Page 18 - Drumul_socialismului_1979_05

Pag. 2 iiUMUL SOCIALISMULUI

¡r-
"7?
METAMORFOZA IDEILOR ÎN AMFITEATRELE ADÎNCULUI
(Urmare din pag. 1) pieptiş „muntele“ de căr­ comandă scurtă şi tambu­
La început, pentru fieca­ gle pe . lună. Dacă vrei să nor. Meşterul Negrilă mi l bune, ne spune : „In timpul rele pătrund, cu tăieturi DUMIIS
re din locurile pe care le consemnezi şi numele ce­ l-a prezentat apoi pe fini- 1 nare a acestui perete tăciu­ meu liber învăţ. La Liceul lacome, in masivul de căr­ 8,30 Gimn
văzusem în trecere am păs­ lorlalţi autori, ei sînt in­ satorul Gheorghe Grigo- ţ nii cu un zid de piatră, industrial îmi îmbogăţesc bune. Şi, în timp ce bul­ liu
cunoştinţele şi mă între­
gării calzi, sclipitori, alu­
trat o idee vagă. Strungu­ ginerul energetic Cornel reanu, de la care am aflat t înnegrit de vreme, al unei gesc .profesional, pentru ca necă pe transportor ducînd 8,40 Tot îi
rile de cojit, maşina de Munteanu, maistrul electri­ lucruri tot atît de intere- i mari cetăţi, zid mereu îm­ 9,25 Şoimi
de cii
polizat, maşina de şanfre- cian Mihai Piter, specialis­ sânte. Contribuţia acestuia l pins mai înainte de forţele împlinirea mea socială şi cu ei liniştea pentru cei 9,35 Film
nat, foarfecile de tăiere a tul Emil Gros, sudorul la confecţionarea dispozi- î tenace ale perpetuului ase­ a celor peste 63 de mineri de-afară, Ioan Sălăgean pii :
sîrmei, un sector model de loan Popa şi finisatorul tivelor de ungere a lagă- ţ diu al omului. Cu spinarea cu care învăţ să corespun­ pare a scăpa din chingile să. Ei
depozitare a laminatelor şi Constantin Stănescu. relor de la cilindrii maşi- 1 dă investiţiilor spirituale şi încordării şi-şi dezleagă 10.00 Viaţa
altele. Apoi mi-au apărut ...Alături, lângă strungu­ nii de îndreptat profile, a > lipită de plafonul curbat al materiale care s-au făcut baierele sufletului. 11.30 Pentri
In minte oamenii, cu gîn- rile de cojit semifabricate­ dispozitivului pentru redu- \ uriaşelor cadre metalice, pentru noi“. — Viitorul de aur al mi­ neavo
cu braţele — ca nişte aripi
Deci, miner-tehnician nu
durile şi faptele lor, cu le pentru ţevi şi a lamina­ cerea efortului fizic al i — agăţate sub cozoroacele este numai un om care neritului nostru a început 11.45 Bucur
12.30 De st
atâtea ideâ care, devenind telor de formă cilindrică, personalului de deservire j mobile care susţin tavanul, taie cărbune, ci şi un că­ atunci cînd secretarul ge­ 13.00 Telex
realitate, i-au situat acolo l-am întîlnit pe lăcătuşul în zona evacuărilor lami- 1 colosul de metal, tras de neral al partidului, tovară­ 13.05 Albun
unde, de fapt, le era locul loan Kepp, care, împreună natelor de pe paturile de ? lător conştient în adincul şul Nlcolae Ceauşescu, a 14.45 Şah i
— in fruntea colectivului cu meşterul Miron Negri­ răcire, a fost semnificativă. V undeva din capătul de jos pământului. Ce poate fi mai coborît aici, în acest loc şi nute !
al abatajului de un lanţ
omenesc decît omenescul
de la laminorul de 650 mm lă şi cu sudorul loan Popa O metamorfoză de idei 1 ce poate rivaliza cu orice spuselor celui mai tînăr s-a sfătuit cu noi. Din 15.00 Film
la Loj
al Combinatului siderurgic au făcut o importantă ino­ ţese continuu realitatea 1 odgon marinăresc, lasă în combainer de la orizontul acea zi de noiembrie, eu şi 15,55 Cutezi
Hunedoara. vaţie : „Dispozitiv de şan- din sectorul ajustaj al ma- ^ urma lui valuri-valuri de unde maşinile gigant sfîr- ortacii mei, toţi minerii 17.00 Repor
Mă însoţeşte prin secto­ frenat bare pentru strun­ relui laminor. Secretarul i cărbune. tecă măruntaiele pămîntu- ţării, r.e-am înţeles mai 17.20 Telesr
rul ajustaj maistrul meca­ gurile de cojit“. comitetului de partid pe ' — In urmă cu 7-8 ani, lui. „Cînd am fost primit bine datoria cc-o avem. Pe 18.00 Fotbal
nic de întreţinere maşini, — Aş dori să-mi spuneţi, secţie, maistrul Miron Ne- ţ se destăinuie loan Sălă- printre mecanizatorii lui lingă dăruire şi hărnicie, a mec
noi punem în slujba cărbu­
d en ţes
Miron Negrilă. Mi s-a pă­ tovarăşe Kepp, cum aţi grilă, mi-a dat o ultimă l gean, un bărbat voinic cu ioan Sălăgean — spunea nelui, a ţării, inteligenţă din cf
rut auster, ba chiar prea realizat dispozitivul şi ca­ dovadă : activitatea lăcătu- 1 privire senină şi zîmbet Vasile Toma — m-am emo­ şi inventivitate de care r.u nai d
tăcut în faza incipientă a re este sensul folosirii lui. şului Vaier Popa, care \ cald, nu putea fi vorba ţionat. Ştiam că nu-i uşor, ducem lipsă. E omenesc şi 18.50 1001 ci
discuţiilor noastre. Aflasem — Am pornit de la o idee mi-a spus : / aici, în adine, de aseme­ că nu-i un ' drum neied, necesar să gîndim şi să ac­ 19.00 Teleju
despre inovaţiile făcute de simplă. înainte de a intra — Noi am făcut multe 1 nea modernizări. Douăzeci dar mai ştiam cu siguran­ ţionăm aşa, pentru că me­ 19.30 S trăi ii
el şi de ceilalţi membri ai în strungul de cojit, bare­ lucruri bune aici. Uite, de I de ani am muncit cu pic- ţă că-i drumul cel mai seria noastră capătă pe zi teniei,
solida;
colectivului din laminor şi le rotunde trebuie să pri­ exemplu, rezolvarea unge- / khamerul şi lopata ; acum, drept, cel măi aproape de v a r ă
i-am adresat rugămintea e- mească la capăt o anumită rii centralizate a strungu- ţ în tot sectorul 4 al Lupe- visul meu de a stăpîni a- ce trece talente şi virtuţi Ceauş
numerării acestora. rilor, folosindu-ne de prin- l nilor se munceşte cu com­ ceste uzine subterane“. Şi noi. Mineritul clasic şi-a ca Po
— Aici este maşina de conicilate, evitindu-se ast­ cipiul vaselor comunican- ' plexe mecanizate de susţi­ cu toate acestea, omul a- trăit traiul. Acum i-a luat 20.05 Film
ţă înl
polizat importată, îmi ara­ fel ruperea cuţitelor. A- te pentru obţinerea dife- t nere şi tăiere, cu combi­ dîncului este şi rămîne locul tehnica nouă, tehno­ ră pe
tă. Acum lucrează cu dis­ ceastă operaţie se făcea renţei de nivel, inovaţie la i ne şi instalaţii de transport responsabilul cu scoaterea logiile avansate, fără de . «a. stu
care viitorul şi noua cali­
manual de pistolari şi era,
pozitivul făcut de noi. Ma­ după cum vă imaginaţi, care am participat şi eu j pe bandă. Şi eu şi minerii „diamantului negru“ la tate a omului miner şi cane
şina a fost concepută nu­ alături de ceilalţi din co- l Gheorghe Oprea, Vasile ziuă. Este un adevăr de­ 21.45 Teleju
mai pentru polizarea ro- deosebit de grea. Noi am lectiv. .’ Toma, Gheorghe Bejan, Ion spre care electricianul Ma­ deci a mineritului n-ar pu­
tundurilor între diametre modificat un strung vechi, Am văzut lumina izvo- i Nistor şi alţii, a trebuit să rin Bogdan, Umaş al unor tea fi posibile. LUN
de 90 şi 180 mm. scos din uz, i-am adaptat rînd din fiecare idee a ce- ( ne schimbăm meseria. Mi­ mineri cu tradiţie, ţinea ...Era în noiembrie, o zi 1G,00 Emisii
— Care este rolul poli­ o plan-şaibă cu 6 cuţite lor cu care am discutat, / nerul a devenit şi electro­ să-l probeze evocind desti­ cu cer adine şi aer încăr­ maghi
zării ? din oţel' rapid, construind am văzut metamorfoza a- \ mecanic, iar electromeca­ nul familiei din care co­ cat de miresme, atunci 18.50 1001 d
— Toate rotundurile şi şi celelalte accesorii de a- tîtor idei şi gînduri mate- l nicii au devenit şi mineri. boară. „Tata a lucrat aici, cînd tovarăşul Nicolae 19.00 Teleju
pătratele pe care le vezi limentat, prins bara şi realizată împrejur. Am vă- l Brigada noastră are în la mina Lupeni. Şi buni­ Ceauşescu, acolo, în abata­ 19.30 Strălu
In sector sînt considerate evacuat. Cam asta a fost. zut rodul muncii acestor 4 componenţa ei un număr cul. Eu am terminat şcoa­ jul lui Ioan Sălăgean hotă­ teniei,
solida)
rebuturi datorită defectelor Economiile obţinute, aşa oameni preocupaţi pînă şi i important de mineri teh­ la profesională, apoi liceul ra înfătuirea programului v a r ă
de suprafaţă, apărute după cum reiese din documenta­ de cele mai simple lucruri ţ nicieni, oameni biné pregă­ şi am luat locul tatii. Scot de mecanizare a mineritu­ .. : Ceauş»
laminare. Prin polizare sau ţii, se ridică la 180 000 lei cărora din dorinţa de a fi 1 tiţi, care cunosc „secrete­ cărbune şi învăţ la şcoala lui românesc. A trecut de ca Bu
cojire, depinde de utilajul anual. In acelaşi timp, pro­ mai utile le-au schimbat ' le“ noilor meserii din a- de maiştri, pentru că nu atunci doar un an şi ceva. 20.00 Panor;
cu care se efectuează ope­ ducţia strungurilor de co­ înfăţişarea sau pur şi sim- 1 dinc. mă pot vedea rrpine decît Marele salt continuă astăzi, 20,25 Romai
raţia, se înlătură toate de­ jit creşte cu 10—20 la sută, piu le-au inventat (cazul i Nimic nu este mai poe­ ca un om instruit, fără făcînd lumii cea mai con­ darii.
fectele respective. se reduce manopera pisto­ foarfecilor acţionate cu 1 tic şi nu se impune atît de mustrări că n-aş fi demn vingătoare demonstraţie de­ 21.20 Mai ;
re ?
— Faptul că maşina po­ larilor, îmbunătăţindu-se pedală pentru tăierea sîr- l pregnant minţii spectatoru­ de familia noastră mine­ spre ceea ce se poate rea­ 21.45 Teleju
liza numai rotunduri v-a în final calitatea cojirii. mei de legal) şi în merno- i lui comun, decît imaginea rească“. liza sub semnul generos al
dat ideea transformării ei ? Cu sudorul loan Popa rie mi-au rămas cuvintele 1 minerului de astăzi, ale Aşadar, în adincul Lu- gîndirii şi faptei revoluţio­
— Exact. La iniţiativa am avut o discuţie simi­ unuia dintre ei, pe cit de l cărui fapte cotidiene cer penilor, la orizontul 400, nare. Pentru că în inimile
directorului uzinei nr. 4, lară despre inovaţiile a- adevărate, pe atît de sem- .' abnegaţie şi devotament în muncesc oameni care, în- şi minţile oamenilor »din­
ing. Silviu Samoilescu, şi mi.ntite. îmi spunea cu nificative : „A crea, în- ( muncă, pricepere şi spirit frumuseţindu-şi propriul eului gîndul şi fapta întâiu­
lui „Miner de onoare al
împreună cu colectivul din mîndrie că el executase seamnă a te defini pe tine i de sacrificiu. Minerul Flo­ destin, trăiesc arzînd, cu Văii Jiului“ au sădit cre­ BUCURE;
laminor, am conceput şi toate operaţiile de sudură însuţi“. 1 rea Stingă, deşi n-a atins mintea şi sufletul larg diojurnal ;
realizat un dispozitiv spe­ ce s-au făcut la dispoziti­ încă virsta de 21 de ani, deschise la întreaga viată dinţa că meseria de miner sei ; 7,45 1
cial pentru polizat ţagle. vul de şanfrenat şi că a VIRGIL VOIŞAN j de acolo de la pupitrul din jur, pasionaţi de toate trebuie să facă un salt ru.iera ; )
Acesta, montat la maşina contribuit substanţial la tehnician principal * combinei, înainte de a lua cuceririle tehnicii noi. O nou, calitativ. mul satelo
de care ti-am vorbit, poate îmbunătăţirile aduse uşilor la laminoarele de sîrmă 4 duminical ;
poliza până la 500 tone ţa- de la cuptoarele din lami- C.S. Hunedoara ^ pentru toţi
nai ; 13,15
Unda vese
NIVELUL TEHNIC CALITATIV săi ; 14,00 1
St
Cristina
tiv — Rad
Top 6 — i
AL TUTUROR PRODUSELOR zicii popul;
publicitate
pasionaţiloi
(Urmare din pag. 1) lizarea acestor piese (autori croirii şi debitării atente, leca pentru
— muncitorul Ioan Bulz şi raţionale a tablelor şi lami­ şi muzică ;
maistrul Petru Tod). natelor, iar o serie de piese muzicii uş<
mai corespunzătoare noilor Inirucît uzina noastră pro­ mici le executăm din restu­ hoslovacă ;
nai ; 20,15 1
situaţii ivite. Iată şi cîteva duce un mare număr de rile căzute la debitarea for­ mă ai cin
măsuri tehnice, inovaţii şi vagoneţi de mină, specialişti matelor standardizate. Aşa 20,30 Trum
raţionalizări care vin în spri­ de la noi au urmărit efectiv sint -întăriturile pentru lon- 21,15 Jazz :
jinul ridicării calităţii pro­ comportarea acestora în geroane, capacele pentru ro­ nări ; 21,35 c
manţelor
duselor : introducerea unei producţia de cărbune din Va­ ţile vagoneţilor, cheile pen­ dio jurnal ;
noi tehnologii de lucru la lea Jiului, iar în urma ob­ tru robineţii de aer compri­ sportiv ; 22
turnătorie — de întărire a servaţiilor şi propunerilor mat, tijele tampon şi altele. 21.00 Buleii
formelor şi miezurilor cu beneficiarului, a constatări­ 5.00 Non st
cu
generalizarea
Odată
bioxid de carbon şi a alteia lor noastre am luat o serie noului mecanism economico- turn.
de reducere a adausurilor de de măsuri care să asigure financiar, a punerii pe pri­
prelucrare şi implicit a con­ îmbunătăţirea calităţii vago-
sumului de fontă pentru ob­ neţilor. Amintim că, în a- mul plan a producţiei fizice
şi producţiei nete, a crescut
turatoare ; realizarea unui cest scop, au fost întărite spiritul de exigenţă şi de
dispozitiv pentru rotunjit pe­ sudurile la opritorii pe ax, DEVA : I
reţi frontali cu raza varia­ a fost sporită cantitatea de răspundere din partea fiecăr (Patria); L
bilă, care a dus la îmbună­ vaselină la trenul de roţi, rui muncitor, existînd o pre­ (Arta) ; Ht
tăţirea vizibilă a calităţii a- s-a rigidizat sistemul de fi­ ocupare sporită pentru mai simplă pre
(Flacăra);
cestor repere (autor — mais­ xare a trenului de roti prin buna gospodărire a valori­ munţi (Ari;
trul Virgil Sida) ; executarea cordoane de sudură. în ia­ lor materiale ale întreprin­ Don Juan
unor matriţe pentru bride, nuarie a.c., a fost expedia! derii şi redresarea consumu­ PETROŞAN
apă (Unire;
I.P.L. Deva, secţia mobilii Brad : Timplarul Tiberiu Băiiyiţ dind explicaţiile nece­ armături de mină şi vago- la minele din Valea Jiului rilor de materiale, pentru . mă (7 N
calitatea produselor realiza­
sare executării pieselor de mobilă unui grup de tinere absolvente a cursului de calificare nete, care au dublat pro­ un lot de 60 de vagoneţi cu
la locul de muncă. Foto : VIRGIL ONOIU ductivitatea muncii la rea- te. Aşa se şi explică înde­ *\. ches.tra am
aceste îmbunătăţiri şi spre plinirea şi depăşirea preve­ mua zăpezi
mulţumirea noastră şi a mi­ derilor de plan pe primele V^UPENI :
talele (t
nerilor, s-au comportat des­ 4 luni ale anului la toţi in­ mortal (Mu
Adevărul este că am ezi­ cadrul unei audienţe soli­ tul de bine. De asemenea, CAN : N*
tat mult pînă a încredinţa Suflete în derivă citate la consiliul popular 100. de vagoneţi livraţi la dicatorii fizici şi de eficien­ liardar (M-
tiparului aceste rânduri şi municipal. Fostul soţ îmi I.M. Anina au dat rezultate ţă, a producţiei industriale NEA : Poli
şi nete, precum şi economi­
(Minerul) ;
dacă am făcut-o totuşi am trimite rar bani, fetele nu mulţumitoare. sirea a circa 20 MWh ener- mă-mă în
procedat astfel cu gîndul de unde se .poate trage conclu­ Preferă să bată bulevarde- vor să mă ajute. Aşa că... Colectivul U.U.M.R. Cris- •gie electrică, a 8 tone de noasă (Mu
a pune în atenţia opiniei zia că au fost făcute fără o le şi străzile Devei. r— De ce nu staţi la una cior nu este însă deplin sa­ combustibil convenţional, a NOASA: D'
(Muncitorcs
publice un caz aparte, oa­ judecată matură şi astfel — Şi eu am chemat-o la din ele ? tisfăcut de roadele muncii peste 27 lei la 1 000 lei pro­ Ultima cină
recum ieşit din comun şi Ileana şi Lidia s-au despăr­ mine — a intervenit Li_ sale, de calitatea produselor ducţie marfă şi a peste 42 BRAD : Di
să-i rugăm pe cititorii noş­ ţit de soţii lor, prima rămî- dia, dar fără rezultat. — Nu pot, că fetele îmi realizate, deşi creşterile sînt lei la cheltuielile materiale (Steaua ro*;
ZA:
tri să-şi spună părerea, e- nînd cu doi copii, cealaltă Adevărul este că Emilia vorbesc urât şi eu sufăr cu evidente de la o zi la alta. de producţie. Dar colectivul nerul) Revolt;
;
Ol
ventual să vină cu soluţii cu unul. Amîndouă fetele M. a locuit la ambele nervii. Le cer să-ani dea_ Ca urmare, ne preocupăm U.U.M.R. Crişcior este Iiotă- de apă (I
pentru rezolvarea lui. Pro­ au apartament la bloc în lunar doar oîte o sută de tot mai insistent să găsim şi rît să muncească mai mult tace şi nu
cedăm astfel pornind de la Deva, Ileana de la stat, fete, dar nu mult şi la un lei fiecare, ca să am din ce să aplicăm noi soluţii prin şi mai bine, să înscrie noi GEOAGIU-l
dominoului
ideea că societatea poate, Lidia locuieşte în aparta­ moment dat a dispărut fă­ trăi. care să utilizăm mai raţio­ succese în cronică întrece­ ră); MAŢE«
are chiar datoria, să inter­ mentul cumpărat al concu­ ră urmă. La ora actuală, Cu soluţia aceasta nu sînt nal metalul, precum şi re­ rii socialiste ce se desfăşoa­ proscrişilor
vină în sprijinul oamenilor binului ei. Şi amîndouă fe­ Emilia M. stă în chirie, dar de acord fetele, pentru că sursele secundare, căzături­ ră în cinstea celei de a 35-a BRAZI: U
Cascadorii
aflaţi în situaţii grele, difi­ au fiecare guri de hră­ le, capetele e.tc. Pe această aniversări a eliberării patriei ră); O fa-
cile. Dar să vedem despre nit. Ileana ne-a spus că linie în sectoarele de debi­ şi a Congresului al XlI-lea minte (1J
ce e vorba. OFÎNÎA PUBLICA in ac şi ea şi sora sa i-au dat tări şi forjă am luat măsura al partidului. MER1A :
ochii ca st
Emilia M. a avut familie bani Emiliei ca să-şi cum­ ILIA : Trr
în comuna Luncoiu de Jos pere medicamente, dar ma­ (Lumina);
unde dispune şi de ceva a- ma nu i-a folosit la farma­ blica din U
(Minerul) ; <
vere. Nu s-a împăcat ou tele Emiliei M. o condamnă se pare că proprietarul ca­ cie ci prin localuri, unde — Constructorii îşi îndeplinesc seară dan?
soţul şi după ce şi-a căsă­ pe mamă socotind-o singu­ sei o va scoate în stradă se zice — intră cam des în (Muncitores
torit cele două fete, la ra vinovată de ceea ce s-a fiindcă vrea să-şi înteme­ ultima vreme. angajamentele asumate
vîrste foarte fragede — pe întîmplat cu familiile lor. ieze familie, iar din fondul
cea mare la 15 ani, pe cea Ceea ce, trebuie s-o spu­ locativ de stat nu i se poa­ E greu de dat o soluţie Amplificîndu-şi eforturi­ zat o depăşire de peste 3,1
mică la 16 — „ca să aibă nem, este exagerat. Şi tot te repartiza locuinţă deoa­ în dificilul caz de care nc le în întrecerea socialista, milioane lei la producţia
dumneaei condiţii să se amîndouă refuză să-i ofere rece nu lucrează şi nici ocupăm. Poate că cei ce constructorii de la I.C.S. netă. în acelaşi timp au e- Timpul
distreze" — cum ne-a apus mamei vreun ajutor mate­ pensionară de stat nu este. vor citi aceste rînduri vor Hunedoara înscriu zi de zi conomisit: 30,4 tone ci­ 6 mai : Vrt
Ileana, a divorţat şi s-a rrţu- rial. Ar vrea să se mute la veni cu unele propuneri. succese de prestigiu î& ment, 8,4 tone metal, 29 cerul tempe
tat în chirie la Deva. La — Eu — ne-a spus Ileana Luncoiu de Jos, dar casa Le aşteptăm la redacţie, în muncă. De la începutul a- metri cubi material lem­ cădea avei
nului ei au realizat pre­
nos, 16 tone cărămidă re­
Vînt
ploaie.
divorţ instanţa a hotărît — am chemat-o să stea la ei se află aproape de cea speranţa că cele trei femei, darea cu 14 zile mai de­ fractară, 48 MWh energie la moder
că, întru cit Emilia e bolna­ mine, să mă mai ajute, că a fostului soţ şi Emiliei îi momentan în derivă, îşi vor vreme a cuptorului nr. 2 electrică, 1,7 tone benzină, sud-est. T<
vă, fostul soţ să-i plătească mi-e greu şi cu serviciu şi este frică de cel de care a găsi calea, urmînd una din de la O.E. 2, au pus la 1,6 tone motorină, 17 000 nimă va fi
2 şi 7 grac
iunar o pensie. Căsniciile cu casă şi cu şcoala — ur­ divorţat. soluţiile ce li se vor sugera. dispoziţia locatarilor 143 metri cubi gaz metan şi tura maxin
celor două fete n-au rezis- mez liceul seral. Dar nu — N-am din ce trăi — de apartamente, au reali­ altele. să între 18
cal mâi ric
|tat la încercările vieţii, de vrea să. audă de aşa ceva. zicea Emilia M. plîngînd, în ___ TRAIAN BOK^OR --------«C2--