Page 21 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 21
ANUL XXX!
NR. 6 688
MARŢI,
8 MAI
1979
4 pagini — 30 bani
Partidul—centrul vital al societăţii
noastre socialiste, eonştiinfa
de sine a poporului român
Aniversăm astăzi — cu şi suveranităţii patriei, pen desfăşurat o intensă şi rod
sentimente de adîncă recu tru făurirea unui viitor lu nică activitate teoretică şi
noştinţă şi legitimă mîndrie minos. In toate perioadele practică pentru găsirea căi
— împlinirea a 58 de ani cruciale pentru fiinţa 'po lor cele mai potrivite de
de la făurirea Partidului porului nostru — în lupta aplicare a gdevărurilor fun
Comunist Român, eveni împotriva fascizării ţării, damentale ale socialismului
ment de însemnătate car împotriva odiosului Dictat ştiinţific la particularităţile
dinală în istoria mişcării de la Viena, a războiului şi istorice, sociale şi naţiona
revoluţionare din România, în alte momente deosebit le, specifice României, sta Aspect de muncii de la efectuarea primei praşile manuale la sfecla de zaliăr, lucrare
a clasei muncitoare, care a de grele —, comuniştii s-au diului său de dezvoltare. care ieri s-a desfăşurat cu forţe sporite pe ogoarele C.A.P. Sîntandrei. Foto : VIRGIL ONOIU
deschis şi pregătit era afir afirmat drept cei mai con Această efervescentă peri 1
mării deplinei libertăţi şi secvenţi şi înflăcăraţi pa oadă a fost marcată de în
demnităţi a poporului nos- trioţi. tărirea continuă a rolului La C.A.P. Sîntandrei
tru. Cinstim şi venerăm 58 Privind retrospectiv mă conducător al partidului, de INTILNIRE
ne ani de existenţă glorioa reaţa operă înfăptuită de perfecţionarea stilului şi me CU BRIGADA
să a partidului în ferventul poporul nostru, sub condu todelor de muncă ale orga ŞTIINŢIFICA
climat politic şi de angaja cerea partidului, sub fla- nelor şi organizaţiilor sale, Participare largă a cooperatorilor O brigadă ştiinţifică a
re 'generat de marile eveni de amplificarea legăturilor Casei de cultură din Deva
recent
colec
mente ale anului: memora 58 DE ANI DE LA sale vii cu masele, cu po s-a întîlnit oameni cu muncii
do
tivul
al
bilele aniversări prilejuite FÂURIREA porul. la întreţinerea culturilor de Ia LC.R.M. Deva. Au
oo sărbătorirea Zilei de 1 PARTIDULUI Conducătorul iubit al po prezentat expuneri prof.
Juristul
Silvia
Mai, împlinirea a trei de porului şi statului nostru Bildea Ghcţe, cercetătoarea Petru
Ve-
şi
cenii şi jumătate de la vic COMUNIST ROMÂN şi-a legat în aceşti ani pen In această perioadă o- tară a organizaţiei de par ronica Picioruşl, de Ia Mu
toria insurecţiei naţionale tru totdeauna numele şi dă biectivul central al preo tid, oferind prin exemplul zeul judeţoan Deva.
armate, antifasciste .şi anti- murile stindardului său re ruirea comunistă de marile cupării organizaţiei de par său personal, un îndemn
imperialiste, de la 23 Au voluţionar, încercăm senti succese obţinute în edifi tid şi consiliului de con mobilizator şi pentru cei
gust 1944,' intîmpinarea ce- mente înălţătoare pentru carea societăţii socialiste ducere ale C.A.P. Sîntan lalţi cooperatori. Între
lui de-al Xll-lea Congres al faptul că sîntem părtaşii multilateral dezvoltate, este drei îl reprezintă mobili participanţii din prima zi na alta
Partidului Comunist Român. celei mai înfloritoare epoci ctitorul imensului prestigiu zarea întregului potenţial la prăşit i-am notat pe
Asumîndu-şi, încă de la din istoria României, epocă pe care şi l-a făurit România de forţe şi mijloace meca Aurica Vasiu, Valeria La-
întemeierea sa, rolul de direcţională de holărîrile contemporană, prin dezvol nizate la întreţinerea cul zăr, Leonica Munteanu, IN EXCURSIE
Prin
continuator al celor mai congreselor al IX-lea,/al X- tarea şi politica sa, în o- turilor. O dovadă edifica Jeni Băda, Ortcnzia Băda nedoara, O.J.T., la filiala Hu a-
de
Începutul
înaintate tradiţii revoluţio lea şi al Xl-lea ale parti chii popoarelor lumii. — toţi din brigada I. Pen nulul şi pină in prezent, au
nare, de port-drapel al as dului, epocă al cărei profil Ajuns la cea de-a 58-a toare în acest sens o con fost in excursii, intre 1 şt
Poiana
Sinaia,
piraţiilor de dreptate, liber poartă amprenta luminoasă aniversare a sa, Partidul stituie şi aspectele de mun tru hărnicia cu care au lu 5 zile, Ia Oradea, Cluj-Na-
Mărului,
tate, suveranitate şi pro a personalităţii secretarului Comunist Român se bucură că întîînite ieri pe ogoa crat şi răspunderea ce o poca, Bistriţa-Năsăud etc.,
gres ale naţiunii noastre, general al Partidului Comu de un uriaş prestigiu şi in rele acestei unităţi. dovedesc faţă de soarta re peste 2 600 de hunedoreni,
Partidul Comunist Român nist Român, preşedintele fluenţă în sinul societăţii înfruntînd ploaia rece coltei merită să fie eviden in timp ce alţi 100 au vi
s-a identificat — pe lot Republicii, tovarăşul Nicolae noastre — al cărui centru care nu a contenit să ca ţiaţi şi Iulian Băda, şef de zitat Uniunea Sovietică co şi
VLAD,
(ION
Ungaria.
parcursul celor aproape 6 Ceauşescu, a gîndirii sale vital a devenit — de încre dă, peste 120 de coopera ecliipă la Laminorul de respondent).
coconii de glorioasă exis cutezătoare, revoluţionare, derea nemărginită a tuturor tori au lucrat la efectua sîrmă al C. S. Hunedoara,
tenţă cu conştiinţa de sine novatoare, a uriaşei capaci oamenilor muncii — români, Viorel Avram, lucrător la O DUMINICA PLINA
a poporului român, a tutu tăţi de analiză, sinteză şi de maghiari, germani şi de rea primei praşile manuale Staţia C.F.R. Peştiş, şi LA DÎNCU MIC
din
ror fiilor acestui pămînt. formulare a căilor limpezi alte naţionalităţi —, care la sfecla de zahăr, în tar mulţi alţii. şi Locuitorii învecinate Dineu Mic
ale
co
satele
Atît în anii de adîncă ile de soluţionare atît a pro urmează şi înfăptuiesc nea laua numită de localnici Neîntrecuţi în hărnicie munei Mărtincştl, tineri şi
galitate 1924—1944, în cei blemelor construcţiei socia bătut politica sa, programul „Drumul Orăştiei“. Aici, s-au dovedit şi cooperatorii vîrstnici, au avut duminică
ce luptă eroică pentru eli liste, cît şi ale lumii con său. Faptul că la sfîrşitul alături de cooperatori s-au o zi plină in întreceri spor c-
tive,
cultural-artistlce
şl
berarea ţării, do slJ b domi temporane. Prin contribuţia anului trecut Partidul Co aflat numeroşi muncitori din brigada a Il-a, condu ducative. Satul lor a găz
să
de
Sidonia
Muntean.
naţia fascistă, pentru in inestimabilă,- hotărîtoare a munist Român cuprindea din alte întreprinderi care duit dimineaţa meciuri de
masă,
fotbal,
staurarea şi consolidarea t o v a r ă ş u l u i Nicolae peste 2 842 000 de membri au venit să-şi. ajute fami Din această brigadă i-am volei, seara, tenis do emblcţna
iar
sub
puterii populare în Româ Ceauşescu, Partidul Comu — un sfert din populaţia notat pe Elena Măgurean, „Românie, mlndră ţară“,
nia, cît şi în etapa revolu nist Român a abordat tot activă a ţării — evidenţia liile în muncă, să efectu Marta Jurca, Florie Jurea. pe scena căminului cul
ţiei şi construcţiei socialis mai mult — în această pe ză cu putere marea încre eze cu maximă operativita Maria Băda, Maria Jurca, tural s-au întrecut forma
te, partidul s-a situat şi se rioadă — problemele con dere a oamenilor muncii în te prima praşilă — lucra Mărioara' Io van, să amin ţiile artistice din Dineu Mic,
Mărtineşti
şl
Tămăşasa.
situează în mod constant în strucţiei economico-sociale partid, influenţa şi presti re decisivă pentru soarta tim doar cîteva nume. Sătenii au aplaudat acţiu
prim-planâl acţiunilor şi e- în mod ştiinţific, dinamic, giul de care se bucură în recoltei' de sfeclă. Umăr nile de duminică şl au ce
forturilor poporului pentru complex, a studiat cu deo popor, adeziunea întregii la umăr cu cooperatorii a N. TlRCOB rut să fie organizate în con
tinuare.
(AUREL
DANES-
nrogres multilateral, pen sebită atenţie legităţile o- lucrat şi brigadiera Juja CU, corespondent).
tru apărarea independenţei biective ale dezvoltării, a [Continuare în pag. a 2-a) Băda, care este şi secre (Continuare în pag. a 2-a)
/
Pe şantierul fabricii de mobilă de la Petrila
Termenul punerii in funcţiune presează, dar constructorul
şi beneficiarul încă se„tirpie“ cine să execute ultimele lucrări!
Noua fabrică de mobilă obiectiv —- menţiona tova —, am sporit numărul au tuşi, sudori, montori şi lu
care se înalţă la Petrila, cii răşul Petru Bordea, şeful tobasculantelor şi am rezol crători necalificaţi — care
o capacitate anuală de iotului Petrila al şantieru vat problema betoanelor să preia în regie proprie u-
13 000 garnituri de mobilă- lui 3 de construcţii, încă de npcesare prin amenajarea nele lucrări. Lista cu aceşti
corp, are termenul de pu anul trecut trebuia să avem unei staţii proprii. Ducem oameni ne-a fost înmînată,
nere in funcţiune la sfirşi- aceste documentaţii, dar încă lipsă de forţă de mun însă dintre ei şi-au făcut
tul lunii iunie a.c. De la modificările de soluţii le-au că necalificată şi de unii prezenţa pe- şantier doar 4
bun început trebuie subli intimai. Cu mare întirzie- meseriaşi, îndeosebi de zi femei necalificate şi un e-
niat că atît beneficiarul — re — la sfîrşitul lunii mar dari. Beneficiarul ne-a pro lectrician...
I.P.L. Deva, cît şi construc tie — ne-au sosit de la mis sprijin in acest sens, Cu toate că momentul
torul — T.C.I. Timişoara, I.M.C. Deva şi prefabrica dar nu şi-a onorat promi punerii în funcţiune a fa
sînt optimişti în ce priveşte tele pentru acoperiş, care siunea şi nici nu a luat în bricii este foarte apropiat,
respectarea termenului pla demarează gitoi şi lucrări
nificat. Ritmul de execuţie le de montare a utilajelor
existent pe şantier la sfîr tehnologice, din totalul a-
şitul lunii aprilie însă nu ccstora peste 30 la sută a-
este in măsură să susţină ilîndu-se deja. pe şantier.
faptic acest optimism. Maistrul principal Constan
Faţă de graficele stabili inobiectivele scwleiitc iii tin Dăminuţă susţine .că
te există rămîneri în urmă front de lucru pentru mon
Ia corpurile anexe ale halei aveau termen de livrare in execuţie proprie unele lu tori există dar că, pentru
de fabricaţie, la postul tra- 1978. crări, aşa cum silit indica începerea lucrărilor, este
C.S.H. — Cocserie. Comuniştii in fruntea luptei pen fo şi la centrala termică. — In condiţiile date, ce ţiile în vigoare. absolut necesar un tehno
tru sporirea producţiei de cocs de bună calitate, atît — Deşi asigurarea ener întreprindeţi dumneavoas — Conform înţelegerii — log din partea beneficiaru
giei termice condiţionează
de necesar furnalelor. tră pentru a recupera rămî sublinia inginerul Constan lui împreună cu lucrătorii
în mod direct punerea în calificaţi promişi. La rindul
In prim plan îl vedem pe tovarăşul Petrescu An funcţiune a noii fabrici, nu neri le în urmă ? tin AndroniC, şeful şantie său, beneficiarul ■— prin re
drei, secretarul organizaţiei de partid, preocupat de am primit încă documenta — Noi am asigurat per rului 3 construcţii al-T.C.I. prezentantul său, ing. Gheor*
îmbunătăţirea calităţii cocsului. ţiile pentru fundaţiile la co sonalul tehnic necesar pen Timişoara —, pentru inten ghe Nicola, şeful comparti-
şul de fum al centralei, la tru această etapă, lucrăm sificarea ritmului lucrărilor,
Foto : N. NEGRU canale şi cazane, fiind ast în regim de 12 ore — la I.P.L. Deva trebuia să ne SABIN IONESCU
fel puşi în imposibilitatea lucrările de betonare ac ajute incA din luna martie
de a ataca lucrările la acest ţionăm pe două schimburi cu 3# oameni — lăcă (Continuare în oaa. a 2-ai !