Page 99 - Drumul_socialismului_1979_04

» SÎMBATÀ, 28 APRILIE 197Ü Pag. 3

49 de ani de la marea demonstraţie ale Jiului călător prin Gorj. n
Amintiri din Valea luminii Datele incluse în această l
monografie a localităţilor, ]
antifascistă şi antirăzboinică de fa 1 Mai 11 de Mircea Pospai pînă mai ieri necunoscute ţ
— Rovinari, Motru, Turceni i
i spaniolă — t.inzind către completitu- J
t franceză Pentru conducerea întregii După „Oameni între oa­ dine, dovedesc un efort 4
rînz O trăsătură caracteristică a tru activitatea comunistă, tru antecedentele istorice şi meritoriu. Reporterul reu- i
i jucie- manifestărilor şi demonstra­ acţiuni s-a constituit o co­ pedeapsă executată — au meni“, carte despre care sociologice ale locurilor
ţiilor do 1 Mai, i a luptelor misie, alcătuită din cadrele strigat în timpul serbării lo­ Ilie Purcaru notează : „Ga despre care scrie. Se cuvi­ şeşte, de cele mai multe *
uri popu- sociale in anii interbelici a de bază ale partidului, intre zinca comunistă „Trăiască reporter, Mircea Pospai ne a fi menţionată preocu­ ori, să evite monotonia, l
reprezentat-o afirmarea uni­ caro se aflau llie Pinlilie, Frontul Popular 1“. descifrează, cu mijloace fi­ parea autorului pentru prin mijloace reuşite la ca- (
blicitate tăţii de acţiune . a clasei Nicolae Ceauşescu, Constan­ ne, nişte semnificaţii, pro- scriitură, pentru obţinerea re se adaugă pasiunea eu \
primite muncitoare, a .colaborării tin David, Alexandru lliescu Manifestări asemănătoare pimîndu-ni-le spre medita­ unui relief artistic al dis­ care el străbate drumurile i
, o pasiune tara de I
eviziuni ş.a. Prezenţa tovarăşului au fost organizate de munci­ Gorjului, o pasiune fără de *
nt de a- dintre comunişti, socialişti torii comunişti, socialişti, şi ţie“, tînărul reporter . cra- cursului său. în numeroase
iersul reportericesc l
şi social-democraţi, a luptei Nicolae Ceauşescu, t¡nărui de social-democraţi, în nume­ iovean cu „Amintiri din prilejuri, frazele lungi ale care demersul
Lgini pentru frontul unic munci­ 31 ani, arăta încrederea, pe roase centre economice -ele Valea luminii“ (Editura reportajului, perfect echili­ ar rămîne ic o simplă între- /'
lta. facul- toresc. Instaurarea dictaturii care şi-o câştigase ca mili­ ţării — Arad. Cluj, Iaşi, Re­ Scrisul românesc) suie o brate, acuzînd o specifică prindere jurnalistică de in- ţ
1a hitleriste in Germania, creş­ tant revoluţionar, călit in nouă treaptă spre virtuozi­ vibraţie a apetitului pentru formare şi de lansare a
fală terea agresivităţii statelor mări confruntări politice şi şiţa, Ploieşti, Deva, Constan­ tatea publicistului contem­ noutate, cu abilitate strunit, unor idei valabile. I
ului de clasă. Pentru realizarea ţa, Galaţi, Brăila, Tg. Mureş, Reportajele lui Mircea 1
- cronica fasciste, primejdia ce o re­ Oradea, Bacău, Alba Iulia, în poran, stăpîn pe retorica îi incumbă cititorului emo­
politice prezentau pentru România si acţiunii, partidul comunist a localităţile miniere din Va­ genului, în care cititorul ţie estetică, dincolo de in­ Pospai sînt interesante, 1
uternaţio- pentru soarta popoarelor in stabilit legături cu P.S.D., lea Jiului. poate căuta si descoperi, o formaţiile pe care textul le proaspete, înscriindu-se în t
general a determinat ca ma­ comuniştii şi-au intensificat posibilă pagină de istoric. vehiculează. bogăţia genului dincolo de %
Manifestările revoluţionare
nifestările fie 1 Mai să re­ acţiunile politice în rîndurile şi patriotice de la 1 Mai 1939 O primă explicaţie se află Cartea „Amintiri din Va­ timpul literar.
prezinte, înainte de toate, . partidelor burgheze, clie- în ştiinţa rutinată a auto­ lea luminii“ scrutează locu­
fapte din mîndu-le să participe la ma­ au. constituit o victorie a
îoeialistă ample acţiuni de protest îm­ partidului comunist, a poli­ rului, care îi permite’ să rile mai puţin cunoscute DUMITRU D. IONAŞCU ţ
Sub stea- potriva primejdiei fasciste şi nifestaţiile de 1 .Mai.' ticii sale de front unic .cu ochească cu siguranţă as­
al parti- de război, pentru apărarea .n dimineaţa zilei de 1 Mai celelalte partide muncitoreşti pectele cele mai semnifica­
integrităţii teritoriale a 1939, Capitala căpătase un tive ale locurilor în care
Digul “ României, a independenţei şi aspect impresionant prin ma­ si democratice. Ele au fost drumurile sale de reporter
lia ' suveranităţii patriei. rea mobilizare a forţelor pe larg comentate in cele
în spater După cum apreciază secre-~ proletariatului. Mii de oa­ mai diverse pături ale opi­ il poartă. La aceasta se n-
daugă interesul tenace pen­
tarul general al partidului, meni ai muncii — bărbaţi, niei publice din ţară şi au \
trbătoresc tovarăşul Nicola'e Ceauşescu, femei, tineret —, de ceie avut un larg ecou peste gra­ ză universul lui Sebastian
niţă. Publicaţii din U.R.SJ5.,
e cîpjecc „un moment culminant al mai diverse profesii se în­ „Al patrulea stol“ cu intenţia declarată de a
valului luptei populare con­ dreptau spre -sălile de întru­ Marea Britanie, din S.U.A. fora două noi straturi de
si Elveţia au apreciat pozi­
duse de partid în această pe­ nire. Discursurile pronunţate semnificaţii ale piesei, con- ,
rioadă împotriva politicii de de reprezentanţii muncitori­ tiv caracterul revoluţionar, Poate fi transpus teatrul ce ale scriitorului cu un cordante cu sentimentul e- ţ
fascizare a ţării şi pentru a- mii, meşteşugarilor şi ai func­ antifascist .şi antirăzboinic al lui Sebastian pe ecran ? — statut de excelent observa­ xistenţial (foarte contem­
părarea independentei naţio­ ţionarilor publici, cu prilejul acestor acţiuni. Conferinţa ne-am întrebat cu ani în tor, sînt convertibile in­ poran !) care stă la baza
nale, un moment superior în întrunirilor organizate, au internaţională pentru apăra­ urmă, cînd am asistat, nu tr-un film de stări, în care, peliculei. Se poate discuta
lupta pentru unitatea clasei evidenţiat, pe lingă nevoile rea păcii şi persoanei umane, fără oarecari decepţii, la jocul continuu al aparen­ despre finalul peliculei.
muncitoare din România, l-a cotidiene soeial-economice şi ţinută la Paris în zilele de proiecţia „Stelei fără nu­ ţelor .şi esenţelor — cum „Jocul de-a Sebastian" pe l
12—14 mai 1939, aprecia eă
constituit marea demonstra­ politice ale maselor munci­ me“. întrebarea fusese le­ notează regizor ul-scenarist care ni-1 propune regizorul )J
ţie antifascistă şi antirăzboi­ toare, şi situaţia deosebit de manifestările din ziua de 1 gitimă, deoarece versiunea — dobindeşte adinei semni­ — cu concursul unor ac- 4
nică de la 1 Mai 1939“. critică prin care trecea Mai 1939 din Bucureşti „sînt filmică a încântătoarei pie­ ficaţii într-un context cu lori ca : Violeta Andrei, I- 1
In cercurile culturale din România în acel timp. expresie a voinţei maselor, se a lui Mihuil Sebastian, trimiteri contemporane. Ă- leana Stana Ionescu, 'Boris i
cadrul breslelor, deosebit de După terminarea întruniri­ dovadă că poporul român se chiar dacă avea drept pro­ sistăm în „AI patrulea Ciornei, Constantin Guriţă, ?
rodnică a fost activitatea des­ lor, desfăşurate ta sălile To- raliază la mişcarea antifas­ tagonistă pe Marina Viady, stol“, aşadar, la o mutaţie Mircea Daneliuc, Mihai \
făşurată de tovarăşul Nicolae mis şi Ei’nţracht, miile de cistă şi că. voinţa sa este de provocase o deziluzie greu de accente in direcţia dra­ Mereuţă, Lucian Iancu,
Ceauşescu, de alţi tineri co­ oameni ai muncii încolonaţi 'a lupta, în mod real, împo­ de uitat. Se pare că Ti- matizării situaţiei, în sensul Nina Filimon şi Ştefan
munişti — printre care Elena s-au îndreptat spre sala triva agresorului si fascis­ motei Ursu s-a apropiat de că personajele — de aici Maetec — lasă o impresie
Petrescu (Ceauşescu), Gheor- „Aro“ (azi „Patria“) unde a- mului“. „Jocul dc-a vacanţa“ din- izvorăşte suspense-ul — se de profesionalism. Imagi­
ghe Velceseu, Eftimie Ilies- vea loc Congresul breslelor. Privind in urmă, din per­ tr-o perspectivă mai feri­ apropie treptat de adevă­ nea inspirată a lui Marian
•cu, Ilie Căpăţină. Prin acţiu­ Participanţii ia Congres şi spectiva celor 35 de ani de cită, descoperind faptul că rata lor identitate. Stanciu întăreşte şi mat
nea tinerilor revoluţionari, la cele două întruniri mun­ la victoria insurecţiei naţio­ între comedia lirică a lui Marea revelaţie a filmu­ mult convingerea noastră ^
numeroase manifestări, orga­ citoreşti s-au întîlnit apoi în nale armate antifasciste şi Sebastian şi film nu există lui este evoluţia lui Nicolae că Timotei Ursu a vrut — $
nizate sub egida cercurilor Piaţa Romană, de unde a antiimperialistc din august incompatibilităţi ireconci­ lliescu, un actor cu mari şi-a reuşit — să reformu- '»
culturale, s-au înscris pe li­ pornit demonstraţia. Pe stră- 1944, vom găsi corelarea a- liabile. Mai mult, Timotel disponibilităţi creatoare, ca­ leze cinematografic un text i*
nia strimte™ unităţii de ac­ zilei Capitalei au- demonstrat cestui act ' cu întreg ansam­ Ursu dovedeşte, cu argu­ re oferă o ipostază cu to­ dramatic de notorietate în 1
ţiune a forţelor muncitoreşti, 30 000 de oameni ai muncii, blu! luptelor revoluţionare şi ment? convingătoare, că tul inedită, nuanţată a per­ conştiinţa publicului. 7
combaterii fascismului şi n- din piepturile cărora au ră­ patriotice precedente desfă­ textul lui Sebastian, rafi­ sonajului ştefan.
părării independenţei si in­ sunat cu putere chemările şurate necontenit de oamenii natele incursiuni psihologi­ Timotei Ursu investighea- AL. COVACI
tegrităţii teritoriale a ţării. partidului comunist: .Trăias­ muncii din România, în con­ — J
Campania politică a P.O.R. că democraţia 1 Vrem Româ­ textul cărora se înscriu cu
de sărbătorire a zilei de 1 nia liberă şi independentă ! ' rezultate pozitive şi manifes­
Mai 1939 s-a desfăşurat în Vreni respectarea graniţelor 1 tările revoluţionare de masă
corfSiţii specifice, diferite de Trăiască muncitorimea unifi­ ocazionate de sărbătorirea
anii precedenţi, aceasta da­ cată 1 Jos Garda de Fier! zilei de 1 Mai.
torită faptului eă autorităţi­ .Tos agenţii hitl'erişti ! Să ţi­ .în acest an, 1 Mai este în­
le îşi'propuseseră să impri­ nem piept agresorului 1 Tră­ tâmpinat de întregul nostru
me acţiunilor muncitoreşti iască integritatea teritorială popor în condiţiile în care,
din acel an un caracter le­ a României ! Trăiască fron- condus de partid, munceşte
gal, de sprijinire a. regimu­ 'tul popular antifascist! cu abnegaţie şi efort sporit
lui de dictatură regală. în în după-amiaza zilei de 1 pentru înfăptuirea programu­ Avem aici la noi in sat
aceste împrejurări, P.C.R. a Mai 1939 au fost organizate, lui de făurire a societăţii so­ ne spunea cu stimă
găsit orientarea tactică cea de asemenea, pe Stadionul cialiste multilateral dezvol­
mai potrivită, reuşind, pe ba­ muncitoresc şi în diverse pă­ tate şi înaintare a României şi respect tovarăşul Au­
za colaborării eu socialiştii şi duri şi locuri de agrement spre comunism, pentru ridi­ rel Martinescu, primarul
social-detnocraţiir-să transform din jurul Capitalei, acţiuni carea patriei noastre pe noi
mc întrunirile şi demonstra­ cu caracter educativ, patrio­ trepte ale progresului şi ci­ comunei Unirea — un
ţiile din ziua de 1 Mai 1939 tic. „lliescu Eftimie si vilizaţiei. cetăţean de faimă, un
in puternice manifestaţii de Nicolae Ceauşescu — rapor­
protest contra regimului de tau agenţii aparatului reore- Prof. PETIŢIA ÎYIÀCEAN gospodar de frunte, deşi
dictatură regală, împotriva siv —, ultimul fost condam­ arc respectabila virslă de
pericolului fascist. nat la 3. ani închisoare pen- Deva
80 de ani. liste vorba da
Gheorghe liorvat, om
Ani mdfi de viaja şi sănăfafe harnic şi priceput cres­
cător dc animale.
Petru Ciroza, miner şef Otto Watz, tehnician nor- felicitat pentru munca de­
de brigadă, en 27 ani de mator, cu 37 ani de muncă, pusă, le-au oferit tradiţio­
muncă, din care 10 ca şef din care 27 la mina Deva. nalul baston şi lampa de
de brigadă la mina Deva, Trei mineri deveni — oa­ miner, pentru a le - spriji­
stimat şi apreciat de ortaci. meni de înaltă probitate ni şi lumina bătrâneţea (dar
de care ei nii .au nevoie
Mircea ! Jviu, maistru profesională şi morală — deocamdată — n.n.) şi (îssfh ifaru
minier principal, cu 32 de au ieşit la pensie in ace­ le-au urat mulţi ani de
ani de muncă, din care 18 eaşi zi. viaţă şi de sănătate.
la mina Deva, fruntaş in Ortacii le-au pregătit o La . care adăugăm şi ură­
muncă 10 ani consecutiv. frumoasă festivitate, ¡-au rile noastre. cdtgtnar
Bloc turn in centrul civic al municipiului Hunedoara.
Discuţia cu Ion Stăniloiu, că am ajuns furnalist. E o fruntaş în producţie. Dealt­ echipă. în perioada asta am agregatelor, la repararea lor.
furnali.st şef de echipă la meserie grea, dar aduce cîş- fel, din 1949 de când mun­ învăţat bine meseria, am fă­ — Aveţi în subordine oa­
Întreprinderea „Victoria“ tig bun. cesc la aceeaşi secţie, n-am cut liceul seral, iar acum meni buni? j Octogenarul din Uni-
Câlan, a debutat într-un njod — Cit eîş-tigaţi pe lună ? avut abateri de la disciplină, sint în anul II al şcolii de — Da. Bogoş Francisc, A- i rea — exemplu şi Îndemn
inedit : — Depinde cum muncim absenţe nemotivate sau in- maiştri. Ciştig lunar 4 000— ron Teodorescu, Ştefan Ta- 1
— Daţi-mi voie să vă re­ cu echipa. Am o echipă bună tîrzieri. •5 000 lei pe lună, dar nu aceas­ muş, Nicolae Groza şi alţii pentru toţi cetăţenii co­
latez o inţîmplare : Eram la şi ne realizăm şi depăşim — Cum se reflectă acest ta interesează deosebit ci alt sint nu numai mîndria sec­ munei — munceşte şi a-
centrul de desfacere a pli­ sarcinile de plan în fiecare mod de a munci in viaţa fa­ aspect. Cum se ştie, uzina ţiei furnale, ci şi a uzinei cum cu aceeaşi hărnicie
nii din apropierea uzinei. In - lună. Retribuţia mea de bază miliei dumneavoastră? noastră se dezvaită foarte întregi. Ei şi alţii au califi­
faţa mea era un tinerel eam e de 2 744 lei, dar nu primesc — Las să aprecieze alţii. mult şi are nevoie de cadre care înaltă, retribuţii bune. ca şi unul tuiăr, ba chiar
pletos. Cînd a ajuns în faţa niciodată sub 3 500, ba au Ca s-o poată face, am să spun bine pregătite. Noua turnă­ — Aveţi şi din cei ce se li întrece pe unii dintre
vânzătoarei, a arătat către o fost luni când m-am apropiat doar că -în fiecare lună duc torie va avea un proces de situează in polul opus?
jumătate de pline cu miezul ue 4 000. în luna trecută, de acasă circa 4 000 de lei, au fost producţie automatizat. Deci concetăţenii săi. EI creş­
ca zăpada ce se afla pe tej­ pildă, cînd ani dat multă fon- luni cînd am primit şi 5 000 este nevoie de oameni cu ca- — Am. De curind am pus te acum în gospodăria sa ■
ghea si a întrebat cu o voce în discuţia colectivului doi personală două vaci, peste
ţepoasă: „Cit face comedia lucrători — este vorba de
asta?“. Eu sînt oltean, dar MUNCIM BINE - TRĂIM BSNE Petru Rădoni şi Iosif Micşa 20 de oi, o scroafă cu
nu-mi prea sar din fire, însă — pentru abateri de la în­ pureci (arc 16 godaci),
atunci nu m-am putut abţi­ datoririle de serviciu şi co­
ne. L-am luat pe individ de ' lectivul i-a sancţionat. Ştiţi, in ultimii cinci ani a li­
braţ şi l-am scos afară din Adevărurile fundamentóle in munca noastră este foar­ vrat pe bază de conţi act
unitate. te important să muncească
pentru toţi uniţi, altfel nu se poale. 4.0 dc porci.
instabilă, — De ce v-au deranjat
or cădea vorbele lui ? ol© conştiinţei muncitoreşti De aceea insistăm mult ca Noi ioţi — spunea pri­
ai ales — Păi cum să nu mă de­ fiecare să-.şi facă datoria mând — îl cinstim şi îl
•se, înso- ranjeze ? Eu am trăit vre­ cum trebuie. Le vorbesc a-
lescărcnri murile grele de după război tă peste plan, am încasat 18 dc lei, soţia aduce şi ea 1900 lificare înaltă. Şi-apoi să deseori despre acest lucru preţuim aşa cum se cu-
e de apă cînd o bucată de pîine nea­ la sută mai mult la retri­ —2 000 dc lei. Am un apar­ ştiţi că — nici eu, nici alţii subliniind că dacă vor să
în 24 de gră, cum se făcea pe atunci, buţie. tament bine mobilat, mîncăm — nu urmărim, in principal, : vine a li cinstit şi pre­
deal este / valora foarte mult. Asta una — Despre mine se zice — bine, ne îmbrăcăm elegant, numai să cîştigăm mai mult, eîştige bine şi deci să tră­ ţuit un om între oameni.
e grindi- iască bine în societatea
moderat la mină. A doua : ştiu cum ne spunea Iulian Sirbu, de nu pot să zic că ne lipseşte ci să ne facem datoria cit noastră, trebuie să si mun­ Acum cînd a împlinii ve­
tura ma- se ciştigă pîinea ce o avem . la Turnătoria I, secţie evi­ ceva. mai bine, să răsplătim în cească bine. Cît adevăr ex­ nerabila vîrstă de 80 do
17 grade, pe masă în fiecare zi. denţiată în întrecerea socia­ — Ceilalţi lucrători din e- acest fel încrederea ce-o are primă cuvintele maistrului
re 8 şi 13 — De cînd lucraţi la Că- listă luna de lună — că aş chipa dumneavoastră cum partidul- in noi, să contri­ Renk! Socialismul ii oferă uni, am dori să-i urăm şi
lan ? fi un om care vorbesc cam ciştigă ? buim cit mai. mult la progre­
aprilie : ’—După munca şi încadra­ sul ţării. fiecăruia posibilitatea unui prin intermediul ziarului
0 in ge- — Din 1959, tot la furnale. mult. Nu contest, dar se ştie trai bun, dar numai in mă­ multă sănătate şi viaţă
1 cerţii Cînd am venit la uzină că muncesc în aşa fel îneît rea fiecăruia. Aurel Mihă- — Despre electricieni, des- sura în care contribuie la
or cădea n-aveam decât ce era pe mi­ infirm acele vorbe care zic iescu, Nicolae Bordea, lucră­ , pre oamenii de la întreţinere cît mai lungă, spic cin­
loaie. ne şi o mare dorinţă în su­ că cei buni de gură sînt răi tori foarte buni, iau câte în general — ni se destăinuia edificarea lui. A contribui
: instabi- flet : de a învăţa o meserie. dc treabă. 3 500—3 000 lei pe lună. maistrul Renk Rudolf — se în România de azi înseamnă stea şi mîndria noastră,
, Vor cit­ Iacă, au trecut 20 dc ani de — Cum munciţi, tovarăşe Ion Berar, colegul de spune de obicei că sînt inima a pune umărul la înflorirea a tuturor.
ai ales atunci —. ce repede trece Sîfbu ? secţie al lui. Iulian Sirbu, uzinei. Afirmaţie nu prea ţării, iar aceasta înseamnă
noviţâ şi este un om dintr-o bucată şi departe de adevăr. întreţi­ înflorirea vieţii fiecăruia
t sufla vremea ! — şi m-am stabilit —Ar fi bine să-i întrebaţi dintre noi. N. BADIU
i de pe- definitiv aici. Am familie, pe alţii. Eu vă spun doar că zice lucrurilor pe nume. nerea presupune o muncă
am casă într-un sat apro- in ultimii 10 ani am primit — Am 20 de ani de mese- făcută eu responsabilitate,
..J. M.. _..... __ îrv fîiiAQ«n an incJffno rlr> vie . cî 7 fî,. „înri cnndnc n fără greşeală la întreţinerea TRAIAN SONDOR