Page 13 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 13
IM etaa din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 686
I S1MBÄTÄ,
5 MAI
1979
4 pagini — 30 Lani
In prezenţa tovarâşiaSui NîcoSae Ceauşescu y-
Si a tovarăşei Eiena Ceauşescu
Ieri a avut loc deschiderea oficială
a 1 irpuiui internaţional de primăvară
Si a Salonului international ai chimiei
T o v a r ă ş u l Nicolae T o v a r ă ş u l Nicolae nea, de două ori mai mulţi
Ceauşescu, secretar, general . Ceauşescu, tovarăşa Elena expozanţi externi, în com
al* Partidului Comunist Ro- . Ceauşescu au fost intimpi paraţie cu prima ediţie.
mân, preşedintele Republi- . uaţi. la sosire, cu deosebi Vizita începe cu pavilio
Ii Socialiste România. îm tă căldură, cu sentimente nul rezervat industriei u-
preună cu tovarăşa Klena de aleasă stimă şi preţuire şoare,- ale cărei numeroase
Ceauşescu,. au participat, de mii de bucureşteni. exponate oferă o imagine Erbicidarca cerealelor p&ioase la ferma nr. 6 din Orăştie a I.A.S. Simeria a fost
vineri dimineaţa, la deschi Grupuri de tineri lé-aü cuprinzătoare a rezultate realizată cu deosebită atenţie. Foto : V. ONOItJ
derea 'oficială, a Tî-guiui oferit: buchete de flori. lor obţinute în acest sec
internaţional de primăvară tor de bază al producţiei
si a Salonului internaţio Ediţiile din acest an alé bunurilor de consum. in iegumicuitură - toate lucrările SIMPOZION
nal al chimiei, manifestări manifestărilor expoziţiona- Au fost vizitate în con PE TEME MEDICALE
de
la
le
internaţionale
econornico-comerciale de Bucureşti ilustrează poten tinuare pavilioanele în ca Sub egida Comisiei ju
prestigiu găzduite de Capi ţialul crescând-al industriei re sint expuse produse ale trebuie să se desfăşoare deţene de demografie, a
tala ţării noastre. industriei electronice şi e- Direcţiei sanitare judeţene
La festivitatea inaugu noastre, înaltul ei nivel dé leetix tehnice, forestiere şi cu maximă operativitate! şi a Filialei Hunedoara de a
Uniunii
Societăţilor
rării, caro a- avut loc. in tehnicitate, calitatea , şi materialelor de construcţii, Ştiinţe Medicale, la Deva
Complexul ex.poziţional din competitivitatea crescândă produse ale industriei ali a avut Ioc un simpozion
de
Piaţa Scînteii, au luat par a produselor realizate romă n e.ş t i, Pentru a ajunge la un fond cultivarea legumelor în pe tema „Experienţa şi
mentare, maşini şi utilaje
de ani do
i n trepr i n deri 1 e
concluziile a 30
te . tovarăşii Uie Verdeţ, destinate industriei uşoare: medii) de legume de 130 cîmp se localizează îndeo combatere a distrofiei en
Ştefan Voitec-, Gheorghe posibilităţile sporite'ale- e- Secretarul, general al kg pe locuitor şi in vederea sebi la C.A'.P. din. satele demice lireopate. Implica-
Rădulescu. Iosif Banc, E- conomiei naţionale de a reducerii mutaţiilor din alte Aurel Vlaicu, Vaidei, Clo-
niil Bobii; Cornel Burtică, participa la diviziunea- in partidului se opreşte apoi judeţe — aşa cum a sta •potiva şi altele.
industriei
Virgil Gazacu, Lina Cioba ternaţională a- muncii, la în sectorul autoturisme bilit Conferinţa organizaţiei Odată cu intensificarea tmsozi
de
româneşti
nii, Constantin Dăseălescu, schimbul mondial ele va şi ea larg. reprezentată la judeţene Hunedoara a Parti acestei acţiuni, maximă a-
Ion Dincă. Janos Fa?okas, lori materiale. ediţia din acest an a tîr- dului Comunist Român din lenţie se impune să fie a-
fon Joniţă, Petre Lupu, Ca ţară-gazdă, România noiembrie. 1977 —se impun cordată încheierii lucrărilor
Paul Niculescu, Gheorghe este principalul expozant : gului. Sint expuse, între acţiuni energice în fieca necesare producerii răsadu-.
Oprea, Gheorghe Pană, Ion 27 de întreprinderi de co altele, primele tipuri de re consiliu unic agroindus rilor de varză- de toamnă ţii asupra dezvoltării de
Manifestarea,
mografice“.
Păţan. Leonte Răutu, Vir merţ exterior prezintă, pe autoturisme- ARO-IO. rea trial în scopul sporirii pro şi (elină pe straturi reci. la care au participat pro
gil Trofin, Iosif UgLar, Ion 0 suprafaţă de aproximativ. lizări recente ale întreprin ducţiilor medii la- hectar O altă lucrare de acută fesori de la- catedrele d©
derii
mecanice
Muscelul
institutelor
Cornan, Nicolae Constan 1 8 500 mp. în pavilioane şi prin efectuarea în perioada actualitate pe agenda legu specialitate şi ale farmaceutice,
medicale
din Cîmpulung; şi alte nou
tin, Miliai Daiea. Miu Do- pe platforme exterioare, optimă şi la un înalt nivel micultorilor este erbicida- specialişti în domeniu din
bresc.u, Miliai Cere, Nico produse reprezentative, tăţi din acest domeniu. calitativ a lucrărilor decisi rea preemergentăcu Treflan toate judeţele ţării, în frun
lae Giosan, Vasile Patilineţ, realizate de peste 150 de Vizita continuă la pavi ve pentru soarta recoltei. şi Balan a suprafeţelor ca te cu Acad. prof. Ştefan
cuprins un mare
Mii cu, a
Analiza stadiului' lucră
Ion Ursu, Richard Winter,. centrale industriale, unităţi lionul românesc clin ca rilor în legumicultura evi- re urmeaz^ să fie plantate număr de comunicări şti
eşalonat in această lună cu
Dumitru Popa. Uie Rădu- de producţie, de cercetare drul Salonului internaţio denliază faptul că faţă de vinete şi ardei. In aceeaşi inţifice care s-au bucurat
lescu, Marin Vasile, mem şi proiectare. nal al chimiei care reflec graficul lunii aprilie s-au ordine de preocupări se de un real interes.
bri ai C.C. al P.G.R. şi ai Oferta românească cu tă, prin bogăţia exponate înregistrat unele restante înscrie şi verificarea stării CAMPIONATUL It.S.R.
guvernului, conducători de prinde o gamă largă de lor, potenţialul mereu în care trebuie- să fie grabnic culturilor de rădăcinoase, DE JUDO
instituţii centrale, mari în produse din toate categori creştere al acestei ramuri îrrlăturate; Este vorba de ceapă şi mazăre în vede Azi, inceplnd de Ia ore-*
treprinderi industriale şi ile ce definesc profilul tîr- de vîrf a industriei noas semănatul rădăcinoaselor şi rea efectuării erbicidării la Ie 9 dimineaţa, in sala
tre, care în cel de-al 35-lea
de comerţ exterior, specia gului, capabile să răspun an de la eliberare exportă plantatul în cîmp al legu momentul optim şi în con sporturilor din Deva se va
din
lişti şi oameni ai muncii. dă intr-o tot iriai largă 700 ele produse ale sale în melor timpurii din grupa diţii de eficienţă ridicată. da startul întrecerilor ll.S.K.
cadrul
campionatului
Erau prezenţi şefi ai mi măsură exigenţelor mereu 110 ţări de pe toate conti vărzoaselor. De asemenea, Legumele fiind mari con de judo, la care participă
siunilor diplomatice.' mem în creştere ale cumpărăto nentele, ponderea produ rămîneri în urmă există la sumatoare de apă, este ne peste 150 sportivi din ţară,
cam
bri ai corpului diplomatic, rilor interni şi de "peste selor chimice şi petroliere semănatul în prima etapă cesar ca în toate fermele printre care actuali Programul
pioni
naţionali.
directori ai pavilioanelor hotare. în ’totalul exporturilor a fasolei şi castraveţilor, legumicole să fie asigurate de desfăşurare a competiţi
ţărilor participante, cores La actuala ediţie a târ culturi cărora le sînt desti ilor este cuprins între ore
pondenţi ai presei străine. gului participă, de aseme (Continuare în pag. a 4-a) nate 440 ha. Restanţele la (Continuare în pag. a 2-a) le 3-13 şi 1G-20.
va
I n inferiorul ■ IV TI
---------------------------------------
ziarului: de mecanizarea mineritului în Valea Jiului ?
CONCRET, CUM DUMITRU CO.ŞA, inginer
O Autogestiunea im ACŢIONAŢI PENTRU MAI ÎNTII; SITUAŢIA PE PATRU LUNI şef : Masiva înnoire a pro
pune creşterea răs A IEŞI DIN IMPAS ducţiei cere majorităţii com
o
adevărată
partimentelor
O Principalii indicatori de plan au
punderii pentru înir LA PRODUCŢIA fost realizaţi în proporţie de: 102,32 la niere • Coeficientul de utilizare a me muncă de performanţă, fapt
bunătăţirea întregii DE MAŞINI SI sută la producţia industrială, 102,18 la talului a crescut în primul trimestru de care sîntem pe deplin
Conştienţi şi procedăm ca a-
activităţi UTILAJE MINIERE ? sută la producţia marfă, 102,77 la sută cu 2,41 la sută, în condiţiile obţinerii tare, ca planul producţiei fi
la valoarea producţiei nete, 99,7 la sută unor importante economii de energie zice să reintre pe făgaşul
© Cu inovaţiile mele RĂSPUND : ing. GIIEOK- la producţia de maşini şi utilaje mi si combustibili. normal. Avem un comanda
ţinteam rezolvarea u- GHE OLARIU, directorul ment special în acest scop,
analizăm din două în două
nor greutăţi în pro I.U.M. Petroşani : Progra zile evoluţia producţiei de
mul prioritar de mecanizare
ducţie, nu titlul de a mineritului în Valea Jiu utilaje. Gei mai buni mun
inovator lui înseamnă înnoirea pro citori, cadrele tehnice şi
proiectanţii sînt concentraţi
ducţiei noastre în proporţie
© Cartea — scena — de peste 95 la sută, practic fütlREAiA pe fiecare utilaj principal a-
întregul flux tehnologic se flat în construcţie, pentru a
ecranul schimbă, se adaptează noilor cîştiga timp. Concomitent, a-
cerinţe. Fireşte, o asemenea provizionaren cu principale
© Treizeci de pri cotitură nu se poate face le materiale este în atenţia
peste noapte, ci din mers, răm restanţele, facem planul conlucrăm, dar forţa lor este tabla mijlocie şi groasă. Dar generală, am făcut interven
măveri pe parcurs. Ea presupune în acest trimestru. • redusă. am găsit înţelegere la C.S. ţiile cuvenite pentru sprijin
mobilizarea totală a capa — Umblînd prin întreprin Ing. NICOLAE UIKO, di Galaţi, şi am soluţionat a- concret. Realizările obţinute
© Sfătuindu-se şi ac- cităţilor umane şi materia dere ai impresia că eşti în- rector adjunct: întăresc ceaslă problemă. Din 74 de în luna aprilie pe acest tu-
ţionînd împreună cu le de oare dispunem. Ne-am tr-un şantier... ideea că ne vom face pla motoare electrice, cile tre rîm ne demonstrează că sin-
tem pe drumul cel bun, că
cetăţenii întocmit programe speciale ■— Da, ne aflăm într-o e- nul. Pentru aceasta ’ acţio buia să ne livreze, conform vom recupera în mod cert
de acţiune pentru asimila
năm stăruitor să asigurăm
contractului, în trimestrul I
rea şi fabricarea utilajelor tapă febrilă de dezvoltare. o bună aprovizionare a locu a.c., întreprinderea de ma şi rapid rămînerile în ur
• Ce pricini ajung, miniere, specifice- Văii Jiu Peste 600 milioane lei însu rilor de muncă cu materiale, mă la producţia fizică.
Ing. IONEL BOTOROAGÂ,
în faţa comisiei de lui. Anul acesta realizăm 11 mează investiţiile pentru combustibili etc. Ne lovim şini electrice Bucureşti ne-a şeful biroului producţie :
livrat doar 9. In luna apri
noile fluxuri de producţie,
influenţare obşteas combine de abataj, avem în ateliere de fabricaţie p,e ti însă de greutăţi mari. Ih lie trebuia să ne trimită 5, Noua structură a producţiei
curs de realizare două com
că bine de abataj pentru fron puri şi sisteme de maşini. luna aprilie a.c., de pildă, dar n-au sosit nici acum. noastre înseamnă peste 80
Centrala industrială de uti
Acţionăm pentru devansarea
turi lungi, apoi foreze hi- laj petrolier şi minier Plo Nici întreprinderea „1 Mai“ la sută' metalo-construcţie şi
• Semnal raulice, pompe de înaltă pre termenelor de punere în ieşti ne-a trimis abia în Ploieşti nu-şi respectă ter piese prin aşchiere. Faţă de
siune etc., toate în scopul de funcţiune a noilor capaci data de 20 repartiţia pen menele de livrare a sapelor' aceste cerinţe, în lunile ia-
Au pus întrebări
• Agendă (program a reduce importurile costisi tăţi de producţie. In faţa tru combustibil- lichid. A- pentru forezele hidraulice. şî au consemnat răspunsuri:
(TiC.
constructorului
Ind.
IV ; radio ; cinema ; toare. IXeşi în primul trimes Braşov) se pun însă sarcini cest combustibil ne-a lipsit Noi sîntem mereu pe dru SABIN IONESCU
tru arm- realizat doar 96 la mari în vederea intensifi total din 9- pînă în 26 apri muri, la furnizori, la cen GH. I. NEGREA
starea vremii) lie. Am fost obligaţi să o- trală, la minister. Stăruim,
sută .la maşini şi utilaje mi cării ritmurilor, care sînt prim câteva secţii de pro insistăm. Repet, nii conce
niere, garantăm că recupe slăbuţe.- Noi îi sprijinim, ducţie. O vreme ne-a lipsit pem să nu realizăm planul I (Continuara în pag. a 2-cţ 1
