Page 15 - Drumul_socialismului_1979_05

86 « SÍMHATA, 5 MAI 1979 Fag. 3
»!Mmi.iitMio>uw«/mBuninaíi» i

Bibliotecara BUFET CU SITUAŢIE...

Qrntm m mmm rn ^mmit Treizeci de primăveri „SPECIALA"
-.V.Í.................... vi«»??« noastră Deşi n-or treimi sd f/e
nşu, realitatea nu poale
Dumitru Iîadu Popeştii Biblioteca Hunedoarei esle Scriu pe fondul emoţiilor celei primăveri a anului liMî), li inlirmată. la uutoser-
spanlo- deservită de un colectiv din fireşti, ale bucuriei trilite cîn<t au primit cravatele roşii vico Deva, r>tr. 23 Au-
> are face parte şi Elisabeta
de pionieri. Multe g mauri sînt
şi
france- „¥irgule“ Beleanu, care munceşte de de k fi fost elev «1 aceluia exprimate Vladimir aduse profeso­ ffUSt, nr. 272, există lin
şi-a
care
r> ani neîntrerupţi la aceas­
activitatea
început
bulei, unic in felul siiu,
B&leanu.
No­
rului
primii
’ Unul dintre cei mai pres­ aceste profunde adevăruri, j tă instituţie de cultură. fie educator in in perioada ani con­ ai tăm din acest caiet omagial, !a{ă de suratele sale din
Republicii,
Ajutată de o practică în­
jurte- tigioşi prozatori si drama­ reamintindu-ni-le, scriito­ delungată. dar mai ales dc stituirii primelor organizaţii intitulat ..Treizeci de primă­ municipiu, pon'c eliiar
de
ia
turgi de azi, Dumitru Ra- rul conchide : „Orice om, I o pasiune rar întiJnită, E.M. do pionieri, la prinderea pri­ veri organizaţii înfiinţarea prime­ şi din judeţ- Din re moti­
pionieri
de
lor
•i. du Popescu, a strîns în- dus de istorie, poate muri , se evidenţiază mereu la io­ melor cravate roşii la git, la dc activitate a profesorului ve '{ Practic, d »(ici ar li
Pe co- tr-un volum tipărit la Edi­ oriunde, dar mormîntul tul de muncă. Cei peste 2 000 vremea primului „salut de Vladimir Băl ea nu", pe Viorcl mai evidente : t,uleiul
zvollltrii tura „Dacia“ principalele său nu-şi află odihna dc- | de cititori care sînt înscrişi pionier“. Pe atunci, Vladimir l'avel — sudor la I.M.M.R. este aşe/at le.u in uşă cu
intervenţii publice, carac­ cit în pămîntul patriei ia biblioteca municipală au Bâlcanu era tinar pedagog: Simeria, Cihcorghe Crlşan —■ toaleta, iară nici un fel
teristice pentru existenţa sale“. Discutînd despre tea- i numai cuvinte de laudă fată funcţionar în Ministerul Afa­
pio­
unui scriitor ancorat pro­ tru şi regele său Sha- | de bibliotecara care zi de zi şi instructor superior la de primele cerilor Externe, Ediţii Simon de i/.olaie intre vele
nieri,
partieipind
iziţta ai- fund în viaţa socială, po­ kespeâre (impotrivindu-se il serveşte pc fiecare cititor tabere de pionieri şi şcolari — lector universitar la Con­ (tonă dependinţe, a că­
ror destinaţie este < '< totul
leorgbiu litică şi literară a ţării în falsei idei că marele en- i în parte cu geftul de lectură do la Baia de Criş. încă de servatorul de muzică. ,.Gîi.
Oameni care trăieşte şi lucrează. glez ar ii folosit toate pe care îl preferă. atunci, de la frumoasele dar Dima“ din Cluj-Napocâ, Lu­ ăiierilă una de alt i ; ca
„Virguleie“ sînt de fapt ideile posibile pentru in­ Alexandru Rot.aru, Mihai cia Rondoleanu — profesor aprovizionare păşeşti de
inteligente intervenţii pro trigile teatrale), încheie \ nu uşoarele începuturi, în la Liceul agroindustrial Ilia, toate şi... nimic. I.a li­
ului ea- Zamcşnicu, Kicolac Dinescu, girului profesorului meu şi
şi contra ale scriitorului. astfel: „El n-a închis tea­ loan Belei sînt numai cîţi- al aîifcora a încolţit ideea Hobinson Marian — coman­ nele orc din zi. yrcu îfi
1
lU Vioi scrise, bine documen­ trul, epuizind o singură va dintre cei ce vin de ani a ne transmite dragostea de dam de navă, Ni cola o Hui poţi potoli t ou mea sau
ului tate, subiectele tabletelor formă şi o singură cale. j de zile la bibliotecă şi vor­ carte, de muncă, de a ne — mecanic do locomotivă, solea aici. Asculţi ex­
trăiesc în arenă, hrănin- Lecţia iui este că toate
¡tieA hi- căile sînt bune dacă spun i besc cu drag despre carie, introduce în tainele matema­ loan Jos au — contabil şef Ia plicaţiile gest ¡onorului,
taţionaîâ rlu-se din realitate, din co­ din care au avut multe de ticii, de a ne îndrepta privi­ Trustul I.A.S. Deva, Drago-
tidian, din înţelegerea de adevărul“. învăţat. mir Dan — tehnician con­ cumperi un pachet dc ţi­
1
astăzi a unor opere lite­ Cuprinzînd subiecte sau Stind de vorbă cu Catinca rea înspre realităţile patriei structor. gări şi... răbdare şi tu­
rare, n unor scriitori, ale începuturi de romane, pro­ Busuioc, şefa bibliotecii mu­ ce începeau să se conture­ Treizeci dc ani, treizeci de tun. Sa lie oare pusă a-
i a piie- valenţelor pe care le ca­ ze scurte, însemnări de­ ze, Intr-un cuvînt ne-a pre­ primăveri ale cravatelor ro­
ortlrii şi pătă, în timp, situaţii şi spre scriitori, oameni ai . nicipale, despre activitatea gătit pentru intrarea în via­ şii, ale muncii de educaţie provizionat ea bufetului
izita t o- tovarăşei Beleanu, dînsa a ţă. Şi iată, acum în prag de cu cele necesare iu sea­
. Nlcolae întîmplări istorice, politice muncii din uzine, artişti avut numai cuvinte de pre­ bilanţ, la :i0 de ani de la şi de formare a cadrelor de ma celor arătate mal
Ke^uUU- sau literare. Meditînd a- plastici din cele mai diver- i ţuire pentru munca pe care constituirea primelor organi­ mîine. Drum lung. drum sus f Cel răspunzători
tent la istoria patriei, scrii­ se arte, comentarea unor aceasta o depune. demn pe care profesorul Vla­
zaţii
!a
de
1
ia \\ torul descoperă că unii din­ scrisori primite de la citi- Responsabila bibliotecii a zeci dc pionieri şi activitate trei­ a dimir Băleami l-a străbătut au cuvlntui.
ani
de
(u spate- tre oamenii noştri de spi­ tori, volumul dc publicisti­ evidenţiat experienţa pe ca­ profesorului, aici. Ia Liceul cu fruntea sus. Acum, la
că al scriitorului D. R. Po­
is c. Epi- t! rit, datorită condiţiilor vi­ re E. Beleanu a dobîndit-o, ceas de aniversare* fi dorim
trege ale timpului trecut, pescu întregeşte un univers agroindustrial din Hia, mi-a noi şi frumoase realizări în
şi-au aflat mormîntul în d¡versificat, in ternsani. felul de a fi şi a vorbi tu­ fost dat să găsesc un caiet munca dc profesor la Li­
leşti tf turor cititorilor, indiferent
afara ţării. Conştientizînd VALERIU KARGAU omagial cu acel pionieri de ceul agroindustrial din ilia,
de vîrstă şi despre preocu­ atunci, azi oameni cu pro­ unde şi-a desfăşurat aproa­
Un nou film românesc pările pentru atragerea ne­ fesii şi funcţii diferite, care pe întreaga activitate.
încetată a noi şi noi cititori.
îşi exprimă ?n cuvinte emo­
Braţele Afroditei (I.ia Kelemen — corespon­ ţionante, calde, revederea a- MIKON ţk; Mal mulţi locatari din
dent).
cartierul Clo/du — Deva, ^
După „Aurel Vlaicu“, putea să apară mai „sti­ blocul AII 17 şl din cele 1
Mircea Drăgan revine pe lat“ Afrodita, decît din vecine, ne-au sesizat că 1
ecrane cu un film mai spuma mării...), clin adin-
6,80 lia- mult dceît agreabil, aparţi- cul apelor. Descoperirea „iu capătul blocului res- ţ
netii; 8,t>0 nind unui gen favorizat statuetei incumbă nu nu­ pectlv, nu se ştie din (
8,1ft Cu- ordinul cui, au iost bas- J
9,00 Bu- de o largă categoric; de mai încurcături în jurul cutate. 15 maşini de pă- \
Auclicn- public. „Braţele Afroditei“, lucrărilor, ci (şi aceste fap­
uletin tie recenta producţie a Casei te constituie straiul de a- mint deşi zona vor- (
ta litcra- de filme 5, este, aşadar, venturî al peliculd) si în dc era in regulă, tete-
sgeiulâ şi un iilm de acţiune in pri­ jurul descoperirilor arheo­ nul bine nivelat, sc pu- )
tie ştiri; mul rind. logice. temi juca şl copiii, iar 1
ral ; 11,35 Decorul portului medite­
tadio-TV ; Ca şi în „Cuibul sala­ locatarii aveau acces la »'
ranean Nador, realizat de mandrelor". Mircea Dragan
ftiri ; 13,03 către constructorii români, foloseşte şi aici şansele cele două bătătoare de 1
folclorului covoare. Anim, de cile- ^
lion com­ în colaborare cu Marocul, spectaculare ale filmului va săptămini, de cînd l
ía 1 la 3; este un loc generos pen­ color, oferindu-ne, cu con­ cele H mormane dc pă- 1
ub ; i6,oo tru acţiunea colorată şi a- cursul operatorului Ale­ mint au Iost... plantate ţ
13 Hittlio- lertă, dinamic derulată. xandru David, imagini de
Orele se- Printr-o ingenioasă pu­ o certă reuşită. Radu Be- aici, aspectul şl utilitatea t
e, Guter« nere in paralel a două pla­ ligan, Violeta Andrei, Mir­ locului s-au deteriorat.
ji melodii nuri aeţionale, asistăm, pe cea Albulescu, Dem Rădu- Cina a dispus aducerea \
Azi, in de o parte, la viaţa coti­ lescu, Amza Pellea, Ale­ pâmlntului să pună mi- i
Cadente diană a 1 constructorilor xandru Repan, cîeorge Mî-
diojiirnal ; portului, la -ridicarea unei iiăită, Joan Constantin, na pa lopată să-t nivele- }
ms; 0,05— gigantice construcţii, pe precum şi un mare număr y.c". Chiar aşa !
izical noe-
de altă parte la peripeţii­ de actori arabi, participă t, :
le palpitante declanşate de la reuşita acestui nou film „CONSIDERAM
apariţia unei superbe A- românesc. PROBLEMA
nadyomenc (de unde ar AI.. C OVACI REZOLVATA..." ţi
I.a semnalul intitulat
„Ospătărle inscunină doi
Sfătuindu-se şi aeţionînd miei?“, Direcţia comer­
! Afroditei i Ce pricini ajung în fala comisiei cială ci judeţului răspun­
era linişte de : „S-a dispus l.C.S.
ARA : O mixtă Călan ca in cadrul
de timp împreună eu cetăţenii
nturile lui sie influenţare obştească programului privind con­
strnctorul); centrarea producţiei cu­
Masca dc — Nu vreau să mă îm­ tele. Mai deosebita este linare, unitatea In cauză
aşul fanto- Activitatea deputaţilor le eu ca reprezentanţi ai mune, s-a construit un. că­ pac- si gata 1 pricina care a adus-o in (cea din autogara Haţeg,
rie); Or- din comuna Zam, coordona­ obştii în consiliul popular min cultural şi un magazin Ciroza Petru, din satul faţa comisiei pc Rodica
tă a Vre- tă dc către Consiliul co­ ie solicităm să prezinte in­ sătesc, obiective pentru Aurel Vlaicu, cel ce ros­ Piştcr, lucrătoare la sta­ — n.n.), să f/c aprovi­
Ilepubllca); formări despre activitatea care s-au confecţionat de tise aceste vorbe in faţa ţiunea Geoagiu. încă dc zionată dc la restauran­
oglinzi pa- munal al Frontului Unităţii tul „Retezatul", din Ha­
; Sîmburii Socialisto, este îndreptată pe care o desfăşoară în se­ către cetăţeni 30 000 buc. comisiei de influenţare ob­ mulţi ani este prietenă cu ţeg, care dispune dc o
neitorese) ; siuni şi în şedinţele consi­ cărămizi şi s-a produs va­ ştească, de pe lingă Con­ Constanţa Survaina şi cu
Mftrln mi­ spre realizarea indicatori­ liului comunal al F.U.S. şi rul necesar, a fost fasonat siliul popular al comunei bărbatul ei. Se împăcau producţie corespunzătoa­
rese); IjO- ,, lor planului ecotip—ico-so- Geoagiu, părea hotărît să bine, femeile se ajutau una re. Considerăm că in fe­
ste invin^A , cial în profil teritorial, a io dăm tot sprijinul pentru şi transportat lemnul şi ce­ meargă mai departe, adică pe alta. Iată insă că C.S. lul acesta problema ser­
NINOASA ; a-şi onora în mod respon­ lelalte materiale. Şi tot cu la judecătorie şi apoi la află că Rodica ii calcă pra­ virii consumatorilor cu
ilar (Muu- obiectivelor stabilite pentru sabil mandatul încredinţat forţe proprii — cu meseria­ tribunal. gul şi cînd ea nu e acasă... Ü
tNI; Com- mai huna gospodărire şi de alegători. Procedînd în şii şi cetăţenii din sat, între Cum a ajuns el, precum Teodora Strungar, Rodi­ preparate culinare diver-
ib elen. de silicatc şi dc bună cali­
ie); BRAD: înfrumuseţare a localităţi­ acest fel, am reuşit să întă­ cure amintesc pe Antonie şi Nicolae şi Ion Balosin ca Trandafir şi Maria La- tate este rezolvată". Vă
nă (Steaua lor şi a angajamentelor a- rim răspunderea deputaţilor lonuş, Bujor Socolan, Ionel in faţa „împăciuirii?“. Cu zăr au muncit împreună la spunem noi insă că... ar
IE ; Masca suniate în întrecerea so­ şi să existe o bună şi per­ Dobrean, Trandafir Socolan cîtăva vreme in urmă cei selectat ceapa la Centrul
); Schmldt cialista şi patriotică. în manentă conlucrare între ei — s-au şi construit aceste trei se aflau la o nun­ de legume şi fructe Orăş- fi prea inimos ca să lie
(Flacăra); tă. Cu capetele pline de tie şi, la un moment dat, adevărat. Diversitatea in-
Principiul obiective. De asemenea, la „tărie“, cei în cauză au au găsit în depozit o ladă ? sc anină la numita unita-
a de cultu- Godineşti s-au confecţionat pornit o gîlceavă — nici cu mere, c:c fusese scoasă ţ tc tot mici. Si din cind V
Tntoarecrca Mandatul de deputat— de către cetăţeni 40 000 ei nu-şi mai aduc aminte din vînzare. Şi-a luat fie­
(Popular) ; buc. cărămizi, s-a produs f în rind < irnăciori... *
recrea pro- exercitat cu înaltă responsabilitate pe ce temă — apoi s-au care citeva, dar Teodora
JN ; Casca- varul, s-au extras şi trans­ luat la bătaie... Strungar n-a apucat să pu­ \ PE MĂSURĂ...
! cultură) ; portat 30 mc de piatră pen­ — Mai gindeşte-te, omu­ nă mina pe cite ar fi do­
,'aiducul cu acest scop, fiecare deputat şi cetăţeni, fapt care a con­ tru fundaţie şi alte materia­ le, insistă preşedintele co­ rit şi asta a fost seînteia ^ Ti nărui losii Duca din .
(Mureşul); are înscrise pe agenda sa dus la creşterea eficienţei misiei. Sintcţi, toţi trei, din care a ţişnit gîlceava.
do Benares lo pentru magazinul sătesc, consăteni, prieteni şi ve­ Maria Fason i si Vela Bar­ \ Deva (24 ani), certat cu \
UC ; Repu- sarcinile pe care, împreu­ muncii lor socialo, la obţi­ iar lucrările de construcţie cini. Treabă e aia să vă că U sînt şi ele vecine şi se / munca, cu gust dc hoină- t
seriile l-li nă cu cetăţenii, îi revin de nerea unor rezultate bune s-au făcut voluntar de că­ duceţi pe la judecăţi, să vă împacă bine, numai că se 7 reală, a izbutit să ajun- /
înfăptuit în fiecare sat si în realizarea sarcinilor eco­ cheltuiţi timp şi bani pe mai şi ceartă... ţ gă pinu Ia Bucureşti, j
circumscripţie electorală. nomice şi obşteşti. Astfel, tre cetăţeni, din rindurile trenuri, pe avocaţi ? şi vin la comisie, care le Aici, primele lucruri cc |
Deputaţii urmăresc şi acţio­ comuna noastră a realizat cărora s-au evidenţiat. Bu­ — Onorată comisie, in­ ascultă, le lămureşte in ce le-a remarcat au losl ma-1
nează pentru realizarea e- şi depăşit prevederile de jor Crăciun, preşedintele tervine Nicolae Balosin, constă greşeala fiecăreia, gazincle bine ciprovizlo- V
fectivelor dc animale şi a plan pc primele patru luni consiliului sătesc al F.U.S., noi am vrea să ne împă­ apoi îi împacă. Dealtfel, nate. L-au atras mai a- \
producţiei animaliere în ale acestui an la producţia deputaţii Adrian Lase şi căm, dar... acesta este şi scopul pc ca- Ies vitrinele cu conlcc-iH, f
Traian Miclca, cetăţenii Şte­
gospodăriile populaţiei, cum globală agricolă şi la li­ — Uite, reia preşedintele re-1 urmăreşte instanţa ob­
agerii loto fan Adam, Teofil Han şi al­ comisiei — piriţii vor să ştească — împăcarea. în unde a văzut costume )
se înfăptuiesc sarcinile din vrările do produse agroali- ţii. Tot ca rezultat al mun­ se împace. Noi zicem, to­ ( ursul acestui an, comisia dc pe., măsura Iul. S-a gin- ţ
contribuţia în bani şi în mentarc Ia fondul de stat, cl/l să-şi iacă rost dc ci- î
: 58. 62, 15, muncă, precum şi obiecti­ precum şi ia desfacerea do cii şi contribuţiei băneşti varăşe Groza, să tc gîn- influenţare obştească din
;
4, 73. a locuitorilor se înscriu c- deşti bine, şi să... Geoagiu a soluţionat 34 de leva, prinţr o metodă cu /
vele stabilite în adunările mărfuri către populaţie şi Groza Petru însă nu sc pricini, din care un număr totul specia’-: ia orc ţ
Il-a 20. 14, populare în cc priveşte gos­ prestaţii de servicii. Au lcctrificarea satelor Almaş- lasă, clar din felul cum se foarte mic a ajuns la ju­ Urzii se apropia da o ast- t
, 80, 1. Sălişte, Godineşti şi Mică­ opune împăcării se poate decătorie. Adevărul este
podărirea si înfrumuseţarea, fost realizate, do asemenea, lei de vitrină şi cu un }
sarcinile la contractări şi a- sarcinile privind lucrările neşti, iar acum se lucrează vedea că nu mai este atit insă că comisia din Geoa­ bolovan o spărgea şi sus- \
mmixmæm. la electrificarea satului Tă- de încrincenat in hotărî- giu este suprasolicitată cu
chiziţii şi livrările la fon­ de gospodărire şi înfrumu­ trăgea costume. A doua l
EAP dul dc stat. seţare, capitol unde avem o maşeşti. In cei trei ani ca­ rea sa. Apoi cedează. pricini mărunte în general. zi ie vindea pc furiş şi t
mamsmsu în realizarea acestor sar­ depăşire de 3 Ia sută. re au trecut clin acest cin­ — Să vină următorii. Nu de puţine ori, in faţa iar mai făcea ţăndări cile [
instanţei ajung gîlceve în­
Ce-i aduce pe unii oa­
cini, consiliul popular a în­ - O activitate bună în rea­ cinal, au fost electrificate meni din Geoagiu la jude­ tre vecini, certuri între o vitrină. ţ
liabil pentru drumat deputaţii ca ei să lizarea sarcinilor economi­ 3 sate. Acestea sînt exem­ cata obştească ? Tot felul rude şi astfel în faţa com­ * Obscrvindu-I, un cehi- l
a continuă ple care atestă rodnicia pletului. mai bine-zis in fa­
Cerul va ii fie în frunte, su constituie co şi edilitar-gospodărcşli muncii şi activităţii cetăţe­ de pricini. Iată. Jorka Gcza ţa comisiei (căci la dezba­ paj al miliţiei sectorului /
mult senin un exemplu personal pen­ desfăşoară deputatul Viorel n muncit împreună cu IV, circa 0, l-a oprit din ţ
tul izolat sc tru concetăţenii lor, să se Han din satul Micăneşti, a- nilor şi deputaţilor, care se Vasile Mare, dar acesta din teri asistă, de obicei, mulţi ciudata sa îndeletnicire, t
averse slabe sfătuiască şi să acţioneze jutat de Trandafir Oprişa, bucură de sprijinul nemij­ urmă nu l-a plătit. Vale- cetăţeni) se aduc rufe ca­ L-a „ajutat" să primeas- 1
tul va suria locit al consiliului popular, ria Mermezan a plecat de re ar fi foarte bine să fie
it din nord- în toate împrejurările cu preşedintele consiliului să­ pentru realizarea planului la soţul ci, losif Merme­ spălate in familie, cum sc că şi un costum... pe V
Temperatura masele largi do cetăţeni, să tesc al F.U.S. Locuitorii a- zan, şi a luat cu ea două zice. Expresia des utiliza­ măsura luptelor sale, c- l
noaptea in- aibă o comportare exem­ cestui sat sînt fruntaşi ia economico-social, a obiec­ oi, pe care cel părăsit le tă de unii oameni din xaet numărul căutat şi,,, £
ade. iar ziua plara în familie şi societa­ contractări şi livrări la fon­ tivelor edilitar-gospodărcşti, cere înapoi. Pa.ştiu LTr.şi- Geoagiu — „Hai să mergem in dungi, conform cu *
grade. Pocal, CORNEL MOISIN, ca, achizitor, a preluat de la judecată“ — nu este moda.. locului unde a ^
npie, se va te. Do asemenea, pentru a dul dc stat, precum şl un la Andrei Murg o cantitate prea potrivită şi ar fi bine
i. întări răspunderea deputa­ exemplu în activitatea de secretarul Comitetului să sc renunţe la ea. losl trimis.
ţilor în înfăptuirea sarcini­ gospodărire şi înfrumuseţa­ comunal de partid, do lină. în 1977, pentru ca­ TRAIAN BONDOtt
re n-a elaborat la timp ac­
lor şi atribuţiilor pc care re. Aici, prin eforturi co­ primarul comunei Zam