Page 98 - Drumul_socialismului_1979_04

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL (¡I

„Să kicrăm o zi pe lună Heallzareo Vulcan—un oras ce defineşte

planului 9
cu carburant economisit!“ 9
la semănatul si se autodefineşte 12.30 Telex
12.35 Curs <t(
I iniţiativa de permanentă porumbului Despre Vulcan — unul esteticii blocurilor de lo­ odată cu trecerea la etapa 12,55 Curs (li
13.15 Concert
14.15 Corespt
din mmdrele oraşe înşirate cuit. Oraşul e construit în a doua a majorării retribu­ ţcni Ir;
(Urmare din pag. 1) asemenea unor perle într-o terase, cu bulevarde şi ţiei. De aceea belşugul şi 14.35 Cîntccc
lare
bunăstarea materială s-au
actualitate tehnic şi creşterea produc­ salbă pe Jiul de est şi Jiul străzi largi, imaginea a- instaurat solid în fiecare 15.00 Muzică
de vest — s-a scris mult.
ceasta de largă deschidere
15,10 Docrnm
familie, elemente ale con­
de la a
ţiei animaliere. Acest oraş mineresc, ce spre confort şi estetică ar­ fortului definind viaţa fie­ 16.20 Un fap
hitecturală definind Vulca­
trăieşte ardent actualitatea
Cc'iriţele tot mai exigen- pe această cale eliminîn- Manifestîndu-şi încă o da­ socialistă şi, totodată, se nul, imprimîndu-i o perso­ cărei celule a societăţii. A- proape
Ic privitoare ta utilizarea du-se parcurgerea zilnică a tă adeziunea deplină la po­ deschide larg spre viitorul nalitate aparte. Si la Vul­ cest belşug a atras după 16.40 Muzica
17.00 Cea nu
eu maximă eficienţă a re­ cea 960 km neproductivi, litica internă şi externă a luminos al patriei, se defi­ can se construieşte intens, sine o aspiraţie tot mai pu­ täte est
ternică spre cultură şi ci­
surselor materiale, în strin- ceea ce corespunde la o e- partidului şi statului nostru; neşte pe sine şi defineşte, rapid, frumos. De eurînd vilizaţie, viaţa spirituală a 17.20 Agenda
într-un fel, întreaga pano­
să legătură cu îmbunătăţi­ cono-mie de aproape 400 oamenii muncii din judeţul ramă a ' dezvoltării multi­ s-a terminat * transpunerea localităţii fiind tot mai e- 17.50 Clubul
- -
18.30 Aprilie
rea activităţii din domeniul litri carburanţi. Hunedoara exprimă profun­ laterale a ţării cărbunelui din proiecte în realitate a fervescentă. evenime
microrâionului 3 B şi a în­
transporturilor, se bucură Secretarul comitetului de da lor satisfacţie pentru românesc. ceput edificarea noului cen­ Vorbeam despre deschi­ interne
nate
de o atentă preocupare în partid din cadrul autoba­ rezultatele istoricei vizite Fiecare zi, fiecare clipă tru al oraşului, trasat în derea spre viitor a Vulca­ 18.50 1001 de
rîndul colectivelor de la zei, tovarăşul Li viu Mâniuţ, pe care aţi întreprins-o în aduce eu ea noi şi noi pil­ proiecte şi miniaturizat în nului. Pentru a reliefa am­ 10.00 Tclejurn
plitudinea ei, la cele spuse
Autobaza Hunedoara. Re­ sublinia că toate aceste mă­ unele ţări ale continentului de de muncă stăruitoare în machete tot în lumina con­ pînă acum adăugăm că în « 1 Mî
întrec
zultă aceasta cu deosebire suri au fost susţinute prin-' african, în fruntea soliei de »dineurile pămîntului şi cepţiei urmate, cu perseve­ acest an şi în anul următor 19.20 Documc!
din trăinicia şi eficienţa tr-o intensă muncă politică pace şi colaborare a popo­ deasupra lui — înscrise in renţă pînă acum. Un ro­ in oraş zestrea urbanisti­ pul de
practică a valoroasei iniţia­ de la om la om, prin te­ rului român. efortul eroic al întregii Văi mancier contemporan care că a localităţii se va îmbo­ du lui
de pe cele două Jiuri pen­
tive „Să lucrăm o zi pe lu­ meinice analize în adunări­ Vă asigurăm, mult stima-» tru a da patriei cit mai a scris despre, viaţa mine­ găţi cu edificii noi printre 1.9.40 Instantai
20.00 Teleenci 1
nă cu carburant, economi­ le generale de partid, te şi iubiie tovarăşe Nicolae mult cărbune.- rilor din vremuri apuse care o casă dc cultură, un 20.35 Film ser
sit !" — însuşită şi aplicată U.T.C. şi de grupă sindica­ Ceauşescu, că lucrătorii o- Sigur, această strădanie şi-a intitulat cartea „Lume magazin universal, un cine­ le uşiloi
fără cer“. Ei bine, nu o
Knisodul
încă din anul 1974 — care, lă, propaganda vizuală fiind goarelor hunedorene vor se oglindeşte fidel — nici deloc exagerat a se afirma matograf, un complex de 21,25 întti Mr
alimentaţie publică, bule­
in fapt, sintetizează şi di- axată aproape în întregime milita neabătut pcnlru ri­ nu se poate altfel — în despre Vulcan că e o loca- vardul „Victoriei“ — nume. — emisii
recţioneaza în mod unitar pe evidenţierea căilor con­ dicarea pe o treaptă cali­ viaţa localităţii, în drumul litatc'cu cer mult, cu cer ce se vrea a fi în acelaşi st ' SUI
eforturile, profesionale alé crete care facilitează redu­ tativ superioară a întregii ee-1 parcurge ea pe coordo­ larg spre care oraşul se timp expresie a împlinirii 21,45 T n rn:
lucrătorilor din sectorul în­ cerea consumului de carbu­ lor activităţi, pentru înde­ natele socialiste. într-un deschide cu intensitate şi şi aspiraţiilor oraşului — ort.
anume fel şi sub acest as­
treţinere, • din unele com­ ranţi. în această acţiune de plinirea ireproşabilă a in­ pect Vulcanul e un etalon, — de ce nu ? — cu bucurie. primind un contur tot mai
partimente funcţionale, dar utilizare mai. eficientă a dicatorilor de plan şi a an­ o definiţie mai bine-zis a Cu bucuria că oamenii lui precis.
Caracteristicile localităţii-
mai ales pe cele ale condu­ mijloacelor de transport in gajamentelor in toate sec­ grijii ce o acordă perma­ îşi fac exemplar datoria în căreia i-am închinat aceste
cătorilor auto. condiţiile unor consumuri toarele producţiei agricole“. nent conducerea .partidului adîncurile pămîntului şi la rinduri sînt numeroase şi
suprafaţa lui, ceea ce — fi­
Pentru asigurarea condi­ specifice reduse, se bucură si statului nostru, în semn resc —se reflectă în viaţa ele îi oferă Vulcanului o PROGRAM!
ţiilor practice de aplicare a de o apreciere • deosebită * de înaltă preţuire, vieţii socială a .localităţii şi în personalitate puternică, pli­ dioprOgrainul
iniţiativei, consiliul oame­ munca responsabilă a me­ minerilor şi familiilor lor, universul fiecărei familii nă de inedit şi farmec, tră­ Radiojurnal; l
8,10
presei;
nilor muncii, sub directa în­ canicilor Nicolae Balint, Ie­ în vederea obţinerii unor ereindu-le condiţiile pentru minereşti. Numai în peri­ sături care sînt prezente în dlilor; 9,00 Bt
un trai tot mai îmbelşugat
drumare a comitetului de rnii Şerb. Francisc Deak,' recolte sporite de pe toate şi mai prosper din toate oada relativ scurtă trecută toate localităţile Văii Jiu­ 9,05 Audienţa
de
partid, organizează periodic Dumitru Lucescu, a condu- suprafeţele şi la toate cul­ punctele de vedere. La ora din acest an, zeci de fami­ lui. Iar cea mai distinctă Buletin literară ş
dintre acestea este puterni­
vista
dezbaterea minuţioasă in eătorilor auto Viorei Căr- turile, ţăranii cooperatori, actuală, Vulcanul este a- lii s-au mutat în aparta­ ca angajare a oamenilor Ctntee nou p{
colectiv, a cauzelor genera­ mănuş, Vincenţiu Beczi, mecanizatorii şi cadrele proape in întregime un oraş mente noi iar pînă la fi­ ce muncesc şi vieţuiesc aici, 11.00 Buletin
toare de . su-praconsumuri, Teodor Ogneanu, loan Do- tehnice sînt chemate ca in. nou, in sensul că marea nele lui 1979, alte zeci le în efortul judeţului şi al Atlas cultural,
ca „U“; 11,35
în paralel, eu analizele de nea, Pavel Grigore, Petru continuare să-şi concentre­ majoritate a familiilor lo­ vor urma. In ce priveşte patriei noastre de a-şi croi Radio-Tv.; 12,
caz care au loc în cadrul Ogneanu, care şi-au făcut ze eforturile la efectuarea cuiesc in blocuri construite modul de trai al oamenilor, un prezent şi un viitor me­ ştiri; 12,05 Dili
orelor de pregătire profe­ o datorie de onoare din în cele mai bune condiţii a fn anii socialismului. Ceea acesta urmează îndeaproa­ reu mai angajant. Vulcanul clorului noştri
sională organizate cu con­ respectarea întocmai a . ce­ lucrărilor de întreţinere, ce merită a ii consemnat în pe eforturile depuse pentru se defineşte a fi o locali­ 1 Ia 3; 15,00 i\
tate care păşeşte ferm şi
16.00
ce priveşte dezvoltarea edi­
Radiojur
ducătorii auto, cu toţi me­ rinţelor esenţiale ale iniţia­ respectiv a pravilelor meca­ li tar-gospodărească a loca­ a scoate la lumină cărbune în paşi largi spre noi şi noi diodivertismec
lot mai mult. La ora actua­
seriaşii din ateliere. tivei aplicată cu bune re-, nico şi manuale, precum şi lităţii este concepţia deose­ lă nivelul mediu al retri­ împliniri de mare amploare. serii; 20,00 Se;
ţc; 20,30 Azi,
— Pentru atingerea ţelu­ zeitate in cadrul autobazei. a celor eh’ combatere pe bit de modernă clin punct buţiei a ajuns la circa 2 200 20,40 Cadenţe
lui propus, am început cu - Sintetizînd aceste pre­ cale chimică a buruienilor. de vedere al confortului, al lei şi va creşte în eurînd, B. TURDEANU Radiojurnal;
defalcarea lunară a canti­ ocupări de certă actualitate, dans; 24,00 Kt
tăţilor normate de benzină care este eficienţa lor prac­ 0,05—6,00 Non
nocturn.
•şi motorină pe formaţii de tică ? TIMIŞOARA
lucru,(în care sînt cuprin­ — în anul 1978 — ne litatca radio;
se şi sarcinile de reducere spunea tovarăşul Liviu Mă- populare ron
a consumului) pe baza că­ niuţ — iniţiativa colectivu­ naţionalităţilor
re ; 111,30 Eroi
reia are loc repartizarea lui nostru s-a concretizat în noastre : La li
zilnică a carburanţilor pe îndeplinirea tuturor indica­ menii înving
fiecare maşină în parte —■' torilor de plan, în economi­ Acorduri de p
19,00—20,00 C;
ne informa tovarăşul Ni- sirea a 82,1 tone benzină şi nor.
co'ae lacob, şeful autobazei. 185 tone motorină, care re­
Odată cu interzicerea pie­ prezintă consumul autoba­
lării in cursă a autovehicu­ zei noastre pe timp de 20 M e i n e s
lelor ce nu se încadrează în de zile ta autovehiculele
normele, de consum, s-a care utilizează b -nzina. şi
pus un accent deosebit pe de 20 c’e zile ia autovehi­ deva: ai
t); Toţi
reviziile tehnice de gradele culele care funcţionează cu (Pairii) ; HUNK
(Arta)
1 si 2 — care se execută în motorină.'în primul trimes­ l'octul de fier (
flux de echipe specializa­ tru ai anului 1.979 economii­ inte d' e tácen
te, dotate eu aparatură mo­ le in tegkstrate sini de 27.1 ruí); I 7-a sun
t:tkoş
ni a a
dernă de diagnosticare, tn tone benzină şi de peste 45 (Unirea); Im i
scopul evitării curselor în tone motorină. Aceste rea­ ral ele (7 Noii
gol. coa 150 de autovehicule lizări sînt eu atît mai va- taeule (Kept)
au fost programate să se a- liroase eu cit — după cit PENI: Nea M,
(Cultural); Cu
limenteze eu carburanţi la sc ştie — 'consumuri ie spe­ un m Agar (
punctele de parcare (cum cifice sînt reduse prin plan VULCAN: Po
(Muncit
ar fi la autogara, la coloa­ de la un an la a'tul. vinsă Totul
N E A :
na, comercială şi la Călan), Aceste rezultate valoroase \iivtimv AN
recomandă generalizarea i- şina o, latini
!
niţ ati'vei „Să lucrăm o zi res ci; urne
in r*
pe lună cu Carburant eco­
BRAD: Avoca
fn înilmpinarea nomisit I". ; şie); ORAŞT
! (Patria); Cit
zilei de 1 Mai SABIN ION ESC U I ctitora 'ide pic
GEOAGOJ-UA
curate (Cast
Pri
(Urinare din pag. I) în rămurişul de mine tinuităţii acestor preocu- ţ I-IATEG: (Popul
noului
. - al l.M. Hunedoara, răs- Un om de milioane pâri merituoase în dome- l Soţul meu —
PRODUSE \ frînt pe văile bogate în rtiiil îmbunătăţirii triino- ? CALAN: bani
— seriile I-II
SIDERURGICE ţ minereu de fier ale stră- logici miniere cit-şi al re- i tură); SIMEH
PESTE PREVEDERI , vechii vetre hunedorene, clucerilor de • combustibil, ţ apă (Mureşul
Harnicul colectiv de mun­ ' cu urme ale exploatării ce ştie în meseria sa de semnate pierderi de fier, ciment, bineînţeles regîn- energie, poluare o te., cs- i — seriile l-II
ci de la I.V. Călan a obţi­ ^ şi prelucrării fierului în- electromecanic, absolvent aceasta însemnind şi po­ dit şi .adaptat in specifi­ | TELIUC: duci
nut faţă de prevederile pla­ al Institutului ».de mine luare. Vaier Oneasă şi ai cul preparării minereu­ te una mereu prezentă. '
nului la zi peste 4 600 tone (j că din epoca dacică, U- Petroşani ? Fostul lăcă­ săi au adaptat şi aici un lui. Aşadar, conlucrare Spicuim din planurile u- ^ w^msms
tontă, 6 800 tone produse nui viitor imediat al U- t
cărb imoase, 400 tone maşini , ziua de preparare a mi- tuş, fostul seralist, fostul nou sistem de elanşare fructuoasă, muncă de = liOTÎ
şi utilaje pentru industria i nereului din Teliue este student... A găsit o uzi­ cu segmenţi de grafit. concepţie, gîndire in­ zinei de preparare a mi- '
metalurgică, 80 tone radia­ prezentă ea un factor e- nă tînără, cu multe pro­ Consecinţe? Diminuarea ginerească, relaţie şti­ nereurilor Teliue cîteva : »
toare şi altele. i conomic vital. Această u- bleme şi nu tocmai mă­ majoră a poluării şi re­ inţă — proces productiv Automatizarea golirii re- ■ Rezultatele i
O contribuţie meritorie la aprilie 1079 :
rezultatele amintite şi-au a- i uitate degajă, prin silue- runte. Adică un teren cuperarea unei cantităţi autentică, înaltă şcoală a ciplenţilor de apă filtra- , Extr. I : 62,
dus-o echipele de furnalişti \ ta sa fermă' şi uruitul bun pentru a-şi puhe la însemnate de fier, plus tehnicii româneşti şi aici, tă de la instalaţia de se- î 25. 11, 50, 17.
conduse de Traian Bisorctt, contribuţie tinereţea, pa­ un randament termic îm- unde este atit de multă parare magnetică aflată ţ Extr. a II-;
Emil Volner şi Toma Pă- ţ perpetuu al funicularelor, în lucru ; Preconcentrarea ; 07. 14. 77. 10,
răoan, cele de turnători a- i aerul tonic al muncii, în siunea, inventivitatea. A- nevoie de astfel de oa­ Fond total
vîndu-i in frunte pe Iulian i deplinele sale drepturi, şa de pildă, vechiul sis­ meni inimoşi, care îşi tac minereului de fier pră- i 1 020 913 lei.
Sîrbu, Ion Berar şi Ion tem de sprijin (acum. îi- üeportaj ci© scriitor datoria cu responsabilita­ jit înainte de separarea Iţ
Ciornei, precum şi ceie de ţ Intrînd într-o dimineaţă magnetică ; Instalaţia de ;
la cocserie conduse de Ion i blinda pe' poarta uzinei poate spune vechiul) al te. Şi înfăptuiesc. Alături
Prlcopie, Constantin Halmaş ’ aveam să aflu că oame- cuptoarelor pe role era bunătăţit în cuptor. Iată de inginerul Oneasă au spă are a gazelor arse ca- *
şi Ion Teodorescu. unul păgubos, necesitînd de ce li spunem acestui fost şi sînt tehnicianul re va conduce la reeupe- \ GäwaäBSälü®!?
ţ r.ii care trudesc acolo
SUCCESE AUE i sînt chiar oamenii pe ca- un mare consuni de rul­ inginer tînăr, statornic în Victor Suling, Silviu Her- rarea metalului din gaze- ) Timpul pro
FORJORILOR / re şi-i poale dori un re- menţi, circa 150' pe an. pasiunea sa şi în visele ban, mecanic, Florin Lu­ Jc arse cit şi la reducerea 1 28 aprilie : Vr
HUNEDORENI I porter. Secretarul de Cînd socotim că unul sale,, un om de milioane. pei ş.a. Din bogata pre­ poluării... cu cer noros.
ploi temporar
Lucrătorii atelierului forjă | partid îmi spusese surî- costă 15 mii lei putem Dar nu e totul, nici po zenţă a acestei inteligen­ într-adevăr, un inginer i sub lormă de
de Ia C.'.S. Hunedoara în- estfma ce cheltuieli sc departe. A mai fost defi­ ţe tehnice mai desprin­ destoinic, minunat, a că- j ţite izolat şi
timpină ziua de 1 Mai cu i zînd că omul anume pe ■produceau... Iii bine, in­ citar vechiul sistem de dem preocuparea pentru rui tinereţe este una în ! electrice. Cant
succese de seamă. Ei au care l-aş căuta ar fi in- primul rînd spirituală, ţj pot atinge 20
realizat in plus, de la înce- I ginerul Vaier Oneasă, ginerul Oneasă . a căutat transmisie a mişcării de realizarea unui nou tip ore. In zonele
puiul anului, 28 tone piese şi a găsit şi a înfăptuit, rotaţie dintre reductorul de arzător pentru cup­ creatoare, ■ fecundă. La a- i posibilă căder
dc schimb forjate pentru j exact tînăr cum îl caut bineînţeles nu singur, ci principal şi pinionul dc toarele dc prăji re, probat cest portret adîncit prin 1 nă. Vin tul .va
agregatele siderurgice. La \ eu. exact un om grozav, antrenînd colectivul, un activare al cuptorului, şi in curs de omologare faptele sale într-adevăr ţ din sud. Tem
furnalul 5, la cuptoarele cum caut eu unul.. Un ximă între 12
O.S.M. 2, laminorul de nou tip de lagăr cu per­ care se făcea prin inter­ ca invenţie. Rezultatele de milioane, nu avem ce i Iar cea minim
benzi, aglomeratorul 2 — om de milioane, pentru formanţe superioare, ast­ mediul a două cuplaje lui sînt spectaculoase, sînt adăuga decît urarea „No- * gratie.
secţii aflate cu agregate în că, odată ce aveam să a- fel că a redus consumul -dinţate. Asta cauzase de- argumentele unei viitoare roc bun“ pe care o ros- ţ Pentru 29 i
reparaţii mijlocii — forjorii flu uite ceva despre is­ Vremea se m
au trimis piese de schimb de rulmenţi la cea 50 po "se întreruperi ale activi­ generalizări în ramură, tesc aşa de firesc cei din l neral instabil;
în avans şi dc bună calita­ prăvile sale- de muncă, an, economiile echivalând tăţii cuptoarelor. El a deoarece reduce consu­ şantierele subpămîntene / mal mult non
te. Negoită Niculescu, Vic­ nici o sintagmă nu s-ar cu două milioane lei a- proiectat în cadrul uzi­ mul de gaz metan cu ale patriei. „Noroc bun" ) ploi şi averse
tor Nandrea, Gheorghe ţ fi potrivit mai ,.la ţanc“, La munte, \
Izdrea, Nicolae Ştefan, Con, nual ! Dar nu s-a oprit nei şi este deja în curs cca. 4 mc la tona de mi­ şi mai ales spor la muncă, i Jă, cu cer aco
stantin Soare, Dorel Drăgu- ^ cum se spune pe mine- aici. litansareâ capetelor de execuţie la l.U.M. Pe­ nereu prelucrat. Asta în­ tinereţe multă şi rodi- } dea precipitat
şan. Cornel Morar se numă­ i reşte. Ce a găsit aici. la cuptoarelor dădea multă troşani un nou tip de cu­ seamnă, în limbajul ferm toane. ) sub formă de
ră zilnic printre cei mai ninsoare, vin:
destoinici forjori. (V. GBI- uzină. Vaier Oneasă, cînd bătaie de cap colectivu­ plaj oarda n ic, tip folosit al cifrelor, 10 milioane tare, cu Interi:
GOllAŞ, C.S. Hunedoara). \ a fost repartizat să arate lui uzinei, aducîncl în­ cu succes la fabricile de mc economie. Ideea con­ EUGEN EVU | ste 120 km/h.