Page 14 - Drumul_socialismului_1979_05

i)KU M UL SOCIA LI SM U L UI
i.’«g. 2

IN PERIOADA 7—30 MAI A.C.
cadran economic ■ cadran economic
mmm I attune tie maximă însemnătate - muze

întreprinderea minieră Hu­ adoptate de conducerea litnp ce cheltuielile au mar­ semenea clemente de bază recensăminte! viilor, pomitor 12,31) Tel'
nedoara, ea dealtfel toate partidului. Indicatorul de cat o creştere de numai 6,6 pentru justificarea trecerii 12,33 Tar
la autoconducere, la auto-
unităţile industriale din ţara producţie netă înregistrea­ la sută. Din cele două ni­ gestiune. Modul de consti­ 1.4
noastră, a trecut — înce- ză cea mai marc depăşire — veluri se deduc beneficiile tuire şi utilizare a acestora 12.35 Cur
pînd cu acest an — la pu­ peste 3,6 milioane lei — de- suplimentare realizate, în stimulează permanent colec­ ţi arbuştilor fructiferi zâ
nerea în aplicare a noului vansînd cu mult depăşirile cazul unităţii noastre ele tivele de oameni ai muncii 13,13 Con
mecanism economico-iinan- de la producţia marfă şi fiind de peste 3,2 milioane la o mai bună gospodărire, Pentru a asigura satisfa­ nica a stării actuale a plan­ 14,15 Cor
. iar elaborat de Plenara Co­ chiar depăşirile de la pro­ lei. Asemenea realizări au ia o muncă mai eficientă. cerea în cît mai bune con­ taţiilor sub ţoale aspectele, ţeni
constituit, dealtfel, elemen­
mitetului Central al P.C.R. ducţia globală industrială. Deşi perioada la caro ne diţii a consumului do fruc­ respectiv a suprafeţelor o- 14.35 MU2
din 22—23 martie 1978, care Suportul material al spo- tele necesare trecerii la au- referim este scurtă, se poate te şi struguri al populaţiei, cupatc de vii şi de pomi, 15,03 Rop
marchează o etapă superi­ aprecia, fără reţineri, că şi ordr
oară în sporirea funcţiona­ în acest domeniu perfecţio­ an de an s-a acordat o a- a sistemelor de cultură, a- — 1
lităţii pîrghiilor politice, e- narea era oportună. Astfel, tenţie deosebiţii dezvoltării numărului de butuci şi 13.30 Muz
eonomice şi sociale de întă­ Autogestiunea impune în cadrul legislaţiei în vi­ pomiculturii şi viticulturii, pomi la hectar, a vîrstei şl 15,43 Pul»
rire a orinduirii noastre so­ goare au fost constituite şi extinderii şi modernizării potenţialului de producţie,
cialiste. se utilizează în cadrul în­ plantaţiilor, precum şi îm­ cît şi a structurii sortimen­ 13.30 Kep<
Reflectarea întregii activi­ bunătăţirii structurii sorti­ tale (a soiurilor existente în t is tu
tăţi economice şi sociale în creşterea răspunderii treprinderii noastre fonduri mentale. Sporirea produc­ cultură). Recensământul se 16,10 Hep.
proprii ce însumează peste
bugetul de venituri şi chel­ 75,5 milioane lei, nivel care in y
tuieli a creat de la bun în­ reclamă de la sine grija ţiei agricole şi, în cadrul efectuează pe întreg terito­ 10,35 PûV<
rc t
ceput cadrul general nece­ pentru îmbunătăţirea sporită din partea celor ce acesteia, a cantităţilor da riul ţării, stabilind la faţa
sar pentru trecerea la auto- au în sarcină gospodărirea struguri şi fructe constituie locului, prin măsurători şi 1.7.25 Ago
gestiune, la autocondueore, şi utilizarea acestor fonduri, un obiectiv de seama al numărare, datele mai sus 17.35 Club
la autofinanţare. Totodată, dar caro reflectă In acelaşi oamenilor muncii din agri­ amintite, existente la data 18.35 Săpt
indicatorul complex — pro­ întregii activităţi timp şi elementul material cultură. In scopul funda­ recenzării. In această acţiu­ term
ducţia netă —, care eviden­ al auioconducerii. mentării sarcinilor do pro­ 18.30 J001
ţiază atît producţia fizică, Prezentarea, chiar succin­ ne sînt cuprinse unităţile îs,oo Tele.
cit şi laturile calitative ale tă, a realizărilor din trimes­ ducţie, de modernizare a socialiste şi alte unităţi de­ 19.30 Străl
acesteia, a devenit princi­ rului de producţie netă l-a togestiune, la autofinanţare, trul I a.c. — amplificate în plantaţiilor şi de înfiinţare ţinătoare de vii şi pomi, tenii
pala pîrghie în accelerarea constituit, în primul riad, asigurîndu-se integral resur­ a noi plantaţii în perioada precum şi gospodăriile popu­ solid
dezvoltării producţiei mate­ produsele fizice obţinute pe­ sele necesare finanţării tu­ luna aprilie — este edifica­ 1981—1985, precum şi sta­ laţiei. var
riale. în acest cadru, atît ste plan, constînd în 225 to­ turor obiectivelor prevăzute toare pentru a susţine supe­ bilirii măsurilor tchnico- Pregătirea, conducerea şi Ceai
Exploatarea minieră Ghelari ne de fier în minereul mar­ în plan şi în buget. Semni­ rioritatea acestui cadru ge­ organizatorice do asigurare coordonarea lucrărilor de ea y
neros, conceput de partid
eît şi secţiile aparţinătoare fă, 53 449 tone dolomită şi ficativ, în bilanţul realiză­ pentru creşterea eficienţei, a unei strucuri sortimenta­ recensămînt sînt asigurate 20,05 Tclei
J.M. Hunedoara, înccpînd 490 tone diverse sortimente rilor, este şi faptul că sub­ 20,33 Film
Cu 1 ianuarie 1979 au ca in­ de talc, iar în al doilea unităţile noastre, fără ex­ pentru ridicarea muncii le corespunzătoare necesa­ de către comisiile constitui­ 1 le ii
1
sodu
dicator de bază producţia rînd economiile substanţia­ cepţie, au reuşit pentru pri­ noastre pe o treaptă cali­ rului de consum in perspec­ te în acest scop ia nive ’’ '
netă, iar pentru comensura- le la cheltuielile materiale, ma oară să-şi Îndeplinească tativ nouă, superioară. Acest tivă al populaţiei şi dispo­ comunelor, oraşelor şi m, 21.25 Mele
rca veniturilor şi cheltuie­ indicatorii fizici, productivi­ cadru, după care ne desfă- nibilităţilor de export, în nicipiilor, în conformitate ieri
lilor li s-au atribuit bugete care au reprezentat 44,2 lei şurăm de acum activitatea, perioada 7—30 mai a.c. — cu prevederile Decretului 21,45 Tele.,
Pe baza cărora îşi desfăşoa­ la 1 000 de lei producţie tatea muncii şi să se înca­ trebuie însoţit în mod obli­ în baza Decretului nr. 75 al Consiliului de Stat. Comisii­
ră şi analizează întreaga marfă. dreze şi în costurile planifi­ gatoriu de măsuri practice Consiliului de Stat al Repu­ le constituite în judeţul
muncă. - Iată, deci, cum latura ca­ cate pe produs. pentru raţionalizarea mun­
Bilanţul activităţii genera­ litativă a indicatorului de Fondurile proprii consti­ cii productive, pentru orga­ blicii Socialiste România — nostru au fost instruite in
le din trimestrul I a.c. evi­ producţie netă — eficienţa tuite, începînd cu acest an, nizarea superioară a acti­ se va efectua recensămân­ legătură cu atribuţiile ce Ic
denţiază în mod cît se poa­ — a contribuit in mod ho- în cadrul noului mecanism vităţii sub toate aspectele. tul viilor, pomilor şi arbuş­ sînt încredinţate privind
le de convingător eficienţa tăritor la asigurarea echi­ eeonomico-finaneiar şi care tilor fructiferi. Fundamen­ delimitarea teritoriului, re­
noului mecanism economico- librului financiar, veniturile au sporit şi ca volum, dar STAN STOICA tarea dezvoltării pomicultu­ crutarea recenzorilor şi în­ nucuiu
financiar şi confirmă pe de­ înregistrate la buget fiind mai cu seamă ca sferă de contabil şef rii şi viticulturii impune, soţitorilor, înregistrarea da­ dioprogra
Ilevistit
plin necesitatea măsurilor depăşite cu 9,5 la sută, în cuprindere, constituie de a- al l.M. Hunedoara fireşte, cunoaşterea temei- telor in formulare, întocmi­ r ierul mc
rea rapoartelor asupra ac­ Jctin de t
ţiunii do recensămînt şi re­ ţa radio*
Cînd va infra SUM Petroşani zultatelor obţinute ele. ştiri; ll>,
Răspunderi deosebite în ră radio;
buna desfăşurare a recen- dor; 11,00
Atl«
11,05
pe făgaşul cerul sămîntului viilor şi pomilor Avanprem
revin comitetelor şi birou­ 12.00 Bule
1 (Urmare din pag. I) tone combustibil convenţio­ rilor executive ale consi­ Din con
nostru;
Vi
nal. Şi in luna aprilie con­ liilor populare, care asigu­ ponistic; 1
sumul de energie electrică ră personalul necesar efec-
nuarie şi februarie a.c., am a fost redus cu peste 11000 turării acestei importante' 15.00 Mc
redistribuit forţa de muncă k\Vh, 'ceea ce constituie un Kadiojurn
pe secţii şi ateliere, am or- puternic stimulent pentru a acţiuni, precum şi instru­ recoVding;
ganizaL cursuri de calificare dezvolta eforturile şi a va­ mentele necesare măsură­ rii ; 20,00
de
voie
pentru sudori şi de polica­ lorifica mai insistent expe­ torilor. concertant
lificare pentru sudori şi lă­ rienţa cîstigată pe acest Ţinînd seama de însem­ Români a ;
cătuşi construcţii metalice. lărîm. nătatea pc care o prezintă sonore; 2
60 de muncitori au terminat 22,30 iting
aceste cursuri. Lucrăm z.i- recensămîntul, conducerile t;,oo Non
lumină pentru a finaliza MASURI unităţilor agricole şi gos­ turn.
două complexe mecanizate, CE SE IMPUN' podăriile populaţiei, toţi
cu termen de livrare la 30 deţinătorii de vii şi pomi
iunie a.c. DUMITRU BOTA, secreta­ sînt chorna(i să acorde în­
IOSIF PASTERNAK, teh­ rul comitetului de partid, tregul sprijin necesar co­ >
nician principal la atelierul preşedintele consiliului oa­ misiilor prin declarare, în­
proiectare şi tehnologii: menilor muncii : înţelegem
Grija pentru planul produc­ cum se cuvine sarcinile deo­ lesnirea vizitării fiecărei
ţiei fizice îmbrăţişează în e- sebite ce ne revin pentru gospodării, identificarea la DEVA :
gală măsură şi sfera consu­ finalizarea programului prio­ faţa locului şi înregistrarea (Patria); 1
(Arta); !I
murilor specifice în ideea corectă a tuturor datelor în simplă pi
sporirii valorii producţiei ritar de mecanizare a mine­ P o n e s c ' . f ' d n * ’ , 0 r î ' ! de . crgonoraie-salvare. Tehnicianul principal Sieiian conformitate cu normele (Flacăra);
nete. In primul trimestru ritului în Valea Jiului, pro­ cuhăţii aiu!iUve P! U it la întocmirea unei audiodiagrame pentru investigarea metodologice cuprinse în Don Juan
colectivul nostru a economi­ gram iniţiat de secretarul formulare. Pentru cazurile PETllOŞA!
general al partidului, tova­
sit peste 78 tone metal, co­ răşul Nicolne Ccauşcscu. apă Unire
eficientul de utilizare a a- Toate forţele le-am concen­ de contravenţie sînt prevă­ mă (7 f
eestuia fiind mai marc decît Prin muncă patriotică zute sancţiuni care constau chestra ar
nivelul planificat cu 2,41 la trat pe realizarea utilajelor în amenzi, a căror aplicare mea zăpei
sută. Punem accent şi în grele. Din cadrele de bază .. După cum ne informa care repararea de străzi, S-au remarcat în aceste se face do către primar. In LUI'ENI :
rulele (Cu
continuare pe extinderea ale întreprinderii am repar­ ing. Petru Ghcorgheoni, văruitul pomilor, curăţi­ acţiuni Clara Ungur, To­ buna desfăşurare a acţiunii <le vişin.
croirii centralizate o tablei tizat cîte un tovarăş care preşedintele C.A.P. Izvoa­ tul a 30 ha păşune şi fi- xica Motoc, Cornel Toma, de recensămînt, o contri­ VULCAN
Ja lucrările de construcţii răspunde direct de la con­ rele, aici, în această pri­ naţ precum şi finalizarea Sigismund Ungur, Victor buí! r. do seamă este încr- llardar <M
metalice, pe creşterea gamei cepţie pînă la finalizare de măvară, s-au efectuat o construcţiei magazinului Modîlcă, Anton Petroiesc NEA : Po!
de S.D.V.-uri, ceea ce con­ un utilaj. Am stabilit ca în serie de activităţi de sătesc, totalizîndu-se a- etc. (Ion Vlad — corespon­ dinţată cadrelor de specia), (ailnerul);
duce la îmbunătăţirea teh­ birourile organizaţiilor de muncă patriotică printre proape 500 de ore. dent). ¡işti din unităţile agricole, Detectiv
nologiilor do execuţie, im­ bază, în fiecare adunare ge­ din cercetare şi învăţămînt. eitoresc);
plicit la micşorarea adausu­ nerală de partid, indiferent pu.aia a ■ '
rilor de prelucrare. de ordinea de zi, să se ana­ lună (7 Ne
Din nou ;î
TUDOREL DKAICA, şeful lizeze concret şi stadiul lu­
C
biroului mccano-exiergctie: crului la utilajele şi maşi­ Cînd l-am cunoscut pe eroul asemenea, ultima inovaţie a roşie); apă i(!
de
înfăptuind ferm propriul nile miniere, Sîntem concen­ rondurilor de faţă — Dioni- Cu inovaţiile mele ţinteam maistrului Danciu (dispozitiv tace şi nu
program de măsuri reuşim sie Danciu — acesta ţinea pentru danturavea roţilor GEOAGIU-
să ne menţinem sub nivelul traţi deci pe îndeplinirea la în mină o roată de bronz dinţate cu dinţi curbi pe dominoului
planificat şi cu consumurile termen a sarcinilor ce ne cu dantură curbată, expli- rezolvarea unor greutăţi în frezele universale) este de ră); HAŢE
de energie, de combustibili. revin. în acelaşi timp soli­ cîndu-i unui frezor cîteva mare importanţă pentru uzi­ proscrişilor
Am realizat contorizarea u- cităm sprijinul Ministerului detalii tehnice. Ştiam despre nă. A dus la eficientizarea BRAZI:
tllizării energici electrice în Industriei Construcţiilor de el doar că este maistru prin­ producţie, nu titlul tie inovator maşinilor dc frezat univer­ scrişilor; ' <
dorii
(Cas
toate secţiile noastre, ceea Maşini, al Centralei dc la cipal în secţia mecanică a sale, ia posibilitatea confec­ SIMERIA :
ce ne permite să urmărim Ploieşti, al furnizorilor de u- I.V. Călan, unde lucrează dc ţionării pieselor amintite în ochii ca s
zilnic consumurile efective şi tilaje şl materiale, al Trus­ 40 de ani fără întrerupere. Danciu este primit în rîn- grele. Trebuie să ştiţi că atelierele din Călan. 1 LI A : Tn
să le raportăm la nivelurile tului de construcţii indus­ După cîteva ore petrecute durilc membrilor de partid. niciodată nu m-am ’ apucat Din anul 1945 (in 1960 este (Lumina);
normate pc fiecare produs. triale Braşov. Să înţeleagă în secţia respectivă am în­ Odată cu acest moment im­ să concep o inovaţie, o ra­ bliea din l
In orele de vîrf ale consu­ adevărul că mecanizarea ex­ ţeles că am avut şansa să portant din viaţa lui a pri­ ţionalizare numai de dragul numit maistru principal) au (Minerul).
trecut prin miinile lui toate
mului de energie acţionăm ploatării cărbunelui în Va­ cunoaştem un om de excep­ mit şi sarcina ’ formării de titlului de inovator. Tot­ promoţiile dc meseriaşi ai
— printr-o judicioasă Inter­ lea Jiului este o sarcină co­ ţie. meseriaşi buni, atît de ne­ deauna am pornit de la o secţiei. Mulţi dintre aceştia
venţie — asupra unor utila­ mună, a noastră şi a lor, a — Un om care la vîrsta cesari în acea vreme. Anul greutate ivită în procesul de sînt astăzi muncitori cu
je ce pot fi oprite tempo­ tuturor celor cărora Ie re­ părului alb a rămas cu su­ 1959, cînd a devenit maistru, producţie, de la un punct în înaltă calificare, alţii au a-
rar, fără a afecta fluxul teh­ vin îndatoriri în această di­ fletul tînăr, cu mintea age­ coincide cu prima inovaţie. care ne-am poticnit. Urmau juns, la rîndul lor, maiştri
nologic de producţie. în a- recţie. Numai împreună vom ră, iscoditoare, omul pentru — Mai ştiţi care era ino­ zile şi nopţi de frămîntări, .şi' chiar ingineri. Unii au
cest mod, pe primul trimes­ putea răspunde cu fruntea care nu există problemă de vaţia ? dc studiu, de calcule şi pînă plecat prin alte locuri, dar Rezultatei
tru am economisit 35 000 sus că ne-am făcut exem­ nerezolvat — îl caracterizea­ — Da, mai ales că proble­ la urmă reuşeam să găsesc majoritatea au rămas aici. din 4 mai
k\Vh energie electrică şi 252 plar datoria ! ză, pe scurt, inginerul Dra­ ma pe care am rezolvat-o o rezolvare. Aşa a fost, de Pentru toţi, comunistul Dio­ Extragere
gonul- Balintoni, şeful sec­ atunci m-a frămîntat mult exemplu, cu instalaţia hi­ nisie Danciu este un perma­ 44, 35, 75,
timp. în acea vreme în ate­
ţiei. Stau mărturie cele pe­ lier aveam doar două mo­ draulică de ridicare a cupo­ nent exemplu de conştiincio­ Extragere:
a ste 50 de inovaţii şi raţio­ toare, la care, printr-un sis­ lelor la furnale. Aveam mari zitate, de devotament faţă 86, 80, 3, .8:
nalizări, multe de marc efi­
întreprinderea
de
care
în
'£5 cienţă economică, realizate tem complicat şi greoi de neajunsuri acolo. Conduce­ munceşte. în cei 40 de ani
rea întreprinderii a solicitat
(Urmare din pag. I) Cantităţi mai mari de pro­ de ci. axe şi curele de transmisie, sprijin tuturor unităţilor spe­ de activitate nu a făcut nici
erau cuplate toate maşini-
duse de valorificat se gă­ Au trecut aproape 40 de Ic-unclte. Mergeau al naibii cializate din ţară. Nimeni nu o absenţă nemolivată. Ba
dimpotrivă, este prezent în
condiţii depline pentru iri­ sesc în special Ia coope­ ani de cînd tînărul strun­ de_ încet. Iar noi aveam ne­ s-a apucat s-o facă. Cînd am uzină ori de cîte ori este
gar Dionisie Danciu, absol­
garea culturilor, folosind rativele agricole din Sintan- vent al şcolii profesionale, voie de producţie. M-am tot văzut că-i bai, m-am apucat solicitat, în timpul său li­
de calculat, de făcut diferite
Timpul
amenajările locale în Sco­ droi, Rapoltu Mare, Geoa- s-a angajat la atelierele din gîndit cum aş putea face ca variante, pînă m-am. oprit ber, după-masa sau noaptea. 3 mai : Vr,
treaba să meargă mai repe­
pul efectuării udărilor pe giu şi altele. Călan. JDe atunci acestea de, mai bine. în cele din ur­ la una, carc-mi părea cca Oamenii spun, mai în glu­ să se răcea
toate suprafeţele Care ur­ Succesul deplin al tutu­ s-au dezvoltat, au crescut mă am conceput un dispozi­ mai bună. Am realizat-o la mă, mai în serios, că „şi-a variabil, î
Ci
inează să fie plantate în a- ror acţiunilor în legumicul­ sub ochii lui, devenind, de tiv care permitea folosirea noi în atelier, împreună cu mulat casa în uzină“. noaptea. semnal:
vor
ceastă perioadă. tura c te hotărîtor condiţio­ la un nn Ia altul, marea u- cursei moarte Ia raboteze. Ieronim Pescaru şi Ştefan Şi un alt aspect, deosebit
nat de modul cum organi- zinâ siderurgică de astăzi. L-am construit, l-am pus în Mczei... de semnificativ ; de cînd lu­ dc ploaie,
Conducerile unităţilor şi zaţiiij de partid de la sate, Vom încerca să punctăm funcţie şi... mi-am dat în- Menţionăm noi, deoarece crează nu a fost niciodată slab la mo
fermelor sînt confruntate în consiliile agroindustriale şi succint cete mai importante tr-un fei şi examenul de maistrul „a uitat“ s-o facă. sub plan. Şi-a realizat şi vest şl nor
acelaşi timp cu sarcina de conducerile unităţilor agri­ c-tape ale vieţii şi activităţii capacitate, ca maistru. Instalaţia respectivă a dus depăşit lună de lună, an de va ii cupri;
tre zero şi :
a asigura mobilizarea sus­ fostului strungar în atelie­ — Dacă iot sîntem la acest la creşterea siguranţei în an, sarcinile de plan, pentru între 11 şi
cole acţionează pentru fo­ aceasta fiind declarat mereu
ţinută n forţelor existente losirea cu randament ma­ rul (astăzi devenit secţie) pe capitol, care vi s-a părut funcţionare a furnalelor prin fruntaş în producţie şi de­ in zona de
la recoltarea şi valorifica­ xim a tuturor forţelor de care nu l-a părăsit nicioda­ cea mai grea dintre inovaţi­ mărirea etanşeităţii, ia eco­ corat cu „Ordinul Muncii“. somnola bn
tă în acest timp.
ile realizate ?
nomii considerabile de cocs,
rea legumelor verdeţuri. care dispun. în 1945 utccistul Dionisie — Toate mi s-au părut la productivitate sporită. De MIRCEA LEPADATU