Page 17 - Drumul_socialismului_1979_05

Proletari clin toate ţările, uniţi-vâ
ANUL XXXi

Mi. (> (i<S7

DUMINICA,

(j MAI
1970

4 pagini — 00 hani

EFICIENŢA
SOLARULUI
r,a C.Y.Î*. Orăştio din
valorificarea legumelor ob­
ţinute de pe 0.20 ha culti­
vate în spaţii protejate s-a
realizat un venit net dc
peste 83 000 lei. lată de ce
fi­
se
În prim-planul activităţii economice liali?» acţionează pentru a solaru­
extinderea
lui pc încă 2 ha,
PRINTR-O MAI BUNA
ivelui tehnic calitativ SERVIRE
Şt APROVIZIONARE
în
Bine
al tuturor produselor permanentă aprovizionat» mărfurile
cu
unita­
gospodine,
cerute
de
tea C.L.F, nr. 24, din Te-
Etapa pe care o parcurge lor, ceea ce a condus la creş­
naţiunea noastră spre editi- terea răspunderii individua­ $2JSSozi'
carca socialista multilatera­ le şi colective faţă de produ­
la a patriei se caracterizea­ sul’pe ( are îl realizează. Tot IEI alta
ză printr-un dinamism acce­ in acest scop, in ateliere a
lerat al întregii economii, cu fost generalizată iniţiativa *03033¡ESssanmr mmtm. wmaauaumm*
eceent prioritar pe calita­ „Eu produc, eu controlez, ou line, a vinciul suplimentar
te — pe calitatea muncii, a răspund“, ale cărei roade planului, in perioada scursă
producţiei, a vieţii. După sini evidente in munca oa­ din acest wn, legume, zar­
< um sublinia secretarul ge­ menilor. Aici mai avem însă zavaturi, fructe în valoa­
\ neral al partidului, tovară­ de învins rutina şi inerţia u- re de peste 120 000 lei. Posta din Hunedoara şi unele blocuri care o înconjoară. foi«: viRoii. oxmr
şul Nicolac Ccauşescu. la nora, şablonismul şi auto-
Consfătuirea cu cadrele do mulţumirea. Trebuie să in­ CONCURSUL
conducere din economie, din sistăm îndeosebi asupra dez­ „CEL IYÎAI BUN...*
luna martie a.c., saltul la voltării conştiinţei muncito­ Comitetul IT.T.C. de la
o nouă calitate se evidenţia­ reşti, a întăririi disciplinei „Vidra“ Orăştie u iniţiat o Iii amfiteatrele a nit ut...
ză ca o cerinţă obiectivă a tehnologice de producţie, a serie de concursuri pe te­
stadiului actual de dezvolta­ întronării unei autoexigenţă me profesionale, menite să
re eeanomico-sociaJă a ţării, ferme, patriotice. O aită for­ stimuleze interesul pentru Nu ştiu uliii cum sint,
menită să determine accele­ mă de influenţare a conştiin­ meseria aleasă şi pentru ca­ o iiuuii vocalii; a muncii dur ou.... tind se apropie
produselor.
Primul
litatea
rarea ritmurilor de progres, ţei in direcţia calităţii o con­ concurs a fost organizat la nisle date calendaristice
civilizaţie şi bunăstare ale stituie „Vitrina calităţii“ (pe secţia velur şi s-a intitulat > sau chiar unele eveni­
•ntreguiui popor. In acest uzină) şi „Gazeta calităţii“ „Cel mai bun croitor din piei
context esenţial in industrie (pe fiecare secţie), undo sint de velur“, la care au par­ însemnări de scriitor mente mai mărunte, in­
se impune înlocuirea produ­ prezentate frecvent piese do ticipat 12 tineri muncitor!. tru in mare alerta.
selor învechite cu produse cea mai bună calitate, ală­ Primele trei locuri au fost I)e pildă, eu trebuie să
de înaltă tehnicitate şi cali­ turi dc mostre ale superfi­ ocupate în ordine de : Ma­ lin foarte bine minte t ind
Renale
Mijl-
rinei«
Fodor,
tate. obţinerea unor produc­ cialităţii şi neglijenţei, care Icr şt Lcnut a Cozac. (7 A- Am cobont in adine ut oficiază din zori şi piuă in e ziua onomastică a şe­
ţii sporite cu fondurile fixe stimulează sau declanşează GONI ZOI.TAN, corespon­ pâmintului 1« Lupani in­ zori ceremonia trezirii la f u l u i , in vederea pregăti­
existente — prin creşterea ambiţii, determină schimbări dent) . tr-o dimineaţă senina, în­ viaţă a cărbunelui, oame­
gradului de încărcare a ma­ de optică, de atitudine. UN COLECTIV sorită la „ziuă", dar eu un nii acestui loc s-au. sfă­ rii cadoului adecvat. Este
şinilor, funcţionarea la pa­ Anul 1979 a fost declarat DESTOINIC adine care erupe ca un tuit gospodăreşte cu con­ tea mai bună ocazie să
rametrii proiectaţi a tuturor în cadrul uzinei noastre „A- vulcan, a cărui energie se ducătorul partidului si sta­ creşti in ochii şefului.
capacităţilor de producţie şi nul revoluţiei calităţii“ şi Lucrătorii Oficiului P.T.T.R. revarsă în „bogăţia nea­ tului noslru. tovarăşul Trebuie neapărat să-i o-
creşterea continuă pe toate sîntem hotărîţi să onorăm e- Hunedoara, In frunte cu gră“ dincolo de gurile mi­ Nicolae Ceauşescu, despre feri un cadou şi, dacă se
c aile şi prin toate mijloacele xemplar toate sarcinile şi comuniştii Florica Aioanci, nei. Şi nu e vorba doar de ce anume ar mai lipsi pen­ poate, să fie cit mai fru­
a productivităţii muncii. măsurile adoptate în acest Mărioara Anton. Ioan IIu- abatajele lui ioan Sălă- tru ca această meserie a
Acţionind in acest spirit, sens. Astfel, continuăm ac­ sanu, Gavrilă Bănuţ, Elena gean, Valentin Tofană, mos raci, Ia riadul său,
colectivul Uzinei de ulilaj ţiunea de ridicare a pregăti­ Tarcea, Veturia Lacom eseu Constantin Lupulescu, Teo­ bărbăţiei şi curajului să şi şeful iţi va oferi, ia
devină şi una a calităţii u-
şi alţii, obţin zi de zi rea­
minier şi reparaţii Crişeior rii profesionale a cadrelor lizări bune în muncă. Dc dor Boncalo sau Kacso mane.
se preocupă cu străduinţă si prin cursuri organizate la la începutul anului, şi-au Ioan, brigăzi care exploa­
răspundere de ridicarea ni­ fiecare loc de muncă, discu­ depăşit sarcinile la telefo­ tează complexe mecaniza­ Acum, acolo, la orizontul în 15 qwadraţi
velului tehnic, calitativ al tăm frecvent despre calita­ nie cu 1,9 la sută, la tele­ te, abataje intrate în le­ 400, acolo unde din 5 în 5
produselor, valorificînd su­ tea produselor în adunările graf cu 51,2 la sută şi au gendă, şi nici de noţiuni metri, de-a lungul perete­
la
realizat
prevederile
difu­
perior resursele materiale, de partid şi de sindicat, in zarea presei. (V. GftlGO- devenite de-acum de uz co­ lui de cărbune lung cit un timpul potrivit, nişte...
potenţialul tehnic şi uman al operativele săptămînale si RAŞ, Hunedoara). tidian — combine, com­ teren de fotbal, lămpile sfaturi sau, poate, ceva
întreprinderii, urmărind cu ori de cite ori este cazul, plexe mecanizate, drumuri fluorescente îţi lasă senza­ mai mult.
atenţie sporirea valorii nou comisia pentru calitatea pro­ O HARNICA de benzi pentru transpor­ ţia zilei de-afară. In „noc­
create, îndeplinirea ritmică ducţiei şi eficienţă economi­ ÎNGRIJITOARE tul cărbunelui — noţiuni turna“ subpământeană, o- Nu am voie să uit nici
îi integrală a planului la că urmăreşte consecvent şi ce ilustrează faptic că fos­ mul se strecoară pe culoa­ ziua de 8 Martie şi ono­
De
indicatorii fizici şi de efi­ exigent aplicarea măsurilor Ileana aproape 2fl de ani, tele activităţi subterane, rul dintre transportor şi mastica învăţătoarei lui
Zăvoianu
munceşte
cienţă. Calitatea a devenit stabilite şi propune altóle în cadrul sectorului zooteh­ vechile profesii şi unelte bogăţia cărbunelui şi nu „ăla rriicu“. In asemenea
obiectivul fundamental al nic al C.A.P. Teliucu In­ au dispărut, ele fiind de rezistă tentaţiei de a-şi situaţii, cadoul „se poar­
muncii fiecăruia dintre noi, Ing. ŞTEFAN FEIKR ferior. An de an a obţinut neimaginat pentru tinerii plimba degetele pe striaţi- tă“ azi mai mult ca ieri
urmărită consecvent printr-o responsabilul comisiei rezultate meritorii în spo­ mineri de azi, ci de viito­ ile proaspăt lăsate de din­ şi mai puţin ca mîine. j
serie de măsuri tehnice si pentru calitatea produselor rirea producţiei de lapte şi rul mineritului românesc. ţii de oţel ai combinei. Te
organizatorice. în repetate carne, în creşterea natali­ Sîntem în locul unde, în- izbeşte uluitoarea asemă- N-aş mai fi eu acela... ;
din
a-
Pe
luni
rînduri a fost prelucrată cu şi eficienţă economică, tăţii. an, patru lotul ce-1 are Ir-o zi senină de noiem­ de-aş neglija-o pe „Iova- j
cest
la
personalul muncitor din sec­ U.U.M.It. Crişeior în primire, a îndeplinit pla­ brie, acolo în adine, în DUMITRU DEM IONASCU răşa“ tocmai la aceste j
ţii şi ateliere Legea calită­ nul la lapte in procent de acea ..sală de lucru“ numi­ date.
ţii produselor şi a servicii­ (Continuare în pag. a 2-a) 101,8 la sută. tă abataj, acolo unde se (Continuare în oag. a 2-a) Nu mi-aş putea ierta, j
1
de asemenea, să uit ca-
doul acasă ori la magazin j
întreţinerea culturilor atunci cind trebuie să !
merg la medic. E foarte •
la modă : doctorul îţi dă !
o consultaţie şi eventual !
principala sarciraâ es lucrâtorilor ogoarelor un concediu medical, iar I
iu îi dai un cadou. In a-
In complexul de măsuri (peste 80 000 plante în cazul tea interveni operativ şi efi­ coi-.- trebuie să reprezinte o rest fel treburile sint
ce sint întreprinse in scopul sfeclei de zahăr), se impune' cient la combaterea dăună­ preocupare de căpetenie a chit.
creşterii producţiei agricole ca specialiştii şi conducerile torilor şi completarea golu­ organizaţiilor de partid şi Sau cum mi-aş putea
la hectar, un loc important unitâţdor agricole să urmă­ rilor ce pol apărea, in e- conducerilor tuturor unităţi­ îngădui să merg cu ma­
il ocupă efectuarea la timp rească permanent in cîmp fectuarea lucrărilor de între­ lor agricole.
şi de calitate a lucrărilor de calitatea praşilelor si res­ ţinere dotărilor este apor­ In legumicultura, întreaga şina la „service“, să am
întreţinere a culturilor. Ur­ pectarea densităţilor stabilite tul mecanizatorilor, retribui­ atenţie a formaţiilor de lu­ pretenţia să mi-o şi re­
mărind concretizarea aces­ la fiecare cultură. In ace­ rea acestora făcîndu-se in cru constituite din coopera­ pare repede, iar eu să
tui obiectiv, organizaţiile de laşi timp. cadrele tehnice au raport dc producţiile obţinu­ tori şi mecanizatori trebuie nu mă-nvrednicesc să-i
partid, consiliile unice agro­ sarcina să urmărească în­ te. lată de ce întărirea spi­ concentrată la realizarea in­ ofer „băiatului“ măcar o
industriale sint chemate sa deaproape starea de vegeta­ ritului de ordine si discipli­ tegrală a planului la fiecare tărie sau un „Kent“...
asigure mobilizarea întregu­ ţie a culturilor pentru a pu­ nă in toate unităţile agri- cultură, in raport de eşalo­
lui potenţial dc -forţe şi nvj- narea făcută pentru semănat Dar, stimaţi cititori, vă
loace mecanizate la include­ sau plantare, avind în vede­ rog să nu mi-o luaţi în
rea neîntîrziată a acţiunii de re ca piuă lu data de 15 mai nume de rău. Astea sint
erbicidare a cerealelor pâ- a.c. să fie îndeplinite inte­ bătăile mele de cap. Dum­
ioase şi la efectuarea pru.şi- gral prevederile la cultiva­ neavoastră sînteţi fericiţi,
lelor mecanice şi manuale la rea fasolei şi castraveţilor. nu aveţi asemenea pro­
culturile de legume, cartofi De asemenea, este necesar
şi sfeclă. să fie puse grabnic in f u n c ­ bleme. De-aţi şti cit vă
Un exemplu demn de ur­ ţiune amenajările pentru invidiez...
mat oferă cooperativa agri­ irigaţii, iar valorificarea le- DAN VKÎNCEANU
colă din Hărău, unitate unde gumolor-verdeţuri să fie
mecanizatorii Pamfil Cepă- realizată conform graficelor,
lău şi Loghin Aftanasie au deoarece retribuţia in legu­
realizat rebilonatul şi erbi- micultura este nemijlocit le­
cidarea întregii suprafeţe gală de veniturile obţinute IN ZIARUL DE AZI :
cultivate cu cartofi — 40 de de către fiecare fermă.
ha. De asemenea, in coope­ Organizarea judicioasă a
rativele agricole clin consi­ activităţilor la însilozarea ® Metamorfoza idei­
liile agroindustriale Simeria furajelor, a transportului în lor © Consemnări : Ele­
şi Deva se lucrează din plin cîmp al stocurilor de îngră­
la praşila mecanică a sfeclei şăminte organice, a asisten­ vii şi cercetarea © Un
de zahăr. De maximă în­ ţei zooveterinare şi păşuna- copil şi expoziţia sa de
semnătate este că in aceste t ului animalelor constituie,
zile să demareze şi lucrările de asemenea, obiective la a arte plastice ® Colţul...
de întreţinere manuală. Cu- căror materializare sint che­ filantropului ® Panora­
noscînd că soarta recoltei mate să-şi aducă întreaga mic ştiinţific ® Mozaic
este decisiv influenţată de contribuţie organizaţiile de
l'e.rih». Frumuseţi pe ver- asigurarea unor densităţi op­ Eegiimiciilloarelc de ta C.A.P. Simeria execută între­ partid şi consiliile unice a- duminical
ticalu. time de plante la hectar ţinere» răsadurilor de tomate. groindustriale.