general Instabil,
lui. De menţionat că ală schimbător. Vo;
turi !o n'cpamzal>ri s-au verse de ploaie
La munte, vre
afl-ul în timp cadre clin per- lă, în uşoară ră
ma.; ?nţi consiliilor unice rul noros. Vor
clpitaţii mai aii
.agroindustriale şi de la or mă de averse de
ganele agricole judeţene, soţite de descăr
precum şi din conducerile ce. Vînt tare d
şi vest, cu raia.
C.A.P. 100—120 km/oră.
