Page 102 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 102
DRUMUL SOCIALISMUUJ
Pag. a
NOROC BUN, PETRILA ’79! dialog cu cititorii 11
(Urcare tlin pag. tj peste 5 000 de apartamente puns: ,,casa personală, lo lucrări în subteran penlr.it
- confortabile, ,,închegate“ cul unde trebuie să reali creşterea capacităţilor de Vă răspundem la întrebare 17.00 T
porleri prin mină, dar l-am în cartiere bine ancorate . zăm totul pentru oamenii producţie şi modernizarea 17,20 C
aU7.it alaltăieri, marţi, kt în urbanistica oraşului, cu oraşului. Problemele, noas preparaţiei de cărbune. Drăghiţă Irimia — Călan. timp-de 2—3 luni în cursul N 17,33 F
emisiunea ,,orele scrii“, unităţi comerciale, presta tre majore sînt moderniza Sînt lucrări social-cultura- Se exceptează de la obliga unui an. bi
vorbind despre cele 14 060 toare de servicii, şi de în- rea procesului de produc le — o şcoală cu 16 săli ţia de plată a contribuţiei Gheorghe Dulea — Groş. 17,43 Tj
tone tic cărbune pe care văţămînt. Prin cele aproa ţie ;aşa cum ne-a ■ indicat de clasă şi ateliere, maga persoanele fără copii In legătură cu drepturile de xt
minerii din sectorul IV pe 30 de unităţi comercia secretarul general al parti- zin universal, cămin cultu conform prevederilor art. moştenire pe care le recla 17,55 Ri
le-au extras în acest aii le s-au desfăcut în ultimul dltluT, tovarăşul Nicolae ral la Cimpa, cinematograf 24 din Legea 1/1977 — care maţi, dacă consideraţi că nl
peste plan, despre ortacii an mărfuri în valoare de Ceauşescu cînd a fost la cu 500 locuri, 100 de a- au avut unul sau mai mulţi aveţi dreptate, puteţi să vă ze
cunoscutului miner Voicu peste 100 milioane Ici. A- noi, în Valea Jiului. Mina partamente, dublarea sta copii născuţi vii, decedaţi adresaţi organelor de justi 18,13 Ci
— iniţiatorul brigăzii ele ceasla spune ceva, după . Lonea e bine dotată teh- ţiei de captare a apei Taia. ulterior, precum şi persoa ţie şi să cereţi anularea 18,35 Fi
înaltă productivitate —, In acest an dăm în folo nele care au invaliditate de certificatului de moştenitor Pi
despre .minerii din echipa sinţă fabrica de mobilă cu gradul I sau II şi soţii a- şi a testamentului, sau să du
lui I.eon Deac, despre în o capacitate de 13 000 gar cestora, pe timpul cît du vi se restituie contravaloa 32
tregul colectiv al sectoru nituri anual, unde vor ii rează invaliditatea, De ase rea îmbunătăţirilor aduse 10.00 Te
lui, care şi-a îndeplinit, de încadrate 280 de femei“. menea, sînt exceptate de la construcţiei. Terenul aferent 19.30 In
pe acunr, angajamentul a- Dialogăm cu primarul o- plata contribuţiei persoane construcţiei respective, în 39,10 Or
surnat în întfmpinarca ani raşului şi ,,casa sa perso le fără copii care sînt căsă suprafaţă' de 250 mp, con 20.30 Ui
versării a 35 dc ani de la nală“ ni., se înfăţişa de-a torite cu persoane care au form prevederilor în vigoa
eliberarea patriei. cum spun şi cele 7 grădi nic, la mina Petrila s-a lungul Jiului de est, în lu copii, pe timpul cît durea re, trece în proprietatea sta <li<
Vasilc Ion, Ion Vasilc. niţe şi cămine pentru co realizat din această pri mina primăverii, a muncii ză căsătoria, dacă la data tului şi se atribuie în folo ţio
Nume simple, irumoase, pii, şi cele 0 şcoli genera măvară Iluxul de transport oamenilor ei, aduclnd e- respectivă copiii erau în în sinţă moştenitorului casei 21,45 Te
româneşti. Doi oameni de le şi licee cu laboratoare continuu pentru toată pro coui recent al succesului treţinerea efectivă a unuia de către consiliul popular,
bază de la cele două în şi cabinele moderne în ca ducţia. Aici cărbune ia nu bărbaţilor din corul ,,Frea dintre soţi, sau unul din iar restul terenului în su
treprinderi miniere ale re 5 000 de copii se for se mai încarcă în vago- mătul ddîncului" în Cinta- tre aceştia "plătea pensia de prafaţă de 0 044 mp este ÎS
Petrilei care înscriu în e- mează pentru muncă şi netc — totul c pe benzi rea României, a copiilor dc întreţinere. In sensul Legii proprietatea C.A.P. care îl
eonomia oraşului o produc viaţă. transportoare. Vrem să ne ia şcoala generală nr. 6 1/1977, se consideră persoa foloseşte după cum socoteş
ţie anuală de peste două Dialogam cu primarul o- ridicăm cu producţia la ni şi dc Ia liceul industrial, ne cu copii şi sînt scutite te necesar. în ce priveştţe' BUCt
milioane tone cărbune. Doi raşului, cu tovarăşul Ga- velul angajamentului luat laureaţi în Unala marelui de plata contribuţiei şi per faptul că persoana respecti ■Ujiprog
Rac
dintre cei 30 000 de locui . vrllă David — om cunos în cinstea zilei, de 23 Au concert al muncii şi crea soanele cu copii înfiaţi, sau vă ar avea în proprietatea t,a prest
tori ai Petrilei de azi. ora cător în ale mineritului, ca gust, adică să realizăm a- ţiei, a „cutezătorilor" de încredinţaţi spre creştere şi sa trei case, sesizaţi consi lodiilorţ
şul crescut pe verticala şi în ale treburilor edili cest angajament pînă la la şcoala generală nr. 5 educare. Am răspuns astfel liile populare competente ştiri; 9,i
oriloi
<
marilor izbînzi ale socia tare — şi n-am rămas 1 iulie. In. acest an avem ce-au deschis noi trasee şi altor tovarăşi interesaţi ştiri ; J
lismului, dăruind oameni . surprinşi cînd, întrcbîndu-I de realizat 100 milioane iei în Car păţii ţării, şi nu pu în această problemă. pentru ca două din eie — femeiloi
lor ei binefacerile vieţii ce înseamnă pentru dum investiţii, cele mal mari team să nu-/ salutăm •din în legătură cu cea de-a ' conform prevederilor Legii şlagărul
Similea:
noi. Binefaceri măsurate în nealui Petrila, ne-a răs- din istoria oraşului. Sînt toată inima: ,,Noroc bun două întrebare, privind re 4/1973 — să fie trecute în rlc; li,i
proprietatea statului.
tribuţia, în acord global, a- 11,20 A
ceasta se face nu numai în Constantin Crăciun — IV.; 12.
funcţie de orele efecti / lu Deva. La scrisoarea dum 12,05 Di:
mm 1!/SI1ÍÍ«ÍÍÍ^ Hotărîtoare — lucrările crate într-o lună, ci şi în neavoastră vi s-a trimis Iui li Oi»
cultural;
funcţie de nivelul de rea răspuns acasă, de către Di terprelai
mmmmmMm mwMm de întreţinere şi lizare a normelor. Adresa- recţia judeţeană pentru pro la 3; 15.
IC,00 Ra
bleme de muncă şi ocrotiri
ţi-vâ celor care se ocupă cu
In olfticctr iJSJ, calcularea retribuţiei, poate sociale. rul de
10,25 Te
(Urmare din pag. t) lilor şi dăunătorilor. Efortu în cazul dumneavoastră Florea Martin — Căraei. în ugrici
rile lor sînt susţinute şi de este vorba de o greşeală de Nu aţi lucrat în C.A.P. şi înîndro popi
că
Apartamentele nu le fac numai a apei necesare, deoarece au . zilieri, între care îi amintim calcul. Bragoşa — Ţebea. prin urmare nu îndepliniţi de sfiri;
alţi lucrători permanenţi sau
asigurarea
esle
permanentă
de
prevăzute
art.
condiţiile
Florin
că; 17,3(
fost cazuri cinci, din cauza pe Nicolae Poienar, losif Or- în privinţa drepturilor de 4 din Statutul C.A.P. pen ţice;. 18,'
lucrărilor la balastieră, exe ban, Nicolae Costea, Natalia concediu legal de odihnă pe tru a primi lot în folosinţă Inţcrprei
Dobfe, Elena Vreju, Salomia
constructorii, contribuie apă a fost îndepărtată de sta .Mar'ia şi alţii. Demn de re care le aveţi, vi s-a răspuns personală. 20,30 li
Iar;
Tita
cutate de T.C.H., sursa de
Lupşor, Teodor Iovan, Silaghi
Ciuculdi
amănunţit
către
acasă
de
ţia de pompare. în plus, este
Lazăr Chiş — Vcţcl. Pro
necesar să fie găsită o solu levat este că s-a asigurat Oficiul raporturi de muncă curatura judeţeană v-a co 20,40 Ca
O zi înt)
participarea zilnică la lucrări
şi alţii; din păcate, unii ţie şi pentru evitarea acope a cîte.00—70 de oameni lo din cadrul Direcţiei judeţe municat zilele şi orele cînd ritm *70;
muzical-
ririi legumelor eu praf, care
ne
pentru
de
probleme
puteţi ii primit în audienţă.
calnici, . ceea ce permite ca
este ridicat de către autoca
TIMIŞi
mioanele ce transportă balast pra.şilele şi celelalte lucrări muncă şi-ocrotiri sociale. — Hu Aţi şi fost invitat în zilele litatea r
Albu
Constantin
de 27 aprilie şi 7 mai a.C:,
de la riul Mureş.
acţionează precum melcul Gyorfi Ludovic dovedesc o să fie efectuate la. timp. Da nedoara. organelor superioare, dar din motive numai de azi; 18,15
precizări
Conform
Comuniştii lori Hăncilă şi
torită activităţii rodnice des
lor-
zifcă uşo
cunoscute
dumneavoastră,
acum
preocupare deosebită faţă de făşurate. pină prevederile ferma pensionarii de limită de nu v-aţi prezentat, Con pe eolun
şi-a
realizat
la
n
dalion
(Urmare clin pag. î) Emil Dull, şeful secţiei pre- soarta recoltei, efectuind la livrarea legumelpr-.verdcţuri, virstă care se încadrează în form programului care vi deânu; ;
fabricate de lă I.M.C. De un nivel calitativ superior existmd realmente condiţii prevederile Decretului 445/ s-a comunicat, vă puteţi conomici
seamnă 240 de oameni, în va. Constată, văd cu pro lucrările, de întreţinere, me ca planul să. fie îndeplinit 1978, ■ pot presta activitate prezenta cînd doriţi. (lustri a! a
19,30—20,1
mulţit cu minutele întîrzia- priii ochi asperităţile feţelor canică şi de combatere a bo şi la celelalte culturi.
te, înseamnă multe ore bu interioare ale panourilor,
ne de muncă pierdute. O defecţiunile de la spaleţii PENTRU COMBATEREA Solicitări solufionate
oţclăria
electrică
C.S.H.
—
situaţie pe care o discutăm ferestrelor, proasta poziţio EFICIENTA A BOLILOR Dr. 2. Topitorul şei Voicu Flo
ţii paradiscutăm dar nu sc nare a diblurilor, tuburi rei», de la cuptorul electric nr. Intr-o scrisoare adresată a’ altor locatari. S.G.C.L. Că
rezolvă. sparte, lăcaşuri pentru in ŞI DĂUNĂTORILOR 2, împreună cu echipa sa redacţiei, tovarăşul Ion Ma- lan ne face cunoscut că s-a
Un calcul simplu ne ara stalaţii electrice defecte etc. îu mijlocul căreia este co rinescu, domiciliat în oraşul
Bolea,
mais
tă aşadar cum uneori, din Apoi spun : „Incepînd cu CULTURILOR AGRICOLE munistul Florin £n momentul montat o nouă conductă
elaborare,
tru
păcate adeseori, autobuze 12 martie a.c., zilnic o e- scoaterii unei noi şarje de nou Călan, bloc 4, et. II, ap. pentru suplimentarea debi
le I.T-.A. Deva... strică tre chipă de meseriaşi, condu În sprijinul oţel. 10, reclama că furnizarea tului de apă caldă şi ast-'
burile constructorilor. Ca să şii de un maistru, va fi pe apei calde se face defec fel problema a fost soluţio
nu ne întindem la vorbă şantierul de locuinţe din gospodăriilor Foto : N. NEGHU tuos în apartamentul său şi nată.
aici, precizăm că avem si Călan pentru remedierea
tuaţia exactă (pe zile şi cu defecţiunilor la panouri". populaţiei
numere de autobuze) a în- Zilnic a însemnat o... sin
tîrzierilor din luna mai, gură zi. Nici atunci, de fapt, Condiţiile care favorizează
chiar şi din aprilie, sau nu s-a făcut mare lucru. vegetaţia plantelor determină
martie a.c. Dar mai utilă Dar panourile prefabricate în acelaşi timp şi dezvolta
ar fi o rezolvare definitivă vin tot'cu defecţiuni. Dese, rea dăunătorilor şi bolilor în
, a problemei, în sensul că multe... culturile agricole. Pentru e-
autobuzele cu constructorii Aşa că nu greşim spunînd vitarea pagubelor ce le pot
provoca producţiei de legu
navetişti să ajungă la fix că apartamentele nu le fac me, cartofi, fructe, cereale,
la Călan ! numai constructorii. Uita- plante ornamentale etc., In
ţi-vă, chiar şi I.T.A. este spectoratul judeţean de pro
Sprijinul zilnic uneori contribuabilă, ca să tecţia plantelor Deva, str. A.
înseamnă pentru unii nu mai vorbim de furnizo Vlaicu, nr. 25, centrele de-
, tovarăşi de Ia rii de materiale de con protecţia plantelor din Haţeg,
str. M. Eminescu, nr. 28 A,
I.M.C. Deva... doar strucţii, în cazul de faţă Ilia, str. 23 August, nr. 10,
I.M.C. Deva.
t o singură zi Platforma industrială dc Orăştie, str. Luncii, cît şi
formaţiile de lucru din Hu
în ziua de 9 martie a.c. la Călan, noile sale obiec nedoara, str. Mihai Viteazul,
nr. 2, Brad, str, Horia, nr. 8.
(după multe insistenţe — tive siderurgice înseamnă Dobra, str. Calea Lugojului,
n.n.) vin la faţa. locului, a- oameni, meseriaşi, specia Simeria, str. Traian, nr. 104,
dică pe şantierul de locuin lişti. Lor li se clădesc case. Romoşel şi Geoagiu, închiri
ţe din Călan, reprezentan O fac constructorii. Dar ază aparate de stropit contra
ţii furnizorilor de materiale umărul trebuie să-l punem taxă de 1 leu pe zi, livrează
de construcţii ing. Ioan Bo- cu toţii. Nu să acţionăm contra cost substanţele nece
cănici, şeful C.T.C.-ului şi cu încetinitorul, precum sare .şi îndrumă aplicarea
melcul... tratamentelor.
Angajamentul anual Ţ--------------""
de
—
mulţu
văzut,
M-ai
fa livrarea laptelui I Nea Crişan, maistru în- mesc, dar pentru Romulus
i
încărunţeşte
atelier,
1 tr-un fel neobişnuit, nu de N e s C r i ş a n Brăiloiu, Constantin Iliu-
a fost realizat ) la lîmple spre creştet, ci ţă, Nicolae Cazan, Gheor Extragere
i invers, aşa că atunci cînd 23, a.
Preşedintele C.A.P. Silvaş, C.F.R. Petroşani, cei mai s-a dus, s-a dezbrăcat, a ghe Pop, Grigore Ciocîr-
Gheorghe Prip, ne-a transmis ) îşi pune casca, nu-i vezi. tineri meseriaşi, îi fac o trecut strada şi-a cumpă lan, Dumitru Deatcu, pen
o veste îmbucurătoare de la ) decît părul negru, ochii „curte“ nebună, pentru că rat mîncare pentru toţi. tru ei n-aveţi ochi ? Şi
această unitate. Este vorba L căprui, tăioşi (semnul oa- de la el au ce învăţa mai La ora 17, locomotiva a- arată spre ceata cu care Fond
de faptul că, pînă acum, coo i menilor energici, cum spu- tot timpul, dar mai ales ceea Diesel-electrică era 1 242 909 lei.
perativa a livrat suplimentar 1 nea strungarul Dumitru lucrase
la fondul centralizat al sta | Ştefănescu) şi mersul ace- că dumnealui le arată cu gata pentru cursă. După şi Nea Crişan, înconju
tului o cantitate de 600 M răbdare şi competenţă atelierul şi-eţ început foia ce oamenii s-au spălat şi rat de tovarăşii săi, a por
lapte faţă de sarcinile pla ■ la semeţ, drept. Mişcarea cum se taie nodul încurcă la — sînt adunaţi oame- erau gata de plecare, şe nit spre poartă. Erau vo
nului la zi, depăşind astfel iute a capului,- vorbele ca- turilor. niL sculele şi la treabă. Se ful remizei i-a chemat să
cu 100 hl angajamentul asu re-i zboară ca nişte cuţite Of, sfîrşitul acesta de înlocuiesc sisteme electri le zică două vorbe (adică ioşi, Maistrul, fiecare fa Timpul
mat pe acest an în întrecerea 4 cu laser nelăsînd ţintei mai, cu dimineţi frumoase: ce, piese uzate, se verifi parte, trăia din toată ini 31 uiai : Vi
socialistă. Pentru acest re } nici o speranţă, te fac să că sistemul de frînare şi să-i felicite). Şi a început ma- clipa de mulţumire. cu cerul v:
zultat meritoriu se cuvin Intr-o astfel de diminea să-l ridice în slăvi pe nea vor semn
laude _ tuturor îngrijitorilor } crezi că-n ele e ascunsă ţă, cam pîcloasă, a venit la ora... „Cum alta ? 5“ pa Crişan. Atunci au văzut Nu credeţi că-i „gene ploaie însoţ;
electrice
m
de animale şi conducerii u- I o fibră de general, care-şi un mecanic de locomotivă rc nedumerit nea Crişan. ridieîndu-se spre cupola ral" ?! De 33 de ani de miaza. VîrU
nităţii, care se preocupă cu şi-a anunţat că nu-i mer Era ora 14,10, Oră de... cînd lucrează aici, doar se la moder
deosebită răspundere de în ^ caută o armată şi un haos ge „Dieseiul“. Nea Crişan Dar n-a plecat nimeni. A~ halei mîna aceea făcută vede cu ochiul liber. estic. Tempi
deplinirea tuturor obiective ţ în care să facă ordine. anume parcă să străpungă prinsă nonţ
lor ce le revin din progra Oricine acolo, în remiza a prins „evenimentul“ din lunci „viteazul căpitan, c-o 1G grade, is
mul judeţean de dezvoltare t zbor, a verificat la iuţăală largă brazdă-n frunte“, zările. DUMITRU D. IONAŞCU şi 23 grade
Rl zootehniei.