Page 101 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 101
Proletari din toate ţările, uniţî-vă ?
ANUL xxxr i
NR. 6 708
JOI,
31 MAI
1979
4 pagini — 30 bani
gil'm V ESTiTllé lHU E STIŢM • IIU V E ŞTIŢII GEOGRAFIA
IN ZIARUL LOCALITĂŢII
■HâXAtftâKE iSVEtSJk CERCETATA DE ELEVI
laoliieetivcle scadente DE AZI : Cercul tle geografie con-«
dus de prof. loan Saniol-
genera
la
lescu, din de Bcriu, Şcoala remarcat
lă
s-a
Pe şantierul de locuinţe din Călan: ■ Argumente de necon printr-o apreciată sesiune
testat ale bunăstării de comunicări ştiinţifico a-
1c elevilor. Realizată în pre
zenţa organelor locale de
H Eforturi consecvente partid şi de stat, a cadre
Apartamentele nu le fac pentru îmbinare strîn- lor didactice şi a elevilor
şcolii, sesiunea a reliefat
să a pregătirii teore lucrări de ca o : reală „Toponimie
valoare
ştiinţifică,
numai constructorii, tice cu practica pro geografică în zona Sibişel
ducţiei agricole — Cucuiş“ (Mariana Bildca,
cls. a VlII-a), „Cătunul
Măgureni şi sateliţii săi pas
contribuie si alţii; din păcate, B „Mama" cu sute de torali“ a (Ileana „Caracteris
Constantin
cls.
VIII-a),
copii... tici climatice în comuna
Adamescu),
Beriu"
unii acţionează £3 Manifestări consacra ţinute de' şl (Rodica Denşoreanu,
precum melcul
prccupi
comunicările
sus
Adina
V te zilei de 1 Iunie Camelia Pleşcar, Llviu Pre-
cupaş, Sonia Tomuţa, loan
Am mai scris, dar merită să — Blocul 6 ar fi deja H Dialog cu cititorii Baciu, Nicolae Morar, An
o subliniem: Ia Călan trebuie preda, dacă aveam prefa gelica Adamescu, Elena To
muţa şi alţii.
să se construiască anul a- bricate, blocul 7 îl vom 59 Semnal
cesta peste .700 de aparta preda în luna iunie a.c., are
mente, cu 2, 3 şi 4 camere. posibilităţi de predare în IB Vremea în luna iunie EâHozn
Sînt casele pentru viitorii termen şi blocul 8. în sta
siderurgişli de la noile o- dii avansate se află blocu rai alta l
biective ce se înalţă pe rile 10 B, 10 A, 14 — ne
platforma siderurgică. Lotul spunea tovarăşul Augustin
22, al şantierului 2 — Deva Creţu, tehnician principal, Platforma siderurgică (le CERC JURIDIC
al T.C.H. acţionează bine secretarul organizaţiei de la Călan : Vedere de la fur a-
In
aflat
3
stadiu
nalul
aici. Pîriă la această dată partid de la lot. 'Aş subli vansat de construcţie. Sub îngrijirea organului
de
a recuperat restanţele anu nia că am atacat deja fun municipal şcolar de miliţie, la
Grupul
construcţii
lui trecut, a predat unele daţiile la 7 blocuri din Hunedoara a luat fiinţă un
apartamente în avans, faţă planul anului viilor. cerc juridic condus de lt.
major Ion Lăzărescu, la ca- |
„de graficele pe acest an — Constructorii muncesc In legumicultura re participă 20 de elevi din
bine apreciate calitativ. bine — completa tovarăşul clasa a X-a. (ION VLAH,
Greutăţi se mai ivesc, însă. Demian Giurin, vicepreşe corespondent).
Vom încerca să le consem dintele Consiliului popular Hotărî toare—lucrările de întreţinere şi irigaţiile O VIZITA UTILA
năm. tocmai pentru a veni al oraşului Călan. Au recu
în sprijinul intensificării rit perat rămînerile în urmă, Recent, un grup de elevi
a
la
mului de muncă din şantier. muncesc în ritm bun. Avem Ferma de legume nr. 3 a dezvoltare. Pe lingă lucrări irigaţii. Odată cu praşila me ai clasei generală VHI-a 4 de Goj-
nr.
Şcoala
deja apartamente ce-şi aş I.A.S. Mintia şi-a onorat e- le amintite, • s-a mai aplicat canică se va face şi fertili du, a făcut o utilă vizită la
în ce stadii se află teaptă locatarii. xemplar — cantitativ şi va o erbicidare cu cile 2 kg A- zarea lazţăiâ Ia această cul Inspectoratul judeţean de
loric — sarcinile de plan ce falon la hectar, s-au făcut tură. Pe agenda legumiculto controlul calităţii sentinţe
blocurile ? De ce întîrzie i-au revenit în primii trei două stropiri contra manei rilor, în actualitate se află şi lor şl materialului săriitor.
ocazie,
persona
ani ai actualului cincinal. (în raport de buletinele de pregătirea pentru începerea Cu această ai inspectoratului
tehnic
lul
Programul de lucru este constructorii Hotărîţi să realizeze şi în avertizare) şi o fertilizare fa- plantării felinei, întreaga a expus în faţa elevilor
de 10 ore, la montajul pa acest an indicatorii de plan zială cu cîte 200 kg nitrocal- cantitate de răsad fiind pro probleme de biologie a se şl
dusă in cadrul fermei. De
şi
angajamentul
car la hectar. O stare bună
în
asumat
minţelor,
de
germinaţie
nourilor lucrîndu-se şi în la program întrecerea socialistă, lucrăto de creştere şi dezvoltare au, menţionat este faptul că pen puritate, de modul cum se
schimbul II. Cînd au asi rii din cadrul fermei desfă de asemenea, şi celelalte cul tru obţinerea unor producţii fac analizele de laborator.
gurat front de acţiune se Şase autobuze pleacă în şoară o activitate susţinută turi, Rădăcinoasele (morco sporite Ia fiecare cultură s-a
folosesc, în schimburi pre fiecare dimineaţă din Deva îa întreţinerea culturilor de vii şi pătrunjelul), care ocu acordat o deosebită atenţie SCHIMB DE
lungite, şi buldozerele şi ex cu constructorii navetişti la legume. pă 15 hectare, au fost prăşite asigurării unei densităţi co EXPERIENŢA
cavatoarele, celelalte utila Calan. Cîteva detalii în legătură, mecanic şi manual pe întrea respunzătoare de plante la Luni, 28 mai a.c., la In
je şi maşini din şantier. în — Nu-i dimineaţă în care cu preocupările „la zi“ ale ga suprafaţă. de tomate, căreia hectar. spectoratul judeţean de con
legumicultorilor ne-a dat şe
Cultura
şi
sentinţelor
stadii avansate se află blo să nu înregistrăm mari în ful fermei, ing. Nistor Giura îi sînt destinate 10 hectare, In ceea ce priveşte iriga trolul calităţii sădltor, a avut
materialului
cul (i (putea fi gata de mult târzieri de peste 1D-15 mi Dorin. La cultura cu ponde are o bună dezvoltare, deşi ţiile, aripile de ploaie sînt loc un interesant schimb de
dacă erau panouri !), blocul nute — ne spunea tovară re în fermă — ceapa uscată s-a realizat pentru prima din zori şi pînă în noapte în experienţă la care au luat
8 aflat la finisajul ultime şul Augustin Creţu. Cum în care este cultivată pe o su dală după metoda însămînţă- funcţiune, făcîndu-se udarea parte 18 cadre tehnice de Ia
pentru
lor tronsoane, blocul 14, fiecare autobuz sînt 40 de prafaţă de G0. hectare —, au rii direct in cîmp cu maşina a cîte 5—6 ha zilnic. O pro Inspectoratul seminţelor contro
lul
Arad.
calităţii
blemă care se cere rezolva
blocul 18, apoi blocurile 7, constructori, 40 ori 6 în- fost etectuate două praşile S.P.C.—6. Pentru a-i asigu tă cu deosebită răspundere După ce s-au vizitat labora
10 A, 10 B şi cel de garso mecanice şi una manuală. în ra în continuare condiţii bu toarele de lucru, au avut
şi
trecut
la
ne de creştere, în afară de
aceste.zile
s-a
niere. Termenele scadenle GH. I. NEGREA praşila o doua manuală. Ca praşila mecanică şi manuală N. TlKCOB loc discuţii în domeniul în
desfăşoară
activita
oare-şi
sini aproape. Se vor respec urmare, cultura esle curată s-a trecut la suplinirea de tea cele două unităţi.
ta ? (Continuare în pag. a 2-a) de buruieni şi are o bună ficitului de apă din sol prin (Continuare în pag. a 2-a)
1
Am roşiii salului minó şini. La Pelrila s-a intro
\ rese ele mulla ori în acea NOROC BUN, PETRILA ’79 ! dus prima maşină cu aburi
\ v.i ele mai, cinci chipul ora în minele din Valea Jiu \
lului scăldat în lumina pri lui ! S-a lolosit la ascen
\ măverii, împrospătai de mină Ladislau Schmidt, azi Petrilg e o minune, el, Aici, pe Jiul de est, uncie Ieri —■ poale ii vremea soare, avînd 60 de cai pu s
\ ploaia scurtă, binclăcăloa- sc rutină cu ochi de artist lăcăluşul-arlist şi orta mineritul a depăşit veăcul, minei ,,Deak" de Ia acel tere. V
rc, ne-a dezvăluit imagi înălţimile oraşului. Faţă de cii săi, mine fii; au trail şi oraşul îşi măsoară dimen an de începui de veac cînd Poţi să nu compari, cînd
\ nea de nerecunoscut a a- ieri — o minune! O cu nu exişi a transport cu ma- inginerul şei electromeca \
\ şezării de pe Jiul de est. nosc. Sînt iiul ei,' i-am .şini pe galerii, nici cel nic Vasilc Ion, de Ia I.M. )
Noroc bun, Pelrila '79! trăit fiecare clipă. puţin cu cai, cînd vagone- Lanea — întreprindere de
Aşadar acesta îţi esle chi Poala mai mult dccît ori leie erau din lemn, cu rul pe raza oraşului Pelrila —
s pul de azi, aceştia iţi sînt care locuitor al oraşului, menţi deschişi, grele de 0 ne mărturisea : ,,o treime
\ oamenii! Am ridicai pri Ladislau Schmidt a ştiut kinlale, împinse pînă la din numărul complexelor
s virea pe ansamblul monu să măsoare trecerea tim puţ de iorţa ¡¡zică a omu mecanizate ale Văii Jiului
sini la noi, în inneţiune, \
mental ,,Dln adîncurl spre
lui, de unde erau scoase
\ lumină" copleşiti ele Iru- pului, treptele vieţii din a- trăiesc, această minune în- siunile cu prezentul şi vii la suprafaţă cu ajutorul Ultimul complex mecanizat i
dînc şi de la ziuă, cu trăiri
musetca şi sensurile lui. lăptuită în anotimpul so torul. Şi lotuşi, cei care a pornit pe 20 aprilie, în
\ O lacrimă stă împietrită în de miner şi de artist. A au crescut, au trudii, s-au unui troliu acţionat la o abatajul condus de Dragoş J
\ monument pentru a spune dat chip accslor trăiri în cialismului, sub faldurile format aici nu pol să nu maşină cu aburi cu o ca- Teleagă, de Ia sectorul ţ
s că Valea Plîngerii a ,,curs"_ lucrări ce impresionează roşii şi tricolore unite în compare: ,,faţă de ieri". pucitate zilnică (le 15—20 III, şi merge ioarle bine,
cu mare productivitate. La s
prin mesaj şi artă. Şi clacă
tru totdeauna.
vagonete. Apropo de ma-
şi pe aici, ansamblul sta
s tuar (inînd-o la piept, dar noi doar o jumătate dc s
s înălţînclu-şi fruntea spre metru dc la ironl nu e \
azurul de lumină. A ştiut tor încolo, lotul e mecani i
mecanizat. De la transpor
smeşterul —• artistul ama
s tor Ladislau Sclunidt — să zat“ — adaugă, în timp ce \
V imprime în creaţia sa un noi nc gîndim la acea ma
şină cu aburi dc 60 de cai \
1 strop clin truda, din viaţa
de odinioară a minerilor putere... \
s Văii, o clipă din viaţa Iui Vasilc Ion, inginerul şei s
s de adolescent — potcova eleclromeccinic de la I.M.
Lonca urc un tiz Ia I.M. \
\ rul din străiundurile minei Pelrila — pe Ion Vasilc,
Pclriici, lăcătuşul care, azi,
i adaugă orelor de muncă . inginer la sectorul IV. Om
din udîncurile de cărbune dc bază, iormul aici — va-
miner-sludenl-in-
gonclar,
lumina artei cu ale cărei
s frumuseţi a împlinit aşe giner-şci dc sector. Nu s
zările Văii Jiului. l-am întîlnil în acea zi ele \
mai, îl căutau şi alţi re-
\ — Pelrila de azi ? ne în LUCIA LICIU
\ treabă — la întrebarea
\ noastră — lăcătuşul de Vixlerc parţială a oraşului Pelrila. Foto : VIRGIL ONOIU (Continuare în pag. a 2-a)
