Page 19 - Drumul_socialismului_1979_05

fi 687 • DUMINICA, 6 MAI 1979 Fag. 3

r
riZIUNE Consemnări Una pe săptămînă COLTUL... FILANTROPULUI

Elevii si cercetarea
l, 6 MAI \ Ceva despre decibeli
a la cloniici-
Odată ou evoluţia şti­ resc, între profesorul în-1
inţifică şi culturală a în­ drumător şi elevul cer- 1 Restaurantele, precum se ştie,
triei. Montaj
î şi versuri tregii noastre societăţi. în cetător trebuie să se sta- ( au fosl şi ii-vor, încă, necesare,
ii pentru co­ relaţia tradiţională din­ bilească nu relaţii oca- i
la misterioa- tre elev şi învăţare, a a- zionale şi improvizate, ’ Ie caută în viaţă fiecare
lul 11
ilui părut un al treilea ter­ doar în vederea pârtiei-) la ceasul lui sortit de bucurie
iminul dum- men şl anume cercetarea. parii la o sesiune, ci 1
i Se stabileşte astfel o re­ profunde de durată. ? Te delectezi cu-alesele grătare,
muzicii
patriei laţie npuă şi complexă, Fireşte, participanţii la J cu bere rece care le îmbie,
pe care şcoala noastră sesiunea amintită au a- ţ
minical face remarcabile eforturi vut deosebita satisfacţie i asculţi în doi sau trei o melodie...
în... 15 mi­ Şi-acum începe sfinta întristare :
s-o asimileze. Cîteva as­ de a audia şi lucrări cu {
ji 1 : Dickens pecte ale acestei noi rela­ totul remarcabile. Merită ţ
. Episodul 8 ţii mi s-au relevat re­ amintită astfel comunica- 1 Orchestra super-electronizală
spre viitor în loc de-o melodie voalată
de scriitor cent. cînd ani asistat la rea elevilor Maier Car- )
lucrările secţiei de limbă men şi Bucur Traían de ) asemeni unui cînt plăcut de greieri,
spriza a Tl-a română a fazei judeţene la Liceul „Aurel V!ai- l
i Sportul stu- Iţi toacă mulţuniirea-n zeci de felii
- F.C. Argeş a Sesiunii de referate şi cu“ din Orăştie (prof, 'în- )
onatul naţio- comunicări ştiinţifice ale drumător Petru Baciul 1 izbind urechile cu decibelii
a A elevilor din licee. sau exemplarele lucrări ^
eri j, ■ «. * * *+ *vV care-ţi pătrund ca ţintele în creieri.
O primă constatare ca­ ale elevilor Comşa Adrian i
solie a prie- re se impune după audie­ şi Ardeleanu Gheorghe, ' OMUL I>E PE STRADA
laborârii şi rea unui număr de 17 lu­ ambii de la Liceul peda- »
ii. Vizita t o-
1 u i Nicolae crări este aceea că, în vi­ gogic din -Deva (prof. în- J Desen de C. Gavrilă
în Republi- nele şcoli, noţiunii de drumător Lia Dragotă), ţ
ră Mozambic cercetare i se acordă o care s-au impus de la
tic : „O via-
zi“. Premie­ accepţiune mult prea lar­ conţinutul nou şi deosc-ţ
ră. Producţie gă şi, ca atare, deplasată. bit de substanţial, pina la i
irilor am eri - Numai astfel se poate ex­ punerea în pagină, ex-’ Un copil şi expoziţia sa de arte plastice
plica faptul că nişte com­ presia evoluată, lecţiuneaţ
puneri cuminţi, de o co­ cultivată şi ţinuta re.fe-. Mihai lacob are 10 ani. tu! — peste 400 de perso­ care chip formează, parcă, cu bucurie şi la părinţii
MAI rectitudine elementară, au ren ţi lor. | E pionier, elev in clasa a naje, fiecare cu individua­ un fel de columnă“. lui, a ştiut să le insufle
limba fost prezentate drept co­ Aşadar, recenta sesiu-t lV-a A, la Şcoala generală litatea lui, fiecare cu ex­ „Acum patru api, un ghe- şi colegilor lui de clasă. E
municări. Noutatea u n u i nr. 4 Deva. Fină mai ieri presivitatea lui. „E impre­ motoc de copil a apărut în un coleg şi prieten bun.
ne ne-a dovedit că se afla (
îri punct de vedere, rigoarea încă loc pentru mai bi-1 nu l-au cunoscut decît co­ sionant — mărturisea pro­ cercul nostru de artă plas­ Fiecare caiet din clasă —
solie a pric- şi probitatea ştiinţifică, ne. Pentru viitor s - a r ’ legii, prietenii. Şi iată că fesorul de istorie Viorel tică — se destăinuie prof. al fiecărui coleg — poar­
tă un desen realizat de
azi mii de deveni au făcut
Manolescu — ce a realizat
laborării şi conciziunea şi expresia Ion Şeu — aducînd cu el
ii. Vizita t o-' personală au putut fi putea avansa diverse su- \ cunoştinţă cu talentul lui. Miliai. O gamă de 18 din a mare încărcătură de li­ Mihăiţă. O dată cu prima
L u i Nicoi gestii. Una ar fi, bună- i Talent relevat impresio­ cele 28 de lucrări înfăţi­ nişte şi pasiune, putere de expoziţie personală — con­
în Ke^... t-* astfel' substituite cu eta­ oară, aceea oa profesorii ? nant in expoziţia persona­ şează războaiele daco-ro- concentrare şi bogăţie spi­ clude înv. Mari a Ţepeş —
di larea unor locuri comune, care au elevi în sesiune ţ lă (prima expoziţie per­ mane. Deci, la virsta lui. rituală. Cum l-am ajutat ii doresc lui Mihăiţă succes
pe un ton retoric sau li­ sonală a unui copil-ârtist, el cunoaşte bine istoria şi ca profesor ? L-am lăsat în ciclul gimnazial, să a-
»¡leton : Pol- să nu facă parte din bi- l realizată îh judeţ !), orga­ ducă şcolii noastre, unităţii
sodul 11 ric, festivist sau de o râurile ne se: IVn mo- . nizată de Casa pionierilor a redat-o cu deosebii ta­ să se joace cu ideea, să
i o întreba- exaltare juvenilă. In evi­ Uve lesne de înţeles. 1 lent. „Burebista“, „Arme zburde în culoare, dar de pionieri, oraşului nos­
tarea unor asemenea si­ Căci, dacă relaţia elev- l| şi şoimilor patriei din De­ pentru lupta cea mare“, l-am controlat la echilibrul tru, numai laude“.
Ce am mai putea adăuga
tuaţii, un rol decisiv îi cercetare există — ceea* va, în holul cinematogra­ „Se pregăteşte capcana la compoziţional. Expoziţia pe la aceste aprecieri ? Poale
revine profesorului îndru­ ce, incontestabil, e un < fului „Patria“ din locali­ Tapae“, „Bătălia de la Ta- care ne-o oferă azi este, mărturisirea lui Mihăiţă :
tate.
mător, încă de la alege­ pae“, „înainte de atac“, „In intr-adevăr, o frescă a is­ „Am simţit că prin linii şi
rea subiectului, care se bun câştigat — mai ră- \ • 28 de lucrări de artă iureşul luptei“, Ambusca­ toriei“. culoare pot să spun lot
cere făcută în aşa fel in­ mîn de făcut paşii urmă- í plastică — grafică şi pic­ dă“, „Încleştare“, „Atac a- „Miliai e un elev foarte aţît de mult ca şi prin cu­
li l
a fi
cit să îngăduie elevului tori : de la tură — şi tot atilea subiec­ supra Sarmizegetusei“, „Ul­ bun. An de an a obţinut vinte“.
I : 1,00 Ha­ corect şi aici la fi \ te desprinse din istoria de premiul I la învăţătură. Prima expoziţie să fie
li ev ist a p re­ şansa de a aduce un cit eficient. tima rezistenţă“ — lucrări
ci nica meteo- de timid punct de vede­ veacuri a poporului român. cu sute de personaje în Modestia, bunătatea, fru­ zbor spre izbinzile de mii-
Kadioprogra- re personal. In mod fi- RADU ciobani: 28 de lucrări in care tră­ mişcare, cu atitudinea mo­ museţea sufletească, trăsă­ ne !
9.30 Magazin iesc — da', acesta e cuvîn- mentului întipărită pe fie­ turi pe care le-am intîlnit LUCIA LICIU
,00 De toate
>,00 Iladiojur*
gărc ; 13,30
Inlîlnire cu
te şi. invitaţii
ret pe porta-
erban ; 14,15
•preţi ai mu-
; 14,45 Radio-
15.00 Clubul
10.00 Muzico-
i ; 17,00 Sport de producţie. Este vorba
;o Succese ale Realizări româneşti de o modernă secţie care Be ce se schimbă
clin R.S. Ce- a început sa producă dis­
,00 Radiojur- Pe platforma petrochimi­ tată din procesele de pro­ pozitive, scule, matriţe, ve­
rpreţi de sea- rificatoare necesare activi­
.1 ni popular ; că de la Borzeşti, a intrat ducţie ale capacităţilor de După ani de îndoieli şi transformările brutale pe fenomen pe care climato­
melodiilor ; în funcţiune instalaţia de pe această platformă. Atît tăţii viitoarei unităţi de de dezbateri contradictorii, care le impune planetei, se logii îl numesc „efectul de
1.30 Consem- distilare atmosferică din utilajele cu care este do­ turnare şi prelucrare de specialiştii in materie sint va face principalul vinovat seră“. Dc la începutul re­
i albumul ro- cadrul celei de a doua ra­ tat noul obiectiv cit şi teh­ piese şi agregate auto şi in sfîr.şit de acord asupra de schimbarea care ne a- voluţiei industriale, con­
rc ; 22,00 Ra- finării. Realizată după con­ nologia de fabricaţie sint pentru tractoare.
10 Panoramic unui punct de vedere co­ meninţă, schimbare care centraţia de bioxid de car­
tling de dans; cepţia specialiştilor ro­ de concepţie românească. •fc mun — îngrijorarea. va fi mai rapidă decît cele bon în atmosferă a sporit
e ştiri ; 0,05— mâni, noua rafinărie va Reţine atenţia, de aseme­ Un colectiv de specialişti Primul semnal de alar­ datorate ciclurilor naturale 'deja cu 10—20 la sută, du­
muzical noc- prelucra, după intrarea în nea, faptul că noua capa­ de la spitalul Caritas din mă l-au constituit stratu­ ale climei. In mod normal, pă 1950 deversările anuale
funcţiune a celor 10 insta­ citate valorifică superior Bucureşti, sub conducerea rile de ceaţă care, de 20 în atmosferă se produce de bioxid dc carbon fiind
laţii-ale sale, o cantitate un produs secundar, reali- prof. dr. Dumitru Burlui, de ani, plutesc deasupra un du-te-vino termic: Pă- de ordinul a 5 miliarde,
de ţiţei de aproape două zînd şapte sortimente va­ a pus la punct o origi­ Arcticei, Este vorba, de mîntul primeşte radiaţia tone.. Specialiştii apreciază
ori mai mare decît rafină­ loroase din punct de vede­ nală metodă chirurgicală solară, reflectând în spa­
VIAS ria pusă în funcţiune cu re economic, printre care şi un instrumentar adec­ fapt, de nori încărcaţi cu ţiu o parte a căldurii pri­ că o sporire cu 5 grade
23 de ani în urmă pe a- benzină, motorină, cocs de vat pentru intervenţii pe vapori de acid sulfuric şi mite. Ansamblul poluărilor Celsius a temperaturii me­
de sulfat de amoniu, aduşi
.ele Afroditei ceastă platformă. Construc­ petrol, fapt ce contribuie căile biliare. Originalitatea de vînt din zonele marilor produse de om formează dii a mărilor şi oceanelor
planetei va determina o ri­
oi era linişte torii trustului de specia­ într-o măsură importantă procedeului constă în eva­ centre urbane şi industria­ însă" un „ecran“, care per-
DOARA : O litate din municipiul la reducerea cheltuielilor cuarea şi drenajul perma­ le ale emisferei nordice a turbează funcţionarea aces­ dicare cu un metru a. nive­
mâ de timp Gheorghe Gheorghiu-Dej de producţie raportate la nent al căilor biliare, teh­ tei „maşini termice“. Pri­ lului acestora.
a peana din au reuşit să înalţe acest nică prin care se elimină, planetei. Complexitatea ştiinţifică
Aventurile lui obiectiv intr-un termen tona de ţiţei prelucrat şi fără o altă intervenţie chi­ „Atenţiune! Omul este mul vinovat este gazul car­ a fenomenelor climatice,
onstructorul); la sporirea eficienţei pro­ pe cale de a modifica cli­ bonic emis prin arderea
Masca de record, ceea ce a făcut ca ducţiei la nivelul întregii rurgicală, eventualii cal- matul intr-un mod, proba­ combustibililor fosili, al că­ multiplele interacţiuni in­
Oraşul i’an»to- primele capacităţi să-şi în­ unităţi. culi rămaşi după extirpa­ bil, ireversibil“ — atrăgea ror consum creşte paralel tre factorii naturali şi ac­
nbrie); Or- ceapă activitatea intr-un re. Procedeul profesorului tivităţile umane necesită o
antă © Vre timp de două ori mai scurt Burlui asigură in acelaşi atenţia un specialist. De­ cu dezvoltarea industrială mobilizare mondială a mij­
(Republic?'’ Constructorii şi montorii timp o mai mare siguran­ sigur, nu ar fi prima dată şi urbană. Permeabil ca un
e oglinzi p în comparaţie cu obiecti­ de la şantierul de dezvol­ ţă la astfel de intervenţii, cînd Terra ar cunoaşte o geam la trecerea radiaţii­ loacelor de cercşlare. Miza
urai ; Zbor vele similare ridicate pînă tare a Întreprinderii „Re­ conduce la scurtarea peri­ astfel de perturbare.- Dar lor solare, gazul carbonic este foarte mare, deoare­
;oresc) ; VUL- acum. ciclurile climatice din tre­ captează însă căldura re­ ce umanitatea a supravie­
Mărin mi- -¿r publica“ din Reghin, cea oadei de convalescenţă, iar cut se produceau la scara ţuit deja unor accidente
itoresc) ; LO- mai importantă lucrare de traumatismul provocat a- flectată de suprafaţa teres­
este învinsă In cadrul rafinăriei de la investiţie din actualul cin­ supra mucoasei şi muscu­ miliardelor de ani. tră sub forma razelor in- climatice, dar ea nu a fost
’RILA: Chea- Dărmăneşti a fost pusă în cinal în judeţul Mureş, ra­ laturii căilor biliare se re­ Faptul nou care îi mobi­ fraroşii. El menţine astfel niciodată, din acest punct
ărtarea lumi- funcţiune o nouă instalaţie ' portează punerea în func­ aduce la minimum, asigu- lizează astăzi pe experţi aceasiă căldudră în pătu­ de vedere, atit de vulne­
orcsc) ; ANI- de cocsare care prelucrea­ ţiune, cu 8 luni înainte de rînd o reluare rapidă a este că omul însuşi, prin rile joase ale atmosferei, rabilă ca în prezent.
tiv particular
URICAN1 : ză păcura reziduală rezul­ termen, a primei capacităţi funcţionalităţii acestora.
Noiembrie);
ou împreună
; GURABAR-
Cosmos (Mi-
>TIE : Masca Dincolo de „zestrea“ „gurii“. Această situaţie
ia); Schmidt ştiinţifică şi tehnologică de Superstiţii şi misticism Io secolul atomului poartă în sine germenii u-
ce (Flacăra); care dispun, ţările occiden­ nui pericol social, de ale
: Principiul tale au şi o pătură de oa­ cărui proporţii Occidentul
asa de cultu- meni care, descurajaţi de a luat în mod tragic cunoş­
Intoarcerea complexitatea problemelor intreprizi ce prosperă pe posibil în pas cu timpul. denlalâ şi chiar clinici spe­ rea cărţilor consacrate tinţă' în noiembrie 1978,
(Popular) ; seama naivilor, în care văd cializate în experienţe o- ştiinţelor oculte, apărute
a; CÂLAN : economico-sociale, cad pra­ Tot soiul de secte mistice cînd misticismul fanatizat a
sa de cultu- dă superstiţiilor şi misti­ nişte oi bune de tuns. şi mişcări esoterice şi-au culte, frecventate de „lu­ sub titluri ca : „Pe calea ucis la Jonestown, în jun­
aproapc cu- cismului. Tot felul de su­ Nu puţini sint cei ce fac deschis în marile oraşe oc­ mea bună“. Desigur, din reîncarnării“, „Meditaţia gla guyaneză 900 de mem­
unie) ; SI- perstiţii vechi apar intr-o o adevărată pasiune pen­ cidentale magazine cu vi­ panoplia pseudoştiinţelor transcedentală“, „Nirvana bri ai „Templului Poporu­
liducul cu nouă formă. Astfel, la Chi­ tru ştiinţele cit mai oculte. trină la stradă. întîlneşti pentru naivi nu putea lipsi la îndemîna oricui“. Mul­ lui".
e (Mureşul); cago s-au pus în vinzare Newyorkezii, de pildă — în ele cărţi de iniţiere în astrologia, devenită mai te din ele conţin „îndrep­ In fond, aruneîndu-se cu
de Benares evident, cei bogaţi ! Iată ştiinţele oculte, diferite o- mult o industrie. Mai în tarul“ a ceea ce trebuie să
^IUC : Repu- „cristale magice“ care, pen­ cîteva anunţuri apărute, facă (sau să nu facă) adep­ capul înainte în experienţe
e. seriile I-II tru 23 dolari, „îţi prezic biecte magice (la prima ve­ glumă, mai în serios, zia­ care mai de care mai exo­
ELARI : Astă viitorul“. O corporaţie se­ cu miile, în paginile pu­ dere, nişte banale prafuri re de mare tiraj publică ţii unor secte. De la bun tice şi mai esoterice, occi­
i în familie rioasă din • New York, blicitare ale unor publica­ sau pietre de diverse di­ horoscoape, iar la diverse început, afli că se cere o dentalii încearcă să vinde­
„T.B.C. Computer Centres“, ţii din marea metropolă a- mensiuni — de unde şi pre­ posturi de radio şi televi­ supunere absolută faţă de ce boala cronică de care
îşi programează maşinile mericană : „Şcoala de ştiin­ ţurile diferenţiate, căci ziune, ghicitoare „breveta­ şeful spiritual şi „colabora­ suferă lumea capitalului —
electronice de calcul pen­ ţe mistice. Kabbalah şi as­ comerţul îşi are legile lui te“ acordă „consultaţii“ ce­ torii“ lui apropiaţi. Restul insecuritatea unei societăţi
tru elaborarea de „horos­ trologie“ ; „Centrul Gurd- de fier !). lor dispus] să creadă în sint floricele stilistice: me­ în care avuţia şi sărăcia se
jieff“, „Patru zile alături
coape individuale“ volumi­ Pentru cei ce doresc să-şi „harul“ lor. Cum cititul in ditaţii prelungite, într-o to­ polarizează tot mai distinct.
noase, pe care le vinde cu de Kensho. 50 dolari pe zi“ stele cere ochi prea buni, tală nemişcare ; lecturarea Se recurge Ia profeţii şi
•babil pentru 15 dolari bucata. Preţurile etc. După cum arază ziarul vindece spleenul, să-şi su­ versetelor escatologice ; in­ profeţi în speranţa că ne­
instabilă cu destul de piperate cerute „Le Monde“, New Yorkul plinească un anume vid persoane mai modeste se trarea în transă şi alte năz- liniştea în ţaţa unui viilor,
noros. Vor cultural din existenţa lor, oferă să dezlege terestrele la orizontul căruia se ridi­
izolate de pentru ghicitul „trecutului, a devenit un fel de „super- sau să fie în pas cu moda mistere ale zaţului de ca­ bîtii menite să-i împiedice că norii negri ai inflaţiei
va sufla slab prezentului şi viitorului“ magazin“ al articolelor de­ fea sau glasul „abscons“ al pe adepţi să vadă că şi-au
din sectorul pun însă în lumină un as­ dicate magiei. Pentru că, (în Occident se „poartă“ pierdut personalitatea, şi-au şi şomajului, ar putea fi
ieratura mi- pect cîtuşi de puţin trans- deşi vrăjitorii evului me­ ocultismul), cei ce trag din cărţilor dfe joc. golit creierul de orice gîn- lecuite prin remedii oculte.
jprinsă între cedental : prezicerile sint diii s-au stins demult, o umbră sforile misticismu­ Dar toate acestea sint dire creatoare, au devenit Slab remediu pentru a po­
iar tempera­ un business rentabil, o a- magie care se respectă are lui au inventat aşa-zlsele nişte copilării nevinovate, nişte instrumente docile, toli angoasele !,
ta fi cuprin- nevoie de recuzită, pe cit staţii de meditaţie transce- în comparaţie cu prolifera­ manevrate de voinţa unui E. D.
23 grade, Io­ facere pusă la cale de ţipi
te.