Page 95 - Drumul_socialismului_1979_04

380 • VINERI, 27 APRILIE 1979 Pag. 3

Construcţii mai multe si mai bune, r
f t r cunoscut oameni LIPSEAU
TOCMAI NORMELE...
un înalt grad edilitar - gospodăresc de mare nădejde
Recenlul control elec-
luat In legătură cu mo­
localităţilor hunedorene dul de respectare a nor­
mba gcr- Reportaj de scriitor melor de prolecfla mun­
cii la C.A.P. şi la depo­
emisiune (Urmare din pag. 1) spiritul preocupărilor actua­ construcţii eficiente şi mo­ Inlr-un din zilele lunii rului de lăcătuş,erie. Lu- zitul C.L.F. din Simerla
Jucătorii le ale conducerii partidului derne nu sînt posibile decît martie m-am aflat pentru crează la aceeaşi maşină de
nostru, pentru asigurarea în condiţiile asigurării unui prima oară în incinta Ih- aproape 21 de ani, pe care a evidenţiat o situaţie
realizării unor construcţii grad sporit de industrializa­ treprinderii miniere Barza, o îngrijeşte şi o foloseşte greu de înţeles. La aces­
tapte din de investiţii, Cornel Florea, corespunzătoare, durabile, la- re, utilizării largi a prefa­ L-am căutat pe secretarul în cele mai bune condiţii, te unităţi nu s-au găsit
alistă arhitect-proiectant la I.P.H. nivelul cerinţelor actuale: bricatelor şi a metodelor in­ comitetului de partid şi. In fiecare zi, pleacă spre nici cel puţin normele de
1 Mai Deva, Gheorghe Matei, şeful Materialul prezentat, cit şi dustriale de execuţie. Pe preşedintele consiliului oa- casă, în satul Crişcior, cu proteefia muncii (!). Cum
isă ani- şantierului nr. 4 din cadrul discuţiile purtate au consti­ şantiere va trebui să se ur­ menilor muncii, tovarăşul sentimentul datoriei împli- să mai lie ele atunci şl
i.C.S. Hunedoara, Miliai Pas- tuit o analiză, profundă şi mărească reducerea consu­ Nicolae Pantea, care- aflînd. nite.
: „Casa multilaterală a modului cum mului dc manoperă şi ma­ aplicate ?
i“. Pre­ cu, preşedintele consiliului sînt realizate în prezent con­ teriale în execuţia unor lu­ despre scopul prezenţei me­ In mijlocul muncitorilor
ll. Film oamenilor muncii de la LP.H. le in întreprindere mi-a din cadrul sectorului elec­
Pclcviziu- Deva, Clara Ponitzky, şeful strucţiile în judeţul nostru, crări de calitate, care să spus : tromecanic l-am întilnit pe
sectorului de arhitecturii şi. au scos în evidenţă în spirit, împiedice apariţia unor de­ — Da, avem oameni mi­ tînărul inginer Aurel Cireo, LA BUFETUL
fecţiuni ce dau naştere la
foinţe u- sistematizare din cadrul critic şi autocritic neajunsu­ nemulţumiri din partea loca­ i........................._... DIN GARA...
nunaţi, de mare nădejde. absolvent al Institutului de
md — e- Consiliului popular munici­ rile care se mai manifestă Mineri, mecanici, lăcătuşi, mine din Petroşani. în a-
ersuri pal Petroşani. în activitatea de proiectare tarilor. Pe parcursul execu­ V frezoz'i, electricieni... Mer- nul 1971, la terminarea fa-
:a(ic lite- şi execuţie. Cunoaşterea şi Gara din Ilia are, între
Vorbitorii s-au referit nu ţiei lucrărilor, proiectanţii să. geţi şi-i întâlniţi... cultăţii, a fost repartizat
a.tît la rezultatele obţinute în înlăturarea lor va contribui urmărească mai mult modul Ce-i trebuie reporterului aici, la Barza. De cinei ani alte accesorii, şl un bu­
domeniile în care îşi desfă­ la sporirea aportului proiec­ cum se realizează prevederi­ mai mult decît această in­ a fost promovat ca şef de t fet deservit de coopera­
şoară activitatea, cit mai a- tanţilor, constructorilor, al le proiectelor, să nu accep­ vitaţie ? împreună cu tova­ atelier, dovadă a pregăti- / tiva dc consum din co­
Îes la măsurile ce se impun tuturor celor ce lucrează în te modificări de soluţii şi răşul Emil Tătaru, secre­ rii şi străduinţei sale. Să ţ mună. Mai bine nu l-ar
pentru îmbunătăţirea sub acest domeniu, în realizarea materiale care ar conduce la tar al comitetului sindica­ ai în subordine 230 de mun- 1 avea! încă de la intrare
toate aspectele a muncii pro­ unor construcţii mai bune. diminuarea confortului şi a tului, am pătruns în marea ci.tori, un sector de mare 1 te înlîmpină mese mur­
6,00 Ra- iectanţilor şi constructorilor, Astfel, studiile şi proiectele aspectului, general. Compar­ hală a sectorului electro­ importanţă în cadrul intre- l dare, pereţi aiumaţi, per­
neţii; 7,00 la colaborarea mai. strînsă şi de sistematizare nu au avut timentele locale de arhitectu­ mecanic, mai precis în a- prinderii, nu e o treabă u- i dele nespălate, scrum de
Revista mai fructuoasă cu benefi­ întotdeauna o bază cu ade­ ră şi sistematizare trebuie să telierul de lăcătuşerie. Aici şoară. Cele şase secţii din V,
■ul mclo- ciarii şi cu arhitecţii, spriji­ vărat. ştiinţifică, care să ple­ urmărească, la rândul lor l-am găsit la locul său de cadrul sectorului electro- V ţigară aruncat peste lot.
de ştiri; nul pe care trebuie să-l dea ce de la date certe privind modul în care sînt respecta­ muncă, cum o face de a- mecanic : maşini-unelte, lă- i. Ca să lle în ton, Şlelan
cultători- dezvoltarea economică şi so­ te prevederile schiţelor de proape 21 de ani, pe comu­ cătuşerie, forjă, bobinaj, V l-arcaş, gestionarul bufe­
de ştiri ; permanent organele de sinte­ cială a localităţilor. Proiec­ nistul Nicolae Careja, unul tîmplărie, reparaţii şi uti- l
c;. 10,30 ză, toţi factorii care concură sistematizare şi şă dea do­ tului, „a uitat batalul aca­
10,- Mo­ la realizarea programelor de tele, în general, nu sînt a- vadă de mai, multă exigenţă dintre cei mai harnici şi laj minier au în permanen- / să“, iar tejgheaua o şter­
ali. investiţii şi de sistematizare dîncite suficient din punct şi simţ de răspundere în a- pricepuţi oameni ai atelie­ ţă nevoie de sfatul şi spri- ţ ge cu o cîrpă cu care
tiri, u, i localităţilor hunedorene. de vedere al eficienţei eco­ ceastă. privinţă. Este necesar rului, de mulţi ani fruntaş jinul inginerului şef de a-
adio-Tv. ; S-au formulat o seamă de nomice, al soluţiilor propu­ ca etapele şi zonele în care în producţie, evidenţiat telier, sprijin care vine de V probabil şterge şl pc jos,
iri ; 12,OS se. Trebuie spus că studiile- mereu la panoul cu lauri fiecare dată în folosul re- i dacă şterge. Aşa stînd
rului nos- observaţii critice privind ca­ se realizează; investiţiile, să, sau la gazeta „Faptul zilei“. zolvării problemelor ivite, ) lucrurile, invităm organe­
îterpreta- litatea unor proiecte şi îna­ de sistematizare nu au fost fie- controlate din timp, pen­
la 3; 15,00 intarea. lor, uneori cu întîr- utilizate şi valorificate în tru a asigura toate condiţiile Om de aproape 40 de ani, a sarcinilor de plan. Ca J le sanitare să mai iacă
Radiojur- ziere la constructor, calita­ suficientă măsură nici de or­ necesare. Să existe o dis­ Nicolae Careja s-a califi­ dovadă a bunei sale pregă- l din cînd în cînd cîte o
,te econo- tea unor materiale de con­ ganele de planificare. Deşi ciplină desăvârşită, în reali­ cat ca lăcătuş la locul de tiri profesionale este şi J ,,haltă“ şl pe la bulelul
le baladă construim locuinţe şi obiec­ zarea construcţiilor.! muncă, acolo, în cadrul a- faptul că doi ani a predat i
17,00 Bu- strucţii şi a unor lucrări, în­ tive social-culturale încă din telierului, sub directa şi a- ore în cadrul Grupului i din gura Ilia.
i Te port deosebi locuinţe, conlucrarea anul 1948, în, prezent nu a- In încheiere, tovarăşul tenta îndrumare a lui Vio- şcolar minier Barza. Este }
omănesc; uneori defectuoasă între pro­ Teodor Haş şi-a- exprimat
e; 17,50 iectanţi — constructori — be­ vem nici im centru civic ter­ convingerea că toţi, factorii rel Sidea, care în prezent membru în comitetul de i
Girovea- neficiari, carenţele de con­ minat. De-a lungul anilor, care concură la realizarea se găseşte la şcoala de partid, un comunist tînăr, )
;rii; 20,00 servare a fondului locativ — programarea investiţiilor nu programelor- de investiţii şi maiştri. dar de mare nădejde în ca- \
cintecului a fost cea mai bună, prefe- — Sub mina lui Sidea am drul întreprinderii. Despre t
■miale cu atît din partea G.I.G.C.L. cit rîndu-se zonele periferice, de sistematizare a localităţi­ crescut şi am învăţat me­ oamenii cu care lucrează, i
nţe sono- şi a unor locatari. Partici­ fără probleme. lor judeţului vor face totul serie. Meseria ca lumea, inginerul Aurel Circo are i
tr-o oră; panţii la dezbateri au făcut pentru transpunerea neabă­ fiindcă nu mi-a plăcut ni­ numai cuvinte de laudă. /
a muzical o serie de propuneri în di­ In domeniul sistematizării tută în viaţă a politicii parti­
recţia îmbunătăţirii proiecte­ şi proiectării construcţiilor dului în acest domeniu, asi­ ciodată să fac un lucru Din rîndul acestora a evi- ţ CINE FACE LUMINA’N
00 Actúa­ lor de execuţie şi scurtarea industriale sînt, de aseme­ gurând realizarea unui volum de mîntuiaiă, îmi spunea denţiat în primul rînd pe l
lo „Min- drumului lor spre construc­ nea, evidente unele neajun­ mai mare- de construcţii, eu în puţinul timp de discu- Nicolae Careja, pe loan > . BULZEŞTII DE SUS
ăţean“ — suri şi rămîneri în urmă ce ţii. Nicolae Careja. Piesa, electrician, loan Co-1
rul nou ; tor, corelarea preocupărilor un înalt grad de funcţiona­ Ca dovadă.a acestor afir- dreanu, lăcătuş. loan To- /
cate — e- tuturor factorilor care au oglindesc goluri în înţelege­ litate şi eficienţă, care să maţii este şi faptul că Ni- dea, maistru la. atelierul j Locuitorii din Bulzeştli
>r ; 18,40 sarcini în domeniul investi­ rea din partea unor arhitecţi dea un plus de modern şi de Sus au aşteptat cu
— muzi- ţiilor şi al sistematizării, a comandamentelor majore estetic tuturor localităţilor colae Careja este de şase maşini unelte. i multă nerăbdare începe­
haţa mu- ale timpului nostru. Nu în­ hunedorene. ani secretari al organizaţiei ani secretari al organizaţiei /
judeţeană promovarea unor soluţii mo­ totdeauna s-a acordat aten­ ............................ MIRONJ de bază din cadrul a.telie- rea lucrărilor de electri-
1 Festiva- derne şi economicoase în pro­ llcare. Aceste lucrări tre­
„ Cintarca iecte, asigurarea unei legă­ ţia cuveniţă dimensionării ju­ buiau să lle încheiate în
muzica turi unitare, cu păstrarea dicioase a' spaţiilor de pro­
de come­ specificului local, în arhitec­ ducţie şi administraţie. U- trimestrul /V al anului
tí ; 19,30 tura aşezărilor urbane şi ru­ neori proiectanţii noştri au 197(1. I.R.E. Deva nu şi-a
acial-poli- rale din judeţ. S-a insistat manifestat tendinţa spre respeclat însă obligaţiile
tre partid
işia tutu- ca în elaborarea proiectelor grandomanie, supradimensio­ asumate prin contract,
noastre ; să se ţină mai mult seama nând nejustificat spaţiile, o- deşi banii i-a încasat. Lu­
i a ţării de aspectul estetic şi func­ cupîndu-se mai mult de as­ crările s-au terminat,
program ţional al construcţiilor, de pectul exterior al clădirilor după multe lărăgăneli,
rezolvarea problemelor mul­ şi insistând pentru realizarea în urmă cu trei săplă-
tiple şi complexe ale pene­ unor finisaje anevoioase. mini, dar linia n-a lost
traţiei în localităţi, ale ga­ După ce a subliniat .unele
rajelor şi parcajelor, ale te­ neajunsuri concrete, din ac­ pusă sub tensiune şl oa­
renurilor de joacă şi zone­ tivitatea proiectanţilor şi menii încă nu au curent
lor de agrement, ale conser­ constructorilor de obiective electric. Cînd are de
vării monumentelor istorice, social-culturale, a unităţilor gînd I.R.E. să iacă ,,lu­
de cultură şi civilizaţie exis­ producătoare de materiale de mină“ în finalizarea e-
tente în judeţul nostru. construcţii şi a unor factori leclrlllcărll acestui sat,
In încheierea lucrărilor cu munci de răspundere din prin punerea liniei sub
consfătuirii a luat cuvîntul cadrul consiliilor populare tensiune ?
tovarăşul Teodor Haş. municipale, orăşeneşti şi co­
Consfătuirea de astăzi — a munale, vorbitorul a conti­
spus vorbitorul — organizată nuat-:
cu. participarea proiectanţi­ Este de înţeles că înfăptui­ O PROBLEMA
lor şi constructorilor, cu în­ rea. importantului program GOSPODĂREASCA
tregul colectiv ce-şi desfă­ de construcţii ce-1 avem de
şoară activitatea în domeniul realizat, scui-tarea duratei de Sub titlul „Autogospo-
investiţiilor, se înscrie în execuţie, realizarea unor Sediul întreprinderii miniere Uricani.
duri“, cu vreo 5 ani în
urmă, în coloanele ziaru­
lÉnicfpiul Petroşani: O punere în temă absolut necesară lui. nostru apăruse o notă
în care s-a criticat ¡ap­
tul că I.G.C.L. Hunedoa­
Prin discuţia de faţă, ciente capacităţile de care tr.eprinderilor miniere în penlru că în unităţile de Sistemul de captare de pe ra a dispus mutarea u-
purtată cu tovarăşul ingi­ dispuneam. Deci, in mo­ diferite etape de dezvoltare specialitate ale comerţului Jieţ de unde avem, teore­ nul container de gunoi
ner Gheorghe Romoşan, di­ mentul de faţă, pentru a sînt lună de lună depăşite. nu găsesc ceea ce le trebuie tic, un debit de 200 1/se- dinir-un loc anume ame­
rectorul I.G.C.L. Petroşani, putea folosi cu maximum Aici ar. fi ceva de spus eu pentru acest scop — piese cundă nu asigură decît rar najat şl Icrit dc circula­
ne propunem să facem con­ de randament în confort a- privire la modul cum e şi subansamble care se u- acest debit. Cel dc al trei­ ţie, în alt loc loarle frec­
1
sumatorilor de apă potabilă ceste capacităţi se impune cunoscută în unităţile de zează mai repede. lea sistem, cel de pe rîul ventat, chiar lingă poar­
din Valea Jiului o utilă să determinăm la toţi con­ proiectare situaţia resoeoti- — Aţi . vorbit pînă acum T-a ia, nu e nici el posibil ta de Intrare Ia grupid
„punere în temă", într-o sumatorii eliminarea orică­ vă, dar do regulă aceşti despre apă ca „produs fi­ de exploatat în condiţii şcolar profesional al C.S.
problemă care-i interesează rei risipe. Investiţiile care consumatori consumă, prac­ nit" în urma unor operaţii bune din cauza torenţilor Hunedoara.
în mod deosebit. ni s-au alocat au fost co­ tic, iară vreo restricţie. de decantare, filtrare, tra­ aluvionari. După ploi apa In urma apariţiei arti­
— Aşadar, tovarăşe direc­ relate cu dezvoltarea gene­ Restricţiile pe care Ie pu-' tare chimică. Dar apa bru­ pur şi simplu este jumă­ colului, containerul a lost
tor, să precizăm din capul rală din acest an şi. anii ur- team face sînt la apa livra- tă, tovarăşe director, capla- tate mîl şi decantorul pe mutat pe vechiul loc, adi­
locului : asigurarea apei po­ care-1 avem practic e scos că la cca 40 m şl lucru­
tabile în Valea Jiului ridi­ din funcţie. rile au Intrat pe lăgaşul
că în prezent probleme deo­ Aş vrea să atrag atenţia normal.
sebite ? asupra unui fapt: dacă în Iată însă că în tuna
rezolvarea problemelor din ianuarie 1979 s-au lăcut
—De vreme ce o livrăm unele săpături pentru
cu program restrictiv şi de­ prima grupă se poate inter­ amplasarea unui cablu
păşim greu vârfurile de veni relativ operativ şi e-
1 pentru consum, ridică probleme. ficient, - în privinţa debite­ electric.. Din această cau­
instabilă mători a Văii Jiului. Difi­ tă populaţiei. Dar dacă ne rea apei brute ce probleme lor de apă brută, din păca­ ză containerul de gunoi
alt noros. — Care ar fi acestea ? ridică ? te, nu putem să facem ma­ a lost mulat în mod pro­
Itaţii mai — Unele ar fi cele legate cultatea care se ridică este gîndim puţin, din cine e vizoriu din nou lingă in­
ie averse aceea că timpul material în formată această populaţie ? — Din păcate şi din a- re lucru. Nevoia de a asi-
se vor de dezvoltarea în acest an care se poate realiza acest Din oamenii muncii care cest punct de vedere sînt . gura un consuni raţional de trarea principală a gru­
ri electri- şi în viitor a sistemelor de consumă fără restricţii, şi probleme. Să începem cu apă apare astfel şi mai pului şcolar.
ja de apă volum de investiţii în sis­
15 litri captare-tratare-transport şi teme de alimentare cu apă — îndrăznesc să afirm -—• principatul nostru „rezer­ pregnant. Intre timp a sosit pri­
sufla mo- distribuţie, adică de reali­ nu concordă cu avansul pe fără preocupări deosebite vor" de apă brută — lacul — Tovarăşe director, a- măvara, cablul a lost am­
cări loca­ zarea unor investiţii plani­ care-1 iau nevoile reale de de a economisi apa pota­ de acumulare de la Valea minteaţi de faptul că par­ plasat, terenul nivelat,
ţie şi sud- ficate. Altele sînt cele le­ curgeţi cu greutate vîriu-
rile mini- consum. Este al doilea mo­ bilă. Apoi, aceeaşi popu­ de Peşti. In perioadele de dar containerul a lost ui­
grade, iar gate de exploatarea curen­ tiv, pentru car-o, cu toţii, laţie, în locuinţele pe care îngheţ şi de secetă na mai rile de consumi Sporirea tat de către I.G.C.L. pe
; 13 şi 18 tă a instalaţiilor, adică de furnizori de apă şi consu­ le ocupă în blocuri, mai dă putem acumula în el toată ulterioară a consumatorilor locul provizoriu chiar pe
dimineaţa modul cum e folosită apa matori trebuie să ne gân­ o dată naştere la risipă. rezerva de care avem ne­ va accentua aceste greutăţi. marginea unei alei in­
¡1 pentru pe care o producem. dim în fiecare, zi de acti­ Lucrul acesta e dovedit şi voie pentru satisfacerea Ce credeţi că trebuie făcut ? tens circulate.
Vreme în Dezvoltarea întreprin deri- vitate la eliminarea risipei. nu e propriu, din păcate, consumatorilor de pe Jiul — Consumatorii industri­ Este timpul ca „gospo­
cu cerul ali să-şi creeze posibilităţi darii“ să reamplascze a-
cădea a- lor miniere, crearea de in­ — Tovarăşe director, aţi numai locuitorilor Văii de Vest. Ca să compensăm
dustrii noi atrag după sine adus în discuţie o necesita­ Jiului. Ceea ce nu mi se minusul de. apă din lac, de a acumula apă în orele cest container pe vechiul
e instabi- dezvoltarea corespunzătoare te ce se exprimă în toate pare pus la punct privind pompăm din aval, din rîul de consum mic spre a nu loc stabilit de consiliul
r.e, cu ce- consuma la vârfuri din ca­ popular municipal şi anu­
ădea pre- a fondului locativ. Şi toate domeniile vieţii — elimina­ problema din acest unghi Jiul de Vest, apă, direct în
sub ior- laolaltă implică dezvoltarea rea risipei. Unde anume aţi este că, deşi mulţi dintre staţia de tratare şi filtra­ pacităţile de înmagazinare me între blocurile nr. 18
oloaie, în- de care vorbeam, a siste­ depistat risipă ? aceşti locatari ar putea re. Evident, apa în acest ale oraşelor sau direct din şl 20 str. G. Enescu.
ri electri- conductă. (G. Zbld).
sud-vest melor de alimentare cu apă., — Las la. o parte faptul să-şi pună la punct cu fel se realizează cu costuri
pînă la Etapele deja străbătute pâ­ că avizele de consum de mijloace proprii instalaţii­ suplimentare de energie e-
nă acum au făcut insufi­ apă potabilă acordate în- le sanitare, nu o pot face leotrică. ION CIOCLEI