Page 2 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 2
rag. 2 DRÜMUL SOCIALISMULUI
ADUNAREA POPULARA 01 CAPITALA Hm mmm
CONSACRATA ZILEI 0E 1 »I
IV
(Urmare din pag. 1) tul pentru înfăptuire? isto rea cit mai puternică a pres ! 10.00 că
ricelor hotărîri ale Con tigiului României în lume. forth o mm or On
tonro, pentru întărirea gresului al Xt-lea, pentru fe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Ma
coeziunii de granit a între ricirea naţiunii noastre, pen tovarăşa’ Elena Ceauşescu, Şapte inimi bat ca una nedoarei s-au angajat să în valoare conştiinţa, să 10,23 Bu
gului nostru popor în jurul tru consolidarea şi apărarea ceilalţi conducători de partid * singură. Sînt inimile celor facă întocmai. Şi se ţin de faci ceea ce ştii şi să şlii rai
tiu
partidului, al Comitetului său independenţei şi suveranită şi de stat au urmărit apoi şâpte uzine din marele cuvînt. Situarea pentru a ceea .ce faci. Vorbind ade cip
Central, reînnoind- - angaja un frumos spectacol cultu combinat siderurgic hune- 7-a oară în ultimii opt ani sea cu Eroii Muncii Socia &
mentul lor de a face to ţii naţionale, pentru creşte- ral-artistic. dorean. Bat la unison pen pe primul loc pe ţară în liste Ştefan Tripşa şi Nico 11.05 Fai
tru că una fără alta n-ar întrecerea socialistă din in lae Mărculescii, ori cu alţi trie
putea trăi. Le-am simţit de dustrie — conferi ndu-li-se eroi ai Hunedoarei, ca Vic por
atîtea ori pulsul, îl simţim înalte distincţii ale Repu tor Petroesc, Arcadie 11.30 Roi
Adunarea festivă mereu, cu toţii, ori de cîte blicii Socialiste România — Schwartz, Andrei Petreşc, 12.10 dor Fru
por
ori vorbim de metalul ro
loan
atestă cu deplin temei ro
Alexandru
Şerban,
mânesc, de această puter
Hăşdăţean, Lucian lonescu,
con
nică forţă industrială a ţă
din municipiul Petroşani rii, pe care Hunedoara busteţea şi destoinicia co loan Cînda, Gheorglie Băr- 12.30 Kttf
ItCT
lectivului ’ C.S. Hunedoara,
buş, Fiorian Giurcă, Victor
forţa de mobilizare şi de
noastră o alimentează ne
12,43 Par
Cin
încetat cu oţel. acţiune, a organizaţiei sale Semeni, loan Postolache — 13.00 Teii
şi lista ar putea continua
de partid, competenţa pro
In urmă cu 5 ani, la o
La Casa de cultură a sin sebită. a sărbătoririi zilei de aproape 110 milioane lei, a memorabilă aniversare a si- fesională şi înalta răspun mult — am avut întotdea I » 13.10 Alb
dicatelor din Petroşani a a- 1 Mai,'. în contextul împlini unei producţii nete supli derurgiştilor hunedoreni — dere patriotică a fiecărui una revelaţia îmbogăţirii ,S 17,40 Sul
rep<
yut loc, ieri, adunarea festi rii a 40 de ani de la marea mentare de peste 76 milioa împlinirea a 90 de ani de metalurgist. In fapt, con sufletului cu noi carate ale 18.00 Sco
vă consacrată sărbătoririi demonstraţie muncitorească ne lei şi la obţinerea unei la punerea în funcţiune a cret,. asta ' înseamnă metal muncii şi omeniei, cu idei rete
zilei de 1 Mai. Au fost pre antifascistă şi antirăzboinică economii de peste 61 milioa primului furnal la Hune mai mult şi mai bun pen şi ginduri revoluţionare, re 18.30 Sub
zenţi membri ai organelor din Capitală, din 1939 şi a 35 ne lei, prin reducerea chel doara şi a 220 de atestare tru ţară. Dar în primă in velaţia cunoaşterii unor ca taţi
locale de partid şi de stat, de ani de la crearea Frontu tuielilor materiale, la 1000 documentară a siderurgiei stanţă trebuie avut în ve ractere pe care numai mun 18,50 1001
10.00 Tel«
reprezentanţi ai organizaţi lui Unic Muncitoresc. lei producţie marfă. Vorbi pe aceste meleaguri —, iu dere oă acea.tă forţă a me ca adevărată le poate şle 19.30 Arc
ilor de masă şi obşteşti, mi Luind cuvîntul tovarăşul torul- a arătat că în cursul bitul nostru conducător al fui. veni
neri fruntaşi în întrecerea Teodor Haş, s-a referit la lunii aprilie aceste succese partidului şi statului, tova talului vine din forţa oa Şi pentru că e Ziua Mun -men
socialistă, numeroşi oameni realizările deosebite obţinu au fost amplificate. răşul Nicolae Ceauşescu, menilor, deopotrivă a coc- cii, si pentru că la ceas de 2u,oo Ţari
ai muncii. te de oamenii muncii din In continuare, primul se aflat în mijlocul siderur- sarilor şi furnaliştilor, a o- minară zi de 1 Mai se fac, buci
tiv
La adunarea festivă a luat judeţul Hunedoara în primii cretar al Comitetului jude gi.şiilor hunedoreni, a dis ţelarilor şi laminatorilor, a de regulă, bilanţuri, ar tre 21.05 Muz
parte tovarăşul Teodor Ilaş, trei ani ai actualului cinci ţean de partid a arătat sar tins destoinicul colectiv de aglomeratoriştilor şi meca bui să pătrundem puţin în mau
prim-secretar al Comitetului nal, la contribuţia pe care cinile care stau în faţa oa muncă de aici cu înaltul ti- nicilor, a tuţuror acelora perimetrul cifrelor, care trec«
judeţean Hunedoara al şi-au adus-o minerii Văii ? tiu de Erou al Muncii So- care-şi pun laolaltă mintea dau măsură reală a hărni 21,45 Tele
P.C.R., preşedintele Comite jiului la dobîndirea de că menilor muncii din judeţul ţ cialiste. Este suprema apre- şi umărul la plămădirea ciei. Nu o vom face însă
tului executiv al Consiliului tre colectivele din judeţ, în Hunedoara, şi din munici t ciere pe care partidul nos- metalului aici, în frumosul statistic. Şi asta pentru MIEI
popular judeţean. primul trimestru al acestui piul Petroşani' în întrecerea î tru comunist, personal se- oraş de pe Cerna. simplul motiv că rezulta 10.30 „Azi
• în cadrul adunării a fost an, peste plan, a unei pro socialistă din acest an, sub i cretarul său general, o dau Dacă ar fi să parcurgem tele în producţie ale side vara
subliniată însemnătatea deo ducţii globale industriale de liniind necesitatea mobilizării / muncii celor mai harnici galeria de portrete care rurgiştilor hunedoreni sînt 10,45 Mug
tece
şi mai active a tuturor for ţ dintre cei harnici, este re- împodobesc aleile combina cunoscute din informaţiile 11.30 învă
ţelor pentru întîmpinarea { cunoaşterea meritelor unu- tului vom vedea sute de frecvente pe care le publi repo
Congresului al XH-lea al J ia dintre cele mai destoini- chipuri care fac mîndria căm. Ceea ce se cere subli 11,50 Tine
Sesiune de eoiîiunieări ştiinţifice partidului şi a celei de-a 35-a 4 ce colective muncitoreşti colectivelor în care lucrea niat esle însă gîndul stator Muz:
ne as
i din ţară, şi, totodată, un
aniversări a eliberării pa ză, oameni formaţi la fla nic al acestor oameni de a 12,15 Sub
triei cu noi realizări, dem j puternic imbold spre noi şi se menţine în fruntea hăr — r(
Duminică s-a desfăşurat, masă ale activităţii de crea ne de tradiţia revoluţionară t importante succese în pro- căra— perpetuă a muncii, niciei pe ţară, voinţa fer 12.40 Pc
’ ducţia de metal y. ţării,
oameni care transmit ur
la Liceul pedagogic din De- • ţie ştiinţifică şi tehnică — a minerilor Văii Jiului. mă, unanimă de a munci muzi
va, faza judeţeană a sesiunii s-a desfăşurat în plen şi pe Tovarăşul Teodor Haş a a- ţ Vorbindu-le de aproape, maşilor mirabila sămînţă mai mult, mai bine, mai 13.00 Tele.
13.10
Albu
de referate şi comunicări şti 7 secţiuni (limba română -- dresat, în numele Comitetu 4 muncitoreşte, în spirit prin- ce le-a înaripat tinereţea, eficient, conştiinţa comunis 17.10 Gala
inţifice ale elevilor din li limbi, moderne, istorie-ştiin- lui judeţean de partid şi al ’ cipial, comunist — aşa cum apoi i-a călăuzit prin ani tă că în întîmpinarea mă 17.40 Noi,
cee, manifestare înscrisă sub ţe sociale, matematică, fizi » îi este caracteristic secreta- spre atilea împliniri. „Ve reţelor evenimente ale a- repoi
genericul celei de-a doua e- că, chimie-biologie, discipli Consiliului popular judeţean, i rului general al partidului deţi" — îmi spunea deunăzi nului — Congresul al XII- 18.00 Fina}
diţii a Festivalului naţional ne tehnice şi creativitate teh 'minerilor, tuturor oamenilor r nostru, tovarăşul Nicolae cineva —, oameni care au lea al partidului şi a 35-a crosi
„Cînlarea României“, orga nică) reliefînd, prin lucrări muncii din municipiul Pe i Ceauşescu, le-a recomandat învăţat să facă metal la aniversare a eliberării pa ale c
tiv .
nizată de Inspectoratul şco şi dezbateri, preocuparea şeo- troşani, cu prilejul zilei de ; atunci siderurgiştilor Iiune- Hunedoara, fac azi acest triei pot adăuga noi valen pairi
lar judeţean şi Comitetul ju iii hunedorene, a elevilor şi l_Mai. calde felicitări pentru 1 doreni să muncească mai lucru la Tîrgovişte şi la ţe hărniciei lor pentru ca 18,50 1001
deţean al U.T.C. Sesiunea — cadrelor didactice pentru in realizările obţinute şi le-a l mult şi mai bine, i-a în- forţa metalului hunedorean 19,00 Tele.j
la care au participat repre tegrarea învăţămîntului cu urat noi şi însemnate succe ’ druinat să modeleze nu nu- Galaţi, în alte oraşe. Azi, să sporească necontenit 19,30 învăţ
zentanţi ai elevilor din ju cercetarea şi producţia, cu se în lupta pentru mai mult ţ mai metalul, dar şi oameni mîine vin Călăraşii. forţa economică a ţârii. struii
deţ cîştigători în fazele de viaţa social-politică. "cărbune patriei, multă sănă i superiori oricărui oţel de Cit de tonifiant e să ai tiv
tate şi fericire. 1 calitate. Siderurgiştii IIu- conştiinţa valorii, să-ţi pui DUMITRU GHEONIÎA 20,20 Film
J vanul
a Ca
mării
Stsceese de' seamă îrs întrecerea Un nou complex 21,50 Teleji
socialistă dintre consiliile populare turistic pentru tineret
Ieri, în Staţiunea Geoagiu-
Angajaţi plenar în între -municipiilor Hunedoara, Răi, pe vatra străbunei Germi
cerea socialistă şi patrioti Deva şi Petroşani, oraşelor nară, a avut Joc un moment
PUOGIlil
că pentru realizarea indi Vulcan, Haţeg, Brad,! Uri- inaugural : Comitetul judeţean <te mai —
catorilor planului econo eani, Petri la, Simeria, Lu- Hunedoara al U.T.C. a dat în 7.00 ziua
complex
un
turistic
folosinţă
mic în profil teritorial şi peni, Căian, Orăştie şi ce pentru tineret. Noua capacitate luarea prii
a progi—.îului de lucrări le ale comunelor Boşorod, turistică — realizată din fon zică uşoax;
viilor ne •
judeţean.
privind buna gospodărire Bătrîna, Ilia, Buureşei, durile şi Comitetului de tu inimi intri
ale
U.T.C.
Biroului
şi înfrumuseţare a localită ltîu de Mori, Aninoâsa, U- rism pentru tineret, precum şi în cintee
ţilor, oamenii muncii, toţi niroa, Luncoiu de .Jos, Sar-' prin muncă patriotică, — va Iară; 10,00
lese «le 1
locuitorii judeţului nostru mizegetusa, Vălişoara, Să- loarea Iui ajungind la 4,3 mi sub roşul
lioane
dispune
de
100
Iei
—
au intîtnpiriat ziua de 1 locuri de cazare pe serie do rcvoluţiont
Mai cu succese deosebite. la.şu do Sus şi altele. Va confort 1 şi 3 precum şi de nu feşti; 10,-10
Din datele centralizate la loarea lucrărilor realizate meroase alte utilităţi. Aici va tinereţea r i
cintecele
Consiliul popular judeţean prin muncă patriotică, în funcţiona o cantlnă-restaurant, popoarelor
iui bai- dotat şi eu jocuri me
rezultă 'că au obţinut re primele patru luni ale a- canice şi o sală polivalentă. muzicale;
gărelor ; 1
zultate bune în realizarea , cestui an. în activitatea de Biletele pentru noua bază tu 13,15 Ciul
planului economic şi în ac gospodărire şi înfrumuseţa ristică — o serie durează 12 15.00 Tiner
zile — se pot obţine prin toate
tivitatea de gospodărire şi re a localităţilor hunedore birourile de turism pentru ti ţii; 10,OOlSi
verii;
10,40
înfrumuseţare a localităţi ne, se cifrează la 150 mi Vedere exterioară a noului Complex al B.T.T. de la Geoagiu-Băi. neret din ţară, iar cel ce vor' co munciţi
lor' consiliile populare ale lioane lei. beneficia de ele pot urma şi o Il-a ediţie
roto : VIRGIL ONOIU cură de tratament.
t’opal „Cir
Î7.00 Mer.
românesc;
Considerată, pe bună drep Mii de muncitori, mobilizaţi anii tinere
tate, drept cea mai puter de comunişti, care participa Seară de ,,
nică acţiune antifascistă şi La 1 iai 1939, clasa muncitoare din Capitala ţării, seră la cele trei întîlniri ofi de 1 Mai;
antirăzboinică, organizată de ciale, s-au alăturat celor din peisaj Ilid
Partidul Comunist Român în piaţă, formînd o uriaşă co ran; 21,00
ajunul unor evenimente cru în frunte cu cei mai buni comunişti, s-a ridicat la luptă loană de peste 20 000 de oa tce peste
perioada dictaturii regale, în
muzical { :
ciale, demonstraţia antifas meni ai muncii. Ceea ce a Ioana Rad;
surprins mai mult a fost
şi Ion Lui
cistă din Bucureşti de la 1 împotriva fascismului şi războiului faptul că s-au formulat „lo jurnal ;f 1
Mai 1939 s-a impus în faţa zinci politice proprii extre muzical t
opiniei publice din ţară şi de mei stingi“, cum relatau ra ştiri: 0,05—
peste hotare atît prin obiec poartele autorităţilor. Astfel, zicai nocti
tivele propuse cit şi prin for- forţele revoluţionare voiau te manifestări revoluţionare în scopul coordonării în Pentru a asigura o cil mai din piepturile • celor peste
ţa de antrenare a maselor, să-l imprime sărbătoririi zi pe care le-a cunoscut capi tregii acţiuni s-a constituit largă unitate de acţiune, s-a 20 000 de demonstranţi au
prin înaltul nivel de organi lei de 1 Mai 1939, cercurile tala. o comisie din cadre de nă stabilit ca echipe de munci răsunat lozincile: „Jos fas 1*80
zare. şi combativitate. guvernante au convocat chiar Prima acţiune desfăşurată dejde ale partidului. între ca tori comunişti să ia legătura cismul 1“, „Jos Garda de
în acea zi un Congres al
Oi’ganlzarea şi conducerea breslelor in sala „Aro“ şi au în acest sens a constituit-o re se aflau llie Pintilie, Ni- cu delegaţii’ breslelor sosiţi fier !“, „Jos regimul de dic
puternicelor demonstraţii do mai autorizat alte două în organizarea unei şedinţe lăr • colae Ceauşescu, Constantin din provincie la lucrările tatură regală !“, „Pace — Steaua —
vedesc un înalt mod de îm gite a Comitetului organiza David, Alexandru Iliescu ş.a. Congresului, spre a discuta pîine — pâmînt — libertate !“, Politehnice,
C.S. T.îrţ
binare de către pai'tid a for truniri. Conform programului ţiei din .Bucureşti a P.C.R., Prezenţa tovarăşului Nicolae şi adopta în comun conţinu „Cerem abrogarea pactului F.c. Baiu l
aprobat, urma ca la închide
melor de luptă legale cu ce rea congresului şi întruniri la care s-au stabilit măsu Ceauşescu, tînărul de 21 de tul chemărilor ce urmau a romino-german de trădare a, Politehnica
ani, arată încrederea pe care
le ilegale, de folosire a tu lor toţi participanţii să se rile „pentru sărbătorirea zi şi-o cîştigase ca militant re fi lansate în cadrul de ţării !“, „Vrem pace 1“, „Tră Dinamo
turor posibilităţilor în sco adune în Piaţa Romană, de lei de 1 Mai în cadrul pro voluţionar, călit în mari con monstraţiilor. iască frontul unic al munci U.T. Arad
gramului aprobat de autori
Sportul ,
pul acţionării pentru apăra unde, în frunte cu oficiali tăţi, dar i entru îndeplinirea fruntări politice şi de clasă. Şi în felul acesta s-a reu torimii 1“. Chimia Ri,
rea intereselor clasei munci tăţile prezente la aceste ma programului partidului co Din fragedă tinereţe în rin- şit ca în afara discursurilor Miile de demostranţi, lo Gloria. B
toare. Un rol deosebit de nifestări, să organizeze o munist“. Activitatea pentru durile mişcării muncitoreşti, oficiale din sala Congresului, zincile scandate de ei oglin F.C. Bihor
important l-a avut, în aceas „defilam prin faţa palatu pregătirea sărbătoririi tre înfruntînd’ tribunalul şi în cuvîntul muncitorilor să fie deau puternicele sentimente A.S.A. Tg.
tă privinţă, munca desfăşu lui regal. în după-amiaza zi chisoarea era, cum se remar îndreptat împotriva regimu antifasciste ale maselor largi Corvlnul
F.C.
Argeş
rată de partid în rîndul lei de 1 Mai se prevedea şi buia „să se desfăşoare în ca întx’-o publicaţie a vremii lui de asuprire şi teroare şi populare, ecoul care se re- Jiul Petros
breslelor muncitoreşti, orga organizarea unor serbări şi cadrul şi prin breslele mun „mereu printre primii“. a primejdiei fasciste. Lozin ■ flectă în conştiinţa poporului, Bologna —
nizaţii ce au fost create de • spectacole/ citoreşti“, folosindu-se toate cile muncitoreşti tradiţionale ampla acţiune desfăşurată de Catanzaro
către regimul carlist în mijloacele posibile „asociaţii Stabilind legătura cu con — „Vrem 8 ore de muncă 1“, către Partidul Comunist Lazio — N
scopul desfiinţării* sindicate Ca şi în anii precedenţi, în le profesionale, cercurile cul ducătorii fostei Confederaţii „Cerem mărirea salariilor“ Român în scopul demascării , Verona —
lor şi prin aceasta de a stă pregătirea zilei de 1 Mai se turale, sportive şi orice or Generale a Muncii, partidul esenţei antipopulare şi anti
vili lupta clasei muncitoare. luaseră măsuri de intimida ganizaţii legale în care parti a cerut ca, alături de vorbi — s-au împletit cu lozincile naţionale a fascismului, spri
pe care le formula atunci
re a maselor şi conducători
Mulţi militanţi comunişti, lor ei ; poliţia organizînd ra dul comunist are influenţă“. torii oficiali, la Congres şi jinul activ pe care masele îl
la înti'unirile muncitoreşti de
printre care tîiiărul revolu zii şi arestări, mai ales in S-a hotărît ca să se trimită la 1 Mai să fie admişi a lua întregul popor român : „Tră dădeau politicii partidului
activişti ai partidului în car
iască independenţa naţională
ţionar Nicolae Ceauşescu, au rîndul membrilor partidului tierele muncitoreşti pentru a cuvîntul şi alţi reprezen a ţării !“, „Să păstrăm gra comunist dc unire a tuturor
Timpul
acţionat în cadrul breslelor comunist. Contra acestor mă tanţi ai muncitorimii. S-a de niţele împotriva agresorului forţelor democratice. Uniţi 1 mai : V
muncitoreşti, pentru ca a- suri, cu un deosebit curaj, antrena cit mai mulţi mun cis ca o parte din comunişti hitlerist!“, „Vrem front pa în luptă, umăr la umăr, co clar răcoro
citori şi alţi cetăţeni să ia
social-democraţi,
munişti,
eestea să devină din unelte cu tact, cu supleţe şi i-ăbda- parte la marea demonstraţie. să fie trimişi în sala „To- triotic !“. membri ai altor partide, ca cerul varia
ale regimului • adevărate tri re, izvorîte din şcoala luptei S-a indicat de asemenea să mis“, avînd în vedere că aici La încheierea adunărilor, şi muncitori fără de partid, nin noai
bune de luptă ale clasei revoluţionare, partidul a de se stabilească vox-bitorii „ca urma să se dezbată cu pre ce avuseseră loc dimineaţa, înscriau la 1 Mai 1939 una sufla moţii
muncitoare. pus o uriaşă activitate poli re să evidenţieze în cuvin cădere probleme muncitoreşti. muncitorii s-au adunat, în dintre cele mai glorioase pa cări de s<
sudul
Bar.
Imercînd să se folosească tică şi organizatorică pentru tele lor necesitatea concen în ceea ce priveşte de jurul orei 12, în Piaţa Ro gini de luptă şi eroism din vest. Temi
de bresle pdntru a sustrage a pregăti, chiar sub ochii a- trării tuturor forţelor mun monstraţia s-a dat indicaţia mană, pentni a se încolona istoria ţării. vor fi eup
atenţia muncitorilor de la tenţi ai autorităţilor, una citoreşti şi ţărăneşti în lupta ca „partidul să fie prezent pentru manifestaţia ce ur grade, iar
conţinutul politic pe: care dintre cele mai impresionan antifascistă si antirăzboinică“. pe toată lungimea coloanei“. ma să se facă în capitală. Prof. ION FRAŢILA tre 17 şi 2