Page 104 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 104
I’ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 708 Q JOI, 31 MAI 1979
O SITUAŢIE ANACRONICĂ ÎN ANUL
INTERNAŢIONAL AL COPILULUI :
Reluarea lucrărilor conferinţei Naţiunilor Trei tendinţe în evoluţia campaniei
Unite pentru comerţ şi dezvoltare electorale din Italia Exploatarea minorilor
MANILA 30 (Agerpres). — rul invers de tehnologie se
Trimisul special Agerpres, ocupă de fenomenul scurge Situaţia economică — cârd tendinţe principale: pe de Un băieţel de aproape arată înlr-un raport al au
Iosif Socaciu, transmite: rii forţei de muncă din ţă rămîne critică —, lupta îm o parte, P.C. Italian, care se zece ani se apropie în torităţilor locale.
Miercuri dimineaţă au fost rile în curs de dezvoltare şi potriva terorismului şi per declară gata să-şi asume res grabă de automobilul care Cazul, relatat de agenţia
reluate lucrările în plen ale de efectele negative ale aces spectivele postelectorale re ponsabilităţi depline în so tocmai a oprit la „stop“, de presă Inter Press Ser
celei de-a V-a conferinţe a tuia asupra eforturilor lor prezintă temele asupra căro luţionarea problemelor in la întretăierea străzilor vice, nu este izolat. în ma
■Naţiunilor Unite pentru co de progres economic. Rezo ra s-au concentrat preocupă terne prin participarea sa Presidente Vargas şi Rio rile oraşe ale lumii occi
merţ şi dezvoltare. Plenara luţia cere ţărilor dezvoltate rile electorale ale tuturor nemijlocită în viitorul cabi Branco, din Rio de Janeiro, dentale el este foarte frec
a dezbătut şi adoptat trei să sprijine eforturile ţărilor formaţiunilor politice italiene net ; pe de altă parte, Parti şi se adresează şoferului, vent şi reprezintă simbolul
.proiecte de rezoluţii elabora în curs de dezvoltare în di în vederea alegerilor gene dul Democrat Creştin şi for in timp ce începe să ştear unei noi „activităţi“, în
re în grupurile de negocieri, recţia creării de programe şi rale de la 3 şi 4 iunie a.c. ţe ale dreptei, care se opun gă parbrizul maşinii „Nu dreptată spre exploatarea
vizînd regimul patentelor şi proiecte economice menite a Toţi factorii politici, indife categoric prezenţei comuniş vă costă nimic, ' domnule ; muncii minorilor şi scoate
■proprietăţii industriale, trans absorbi forţa de muncă ca rent de orientare, recunosc tilor în guvern ; o a treia rămîneţi Ia volan“. Termi rea de profiluri fabuloase
ferul invers de tehnologii şi lificată, venind astfel în aju explicit că soluţionarea pro tendinţă este manifestată de nă în cîteva secundo trea prin eludarea legilor ţării
măsurile de combatere a torul eforturilor lor de in blemelor menţionate va de Partidul Socialist, care — ba şi se adresează din nou şi
a
»practicilor comerciale res dustrializare. pinde de componenţa guver aşa cum relevă ziarul „II omului de la volan : „Nu privind rezoluţiilor O.N.U.
trictive. Ultima rezoluţie care tra nului ce va putea fi con Popolo“ — se orientează aţi vrea, din întimplare, să lor copiilor. apărarea drepturi
„Unul din principalele sco tează problema practicilor stituit după viitorul scrutin. spre o poziţie de ,,a treia cumpăraţi un burete? Aţi
puri ale revizuirii convenţiei comerciale restrictive preco Tocmai această apreciere co forţă“, „autonomă“, 'situată scăpa de insistenţele copi Arestarea recentă la Rio
de la Paris — se arată în nizează convocarea, în pe mună a făcut ea definirea la „echidistanţă“ de P.C.I. şi ilor de a vă şterge par de Janeiro a lui Francisco
dintre
Alves,
„şefii“
unul
rezoluţia cu privire la pa rioada septembrie 1979 —• raportului între forţele care P.D.C., dar cu dispoziţie e- brizul şi, în plus, m-aţi a- care a obţinut profituri fa
tente şi la proprietatea in aprilie 1980, a conferinţei se pronunţă pentru un gu videntă de colaborare cu de- juta şi pe mine să-mi cîs- buloase ex.ploatînd mina de
dustrială — trebuie să fie O.N.U. pentru practicile res vern puternic, incluzîndu-i mocrat-creştinii. tig o bucată de pîine“. Şi lucru a minorilor, declara
¡promovarea capacităţii de in- trictive care să negocieze pe reprezentanţii P.C.I., şi proprietarul maşinii cum
'■venţli şi inovaţii a ţărilor în principiile şi regulile meni forţele care se opun repre Comentînd mersul campa pără, impresionat de situa ţiile acestuia vin să contu
[ curs de dezvoltare şi a pro- te a controla şi combate a- niei electorale, cotidianul ţie. reze şi mai clar practicile
uzitate în „lumea capitalu
j tejării activităţilor de inven- ceste practici care au efecte zentării comuniştilor în gu „II Messaggero“ apreciază că La sfîrşitul unei zile de lui“ pentru exploatarea mi
Iţii în vederea accelerării negative asupra comerţului vern să devină chestiunea „în realitate, întreaga cam muncă. Marco Antonio, se norilor : „Nici un client nu
procesului lor de dezvoltare internaţional şi în special a- fundamentală a actualei cam panie se învîrteşte în jurul mianalfabet, copil de „fa- rezistă tentaţiei de a ajuta
■economică“. supra ţărilor în curs de dez panii electorale italiene. problemei viitorului raport velados“ (locuitori din car
un
desculţ.
copil
îmbrăcat
Rezoluţia privind transfe voltare. Din acest punct de vede între democrat-creştini şi co tierele mizere-mărginaşe ale în zdrenţe. El cumpăra tot
re, s-au conturat deja trei munişti“. marilor metropole), vinde ce i se oferă şi. în plus,
r
cile . >0 de bucăţi de bure dă bacşiş. Eu am început
Sesiunea Comisiei interguvernamentale te, pe^ care i le-a dat „şe să lucrez cu propriii mei
SINDICATELE BRITANICE ÎN DEZACORD ful“, în genere un bărbat copii. Cînd au crescut,
elegant,
păs
care
îşi
româno-sovietice mi-arn- dat seama că tre
CU PROIECTELE BUGETARE trează anonimatul prin te buie să-i înlocuiesc cu alţii
roare şi are în subordine mai mici, pentru a nu mi
MOSCOVA 30. — Cores cooperării şi specializării în ALE GUVERNULUI CONSERVATOR cîte 10—20 de copii minori se diminua cîştigul. Am în
pondentul Agerpres, Mihai producţie în diferite ramuri, transformaţi în .vînzători ceput să împrumut copii
: Coruţ, transmite : La 30 mai, mersul lucrărilor de coordo LONDRA 30 (Agerpres). — priveşte proiectele bugetare ambulanţi. Din banii câşti de la familiile de oameni
au început la Moscova lucră- nare a planurilor de dezvol Conducătorii centralei sindi guvernamentale. gaţi de fiecare copil, după nevoiaşi, pentru care fieca
:xile sesiunii a Xl-a a Comi tare a economiilor naţionale cale „Congresul Sindicatelor Delegaţia „TUC“ a cerut o o zi de muncă, „şeful“ îşi re bănuţ în plus era im
siei interguvernamentale ro ale României şi Uniunii So Britanice“ (TUC) au expri majorare a impozitelor pe retine 90 la sută din su portant. Mi-am făcut rost
mâno-sovietice de colaborare vietice pe cincinalul 1931— mat guvernului conservator enormele profituri obţinute mă. acumulînd cîştiguri de zece minori si ie-nm
economică şi tehnico-ştiinţi- 1985, precum şi alte aspecte. dezacordul lor în ceea ce de companiile petroliere din imense, neimpozabile, ne- dat să vin dă, în stilul cu
ifică. ■ creşterea preţului la ţiţei. Li controla'oile si sustrase ori noscut, servie'.e, fructe si
La lucrările sesiunii par derii sindicali şi-au manifes căror »revederi ale legilor prăjituri la intrarea c-ine-
ticipă din partea română, to- tat, de asemenea, opoziţia financiare ale ţării unde o- mato«rafelor ele. Am câşti
'varăşul Cornel Burtică, vice- LIBANUL A CERUT CONVOCAREA faţă . de desnaţionalizări şi perează. „Peste 50 000 de gat sume. impresionante
■prim-ministru al guvernului, alte vînzări de bunuri apar- copii sînt folosiţi în acest Cit cinism poate încăpea in
■preşedintele părţii române în CONSILIULUI DE SECURITATE ţinind statului, măsuri pe comerţ ilegal în statul Rio ..nieiea“ unui om al lumii
: comisie, iar din partea so care le preconizează conser de .Taneiro. iar la Sao capitalului ?...
vietică R. F. Katuşev, vice BEIRUT 30 (Agerpres). — ia cunoştinţă de activitatea vatorii pentru a putea fi de Paulo, numărul lor ajunge
preşedinte al Consiliului de Libanul a cerut convocarea diplomatică iniţială în scopul păşit impasul bugetar. pînă la 80 000—90 000“ se D. R.
¡■Miniştri al U.R.S.S., preşe unei reuniuni a Consiliului punerii în practică a preve
dintele părţii sovietice în co de Securitate pentru a exa derilor rezoluţiei 444 cu pri
misie. mina situaţia din sudul ţării vire la situaţia din această
Comisia analizează probleme — a anunţat miercuri la regiune şi va proceda la o Incidente în Iran
vizînd amplificarea şi diver Beirut Fuad Moutros, minis trecere în revistă a obstaco
sificarea continuă a relaţiilor trul libanez de externe. O lelor care impietează asupra TEHERAN 30 (Agerpres). Vremea in lima iunie
economice şi comerciale ro asemenea reuniune, a adău îndeplinirii programului pro — Postul de radio Teheran,
mâno-sovietice, stadiul ela gat el, „este impusă de ulti pus în scopul reglementării reluat de agenţiile Asociated
borării programelor pe ter mele evenimente" din sudul situaţiei din sudul Libanu Press, Reuter, France Presse Potrivit prognozei Insti nie vremea va deveni în
men' lung privind extinderea ţării. Consiliul urmează să lui — a declarat Boutros. şi UPI, a anunţat că în por tutului meteorologic, în general instabilă îndeo
tul iranian Khorramshahr, luna iunie în nordul şi sebi în regiunile clin ves
din zona Golfului, au izbuc estul ţării temperaturile tii] şi nordul ţării. Vor
■ In cursul primelor cinci milioane dolari, iar Volta nit miercuri lupte de stradă medii vor fi apropiate de cădea ploi locale sub for
luni ale acestui an, ve Superioară 1,5 milioane do în cursul cărora şi-au pier
niturile zilnice ale Canalului lari. cele normale, si ceva mai mă de averse, însoţite? do
Suez au înregistrat o creşte dut viaţa cel puţin 40 de ridicate în celelalte re frecvente descărcări elec
re cu 40 la sută, rcprezcn- B Partidul Socialist Bel- persoane. Incidentele — a giuni. cu perioade cani trice si intensificări ale
tînd în acest an 40 milioane gian a dat publicităţii luni la precizat postul de radio —
de dolari, a declarat preşe- Bruxelles un comunicat in culare în ultima decadă. vîntuiui mai ales duoa-
'dinlele Organismului canalu care protestează împotriva au fost precedate de un atac Se prevăd precipitaţii amiâza. Temperaturile mi
lui, Machour Alimed Mac- de 124 la sută, devenind în e- candidatului din Saxonia In asupra unui post al poliţiei, peste normal şi în jurul nime vor fi cunrinse în
hour, ziarului „Au Akhbar“. tapa actuală al treilea factor ferioară (R.F.G.) pentru ale în urma căruia au fost ares valorilor normale, exreo- tre 12 sj 22 grade, iar ce
care provoacă moartea în gerile Parlamentului vest-
B Potrivit datelor publica europcan, organ consultativ al tate 21 de persoane. La tînd sudul şi vestul ţării, le maxime între 24 şi 32
te la Luxemburg de oriciul rîndul acestei categorii de C.E.E. în documentul socia Khorramshahr şi în zona por
de statistică al C.E.E., în ce vîrstă. list belgian se afirmă că res tului s-au semnalat incendii. unde local vor fi mai re grade.
le nouă (ări ale comunităţii pectivul candidat, un oareca duse.
erau înregistraţi la sfirşitnl B După cum informează a- re Jalm. este un fost mili Radio Teheran a adăugat între 1—5 iunie Vremea între 10 şi 10 iunie, vre
Presse,
.France
lunii aprilie 5,94 milioane de genţia africane victime ale două tant nazist. că la locul incidentelor au mea va fi uşor instabilă.
ţări
u-
şomeri — cifră reprezentînd nor calamităţi naturale — B In primele patru luni ale fost trimise trupe de. întă va fi călduroasă. Vor că Vor cădea averse i®»’a ie
5.5 la sută din totalul forţei Ciad şi Volta Superioară — acestui an, rata inflaţiei a rire. Guvernatorul provin dea ploi locale însoţite de rnai ales în jumătatea „de.
de muncă. descărcări electrice mai
vor primi un ajutor alimen crescut in Mexic cu 6,5 la ciei a proclamat starea de nord a ţării. Temperatu
B Sinuciderile în rîndtil tar de urgenţă din partea sută, depăşind rata de creş ales du.pă-amiaza. cu frec
adolescenţilor au Înregistrat Programului Alimentar Mon tere a inflaţiei din aceeaşi urgenţă şi a adresat popu venţe mai mari în zonele rile minime vor fi cu
în Statele Unite din 1961 şi dial, inslituţie specializată a perioadă a anului trecut (5 laţiei un apel la calm, ce- prinse între 10 si 20 gra
pină in prezent o creştere O.N.U. Ciad va primi 2,326 la sută). rîndu-i să rămînă în locuin de deal şi de munte. Vîn- de. iar cele maxime între
ţe. tul va sufla slab pînă lâ 20 şi 30 grade.
moderat, predorhinînd din
sectorul nordic. Tempera .între 20 si 24 iunie vre
turile minime vor fi cu mea va fi în general fru
400 PERSOANE laţia aceslei tări nu se prinse între 8 şi 18 grade, moasă. Gerul va fi varia
CU O NOUA INIMA poate obişnui încă cu el iar cele maxime între bil. cu înseninări mai per
Potrivit datelor oficiale, 22—30 grade, local mai ri sistente în sudul tării.
La spitalul clin localita trecerea Ia sistemul metric dicate. Se vor semnala averse i-
tea Creteil, din apropiere este înfăptuită în propor Litre 0—10 iunie vre zolale însoţite de descăr
de Paris, a ¡ost ctecluală ţie de 40 la sută. Partiza mea va fi în general fru cări electrice în nordul
o nouă operatic de trans miei şi de un mare viilor. ' mul voiaj transatlantic al nii sistemului metric sus moasă. mai ales în regiu ţării şi în zone'e de deal
plant cardiac, asupra unui Numele laser provine din pachebotului, care iăcea, ţin că introducerea lui în nile din sudul ţării. în şi de munte. Temperatu
bărbat în vîrstă de 30 de abrevierea expresiei ştiin- cîndva, gloria Franţei, va Canada ar putea ajuta a- celelalte zone se vor pro rile minime vor fi cuprin
ani. Este cea dc-a 34-a in ţiiice ,,Light Ampiiiication ii spre Quebec, unde va ii ccastă tară să obţină în- duce îrmourări mai pro se Intre 10- şi 20 grade,
tervenţie chirurgicală de by Slimulated Emission oi translormal în hotei pluti tîielalea în comerţul cu nunţate după-amiaza şi iar cele maxime — între
acest lei realizată în Radiation" (Ampliiicarea tor. (ările care'îl lolosesc. Şi vor cădea ploi locale de 23 şi 33 grade.
Franţa în ultimii ii ani. luminii prin emisie stimu într-adevăr, rezultatele dc scurtă durată. însoţite de Ultimele zile aie lunii
Agenţia France Presse lată de radiaţii"). MAI BINE MAI TlRZIU pină acum atestă că pro descărcări electrice. Tem vor fi călduroase, cu ce
menţionează, citind statis DECIT NICIODATĂ ducţia canadiană care co- peraturile minime vor fi rul mai mult senin şi a-
tici date publicităţii cu „FRANCE“ resounde parametrilor sis cuprinse între 10 şi 20 verse izolate. Temperatu
prilejul celui de-al Vli-Ica IESE ÎN LARG Un lost pedagog brita- temului metric se vinde grade, iar cele maxime rile minime vor fi cuprin
Congres international a- 'nic, acum în vîrstă de... 93 bine în Europa, dar acest între 20 şi 30 grade, izo se între 14 şi 23 grade, iar
Pentru prima dală de Ia
supra transplantărilor de „ieşirea la pensie", luxo dc ani şi-a obţinut, recent, lucru nu a reuşit să-i de lat mai ridicate în sud. cele maxime între 25 şi 35
organe, din 1978, că în diploma universitară în li termine pe canadieni să re
prezent, în întreaga lume sul pachebot „France", an tere. El a devenit asllel nunţe la sistemul cinglo- în zilele de 11—15 iu grade.
se ailă în viată aproxima corat în portul Le Havre, decanul de vîrstă al licee- saxon dc măsuri şi greu
tiv 400 de persoane căro iese în larg pentru o scur ţiatilor în litere din Marea tăţi.
ra ii s-a grelat o nouă ini tă carieră... cinematograii- Britanic. la Amsterdam, el l-a învins
repriza
a
mă, lie alături de inima cd ! William Moris a mărlu RAMSES ŞI FUMATUL prin k.o. tehnic, in Robert A-
francezul
pe
10-a,
lor, lie în locui celei înlă Noua carieră a pachebo mory.
turate. tului irancez se datorează risit că şi-a pregătit exa Specialiştii care se ocu
.unei drame care a zguduit menul de diplomă timo de pă cu restaurarea mumiei OSLO. — In' cadrul concursu
lumea : criza petrolieră. opt ani şi s-a declarat în faraonului Ramses al If-lea. BELGRAD. — După două Ur lui disputat în oraşul norve
LASER gian Bergen, atletul mexican
„France" va ti vedeta Ul aintat de iaptul că eior- au descoperit în plămînii niri, în meciul internaţional de
un
a
In limbajul şl Until ic in mului american „O afacere turile sale au lost recom acestuia particule de tu şah dintre şi echipele mixte ale Domingo Colin mondial stabilit proba
în
se
U.R.S.S.,
nou
record
care
lugQSlaviei
ternational, laser este un transatlantică“, al cărei pensate. tun. Potrivit revistei ita desfăşoară la Banja Vrucica de 20 km marş, cu timpul de
nume alîl de curent folo subiect c răpirea celebru Mai bine mai lîrziu de- liene „Rciax“ care anun (Iugoslavia), scorul este favo ih20'58” 6/10. Vechiul record era
sit, incit putini se întrea lui pachebot de o echipă cit niciodată. ţă această iniormatie, des rabil cu 11.5 (1)—7,5 (l) puncte de lh22’19” 4/10 şl aparţinea
turul
II,
bă de unde provine nume de tehnicieni americani de coperirea infirmă teoria că oaspeţilor. pe In Velimirovici, Tal l-a francezului Gerard Lelievre.
Matulo-
învins
le său. Lansat în lume în veniţi şomeri în urma cri SISTEMUL METRIC tutunul ar fi ajuns în ţă vici a cîştigat la Balaşov, iar DUBLIN. — In continuarea
jurul anului 1960, laserul zei energetice. Voiajul de IN CANADA rile mediteraneene abia în Petrosian a remizat cu Ivkov. turneului pe care-1 întreprinde
este o sursă luminoasă cu cîleva zile în Atlantic va secolul al XVI-Iea adus dc în Europa, selecţionata dc fot
AMSTERDAM.
mari posibilităţi dc aplica ii un prilej şi pentru veri- Deşi au trecut doi ani de conchistadorii spanioli din european la box — la Campionul bal a Argentinei a jucat pe
categoria
re în toate domeniile cer iicarea maşinilor sale. la introducerea sistemului America de sud, aşa cum semigrea, olandezul Rudy stadionul „Lansdowne Rond“
cu
cetării ştiinţifice şi econo- Dealtfel, în principiu, ulti metric în Canada, popu se susfinca pînă acum. Koopmans, şi-a apărat cu suc din Dublin partida reprezentativa
incheindu-se
Irlandei,
ces centura. In gala disputată la egalitate : 0—0.
REDACŢIA ADMINISTRATA. Deva, *tr. Dr. Petro Groio, nr. 35. Ieietoone « 11275, 11585, 20708. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, cu. 257. 44 Otift