Page 22 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 22
¡ 5 P Ü & DRUMUL SOCIALISMUL
PARTIDUL-SENTRUL VITAL AL
-T
SOGIETÄTH NOASTRE SOCIALISTE,
9,00 Tc
CONŞTIINŢA IE SINE 10.00 Ko
dai
del
â POPORULUI ROMÂN 11,50 Ro
12,10 Tel
17.00 Tel
(Urmare din pag. 1) a judeţului, pentru dezvol 17.03 Tel
tarea continuă a capacităţii 17,35 Din
noastre najiuni la politica lor politice şi de acţiune în Uei
Gei
sa, unitatea indestructibilă dinamizarea eforturilor ce Thi
a tuturor celor ce muncesc, lor ce muncesc în vederea 17.43 Ziu
cii
fără deosebire de naţionali transpunerii în viaţă a po 18.03 Lee
tate, în jurul partidului, al liticii interne şi. externe a crăt
conducerii sale, al secreta Partidului Comunist Român, 18.25 Ane
rului său general, tovarăşul, Etapa în care ne găsim, rul.,
Nicolae Ceauşescu. Prin marile sarcini actuale şi de 18.30 1001
19.00 Tele
compoziţia sa, P.C.R. se perspectivă pe care le a- 19,23 Stră
înfăţişează astăzi ca un pu vem de rezolvat cer orga tenii
solit
ternic detaşament de avan nelor şi organizaţiilor de va r
gardă al clasei muncitoare partid din economie şi ce- Ceai
ca I
— nucleul său muncitoresc Jelalte domenii ale vieţii so Sarmizegetusa Ulpia Tralana. Mărturii ale permanenţei noastre. Foto : VIRGIL ONOIU şi R
cuprinzînd 52,61 la sută din ciale competenţă sporită, Kipt
totalul membrilor partidu fermitate, exigenţă revolu Participare 20.00 Doci
lui —, iar prin structură de ţionară, o legătură nemijlo Fazele municipale şi zonale ale acţiunii 20.25 Te (
20,45 Sear
vîrstă — ca un partid care cită cu masele in exercita larga a reast
asigură îmbinarea armoni rea rolului conducător, o 6 6 Ghet
oasă a elanului revoluţio luptă neîmpăcată pentru Ştafeta cravatelor roşii 21.30 AI uzi
21.43 Telej
nar al tinefetului cu expe înlăturarea rutinei, conser cooperatorilor 99
rienţa şi maturitatea comu vatorismului şi şablonismu- Duminică, opt aşezări „Trec detaşamentele“ pî ţiei — lulnicăresele laurea
niştilor cu o mai îndelun lui, a automulţumirii din la întreţinerea hunedorene au fost gazde nă la palatul cultural, lo te de la Şcoala generală
gată activitate politică. gîndlre şi acţiune. Perioada le fazelor municipale şi cul de desfăşurare a pro . din Bulze.ştii de Sus — au 11£
de întîmpinare a Congresu zonale ale celei de-a Vl-a belor concursului „2050...“ inaugurat' impresionant, în
Organizaţia judeţeană de cyltarilor ediţii a „Ştafetei cravate cîştigat de reprezentanţii nrezenţa a peste 1 000 de
partid- Hunedoara— puter lui ol Xll-lea al partidului lor roşii cu tricolor“, ma şcolii generale nr. 6 Lu copii din întreaga zonă — BUCURI
nic detaşament al Partidu să ' constituie pentru toate (Urmare din pag. î) nifestare politico-educativă peni. Poate la Sarmizege- manifestările ştafetei. „Puii dioproRrar n;
Radi
lui Comunist Român, care organizaţiile de partid, pen-’ organizată de Consiliul ju tusa, pe loc de istorie, de moţi“, de la Baia. de presei '¡y
tru toţi comuniştii o perioa
numără în prezent aproape dă do puternică afirmare pe Demnă de remarcat este deţean al Organizaţiei pio unde „ştafeta“ a unit in Criş au cîştigat aici între diilor;
cerea, urmaţi de „Cireşa-
cuget
pionieri
şr^simţiri.
nierilor în întîmpinarea a-
90 000 de comunişti •—, se planul dinamizării activită şi atenţia ce se acordă ca niversării a 2050 de ani de din şcolile generale din rii“ (Blăjeni), „Fiii Iancu- 9.05 Râs pil
prezintă, la cea de-a 58-a ţii politice, ideologice şi or lităţii primei pro si le ma la crearea primului stat Haţeg, Densuş, Brazi, Pe- lui“ (Brad) şi „Zărănde- lor ; 10,00
10.05 Opel'
aniversare a partidului, ca ganizatorice ! nuale, lucrare cu influenţă dac centralizat şi indepen tros (Baru), Sîntămăria- nii“ din Bălţa. Poate la Si biri“ de 1
o mare forţă capabilă să a- Ziua de naştere a parti Iiotăritoare asupra produc dent şi a 30 de ani de la Orlea şi aşezarea gazdă a meria sau la Ilia, aşezări 10.40 Miori
de ştiri ; ]
sigure unirea, mobilizarea dului reprezintă pentru fie ţiei la hectar. Concomi constituirea, în ţara noas manifestării, iar întrecerea ce au trăit duminică entu rft radio-t
şi '-direcţionarea cu succes care om al muncii un prilej tent cu distrugerea buru tră, a primelor detaşamen de la căminul cultural a ziasmul tineresc al pionie de ştiri ; 1
desemnat pe primele trei
te de pionieri.
rilor, unde echipajele şco
a eforturilor oamenilor de vibrantă manifestare a ienilor, se urmăreşte cu Cine ar putea spune locuri echipajele de la Ha lilor din Certej şi ale Li folclorului
Ia 1 Ia 3 ;
muncii do pe aceste melea celor mai bune gînduri de maximă răspundere efectu unde a vibrat mai puter- ţeg, Densuş şi Brazi. Poa ceului agroindustrial Hia rloşilor ; 1
guri — mineri, siderurgişti, dragoste şi recunoştinţă fa area buchelatului. Pe lin 'nic sentimentul de recu te în cetatea metalului de au ocupat primul loc. Pre 1S,20 Coord
constructori, energeticieni, ţă de Partidul Comunist Ro gă respectarea adîncimii noştinţă pentru înaintaşii la Hunedoara, unde mani tutindeni, în cele 8 aşezări 16.40 Muiii
lucrători de pe ogoare, din mân, a hotărîrii de a strîn- stabilite, acum cînd plan neamului şi de respect festările „ştafetei“ au în hunedorene, miile de pur R.S. Cehosl
Jetiii de şl
.instituţii — la înfăptuirea ge şi mai mult rîndurile în tele au cîte două frunze pentru izbînzile cucerite trunit în întrecere, paradă tători ai cravatelor roşii pâr şi te i
şi spectacole artistice şi
tuturor sarcinilor construc jurul conducerii sale, al se adevărate se face răritul, de poporul român, sub sportive pionieri din în cu tricolor au hotărît să 1.7,30 Poem
conducerea partidului, cînd
ţiei socialiste. Capacitatea cretarului general, tovarăşul lăsîndu-se o distanţă de peste tot „ştafetele“ au tregul municipiu şi unde traducă în fapte îndemnu muzicii ; 17
serii
Orele
de organizare şi mobilizare, Nicolae Ceauşescu, de an 15—20 cm între fire, ceea constituit momente înălţă cîştigătorii primului loc au rile. Mesajului Consiliului populară ;
al
Organizaţiei
judeţean
de influenţă şi prestigiul în gajare fermă în construcţia ce asigură o densitate de toare — de la solemnitatea fost cei de la şcoala gene pionierilor: „Să răspun peisaj indii
mase ale organizaţiilor noas socialistă multilateral dez peste 80 000 plante la hec adunărilor cu ceremonial rală nr.- 7. ■ dem prin fapte demne de . ran ; 20,30
tului
româr
tre de partid este relevată voltată şi comunistă pe pă- tar. Se cuvine remarcată pînă la parăzile „Trec de Cine ar putea spune viitori comunişti grijii pă tin de ştiri
de succesele remarcabile mîntul României. şi contribuţia mecanizato taşamentele“ şi concursu unde a fost mai emoţio rinteşti a partidului, minu sonore ; 22
obţinute de colectivele de Ne-au rămas mai puţin rului Nicolae Nicolaescu. rile teoretice, tehnico-a- nant? Poate la Orăştie, a- natelor condiţii de mun oră ; 23,00-
muzical no
plicative, artistice şi spor
la C. S. Hunedoara, între care, avînd angajată cul tive : „2050 de ani de la colo unde manifestările au că şi viaţă ce ne-au fost
prinderile miniere Barza, de doi ani pentru realizarea tura in acord global, a constituirea primului stat fost deschise de trompetiş- create. Să ne pregătim cu
şi mai multă rîvnă pentru
Lupeni, Petrila, Paroşeni, actualului cincinal, pentru efectuat cu deosebită grijă dac centralizat şi indepen tii şi toboşarii laureaţi al ca, în întimpinarea Zilei a:iN
ediţiei a Il-a a „Cîntării
Hunedoara, de la I.E. De care prevederile acestui an dent". României“ şi unde — în pionierului, să încheiem
sînt hotărîtoare. Acum sînt semănatul şi prima praşilă
va şi I. V. Călan, de la necesare, mai mult ca orl- mecanică. Tot el va exe Poate în preajma Monu faţa colegilor de la şcolile anul şcolar cu rezultate
Ci
I.M.M.R. şi „Marmura“ Si- cînd, măsuri şi acţiuni e- cuta în continuare şi ce mentului „Lupeni 29“, a- generale din oraş, din Be- bune şi foarte bune, să ob te DEVA: Kadi
pe
ţinem noi succese în însu
meria, I.C. Orăştie şi multe nergice în întreaga econo lelalte lucrări de întreţine colo unde peste 2 200 de riu, Geoagiu, Romos şi O- şirea cunoştinţelor, în par Călcîiul Iui
alte unităţi, de faptul că in mie pentru a folosi cît mai re mecanică. pionieri din Valea Jiului răştioara de Sus — pio ticiparea, după puterile HUNEDOAR
nierii de la nr. 2 Orăştie
s-au întîlnit cu reprezen
dustria judeţului a depăşit deplin mijloacele de pro tanţi ai organelor locale şi' nu s-au lăsat întrecuţi. noastre, la înflorirea con Murea Egee
planul pe 4 luni cu a- ducţie de care dispunem, Făcînd bilanţul activită municipale de partid şi de Poate la Brad, unde ocu tinuă a judeţului şi a ţă cana din n
Ploaie cu S'
proape 142 milioane de a economisi la maxim ţii din prima zi de muncă stat şi unde fanfara mineri pantele locului I pe ţară la rii“. torul) ; PET
iei, realizîndu-şi şi depă- materiile prime, materiale la pra.şila manuală a sfe lor a însufleţit parada festivalul muncii .si crea- LUCIA LICIU — seriile I-:
şindu-şî angajamentul a- le, combustibilii şi energia, clei de zahăr, brigadiera oblig să tră
pt
brie);
De
nual la producţia netă, de de a le valorifica la un ni Juja Băda ne spunea că oglinzii (Hi
rezultatele bune obţinute în vel cît mai înalt, de a sti această acţiune s-a realizat Pe şantierul fabricii de mobilă de la Petrila PENI : Pove
campania agricolă de pri mula mai puternic gîndirea pe mai mult de 6 ha, ceea şi onoare (C
vrei să joci i
măvară, precum şi în alte creatoare şi iniţiativele oa ce permite ca, păstrînd a- {Urmare din pag. 1) da sprijinul cuvenit cu oa strînsă, unirea eforturilor eltoresc); V
din
domenii de activitate. menilor muncii. cest ritm şi pe restul su menii solicitaţi. într-o acţiune comună ca iul III-a Tcnn
(Mur
a
Memorabilele evenimente Răspunzînd chemărilor se prafeţei, prăşitul manual meniului investiţii de la Esenţa concluziilor des re să asigure punerea obiec* NEA : Hop...
din viaţa partidului şi u po cretarului general al parti al întregii culturi să dure I.P.L. Deva — contraargu- prinse din raidul întreprins tivului în funcţiune la ter muţa (Mineri
porului din acest an prile dului, să facem totul pen ze cel mult cinei zile. Iată mentează că, mar întîi con pe şantierul noii fabrici de menul planificat. în cadrul Cheamă-mă
luminoasa
juiesc organelor şi organi tru înfăptuirea Programului un exemplu demn de ur structorul trebuie să mon mobilă de la Petrila — ca acestei acţiuni unitare, prio ANINOASA:
zaţiilor. de partid, fiecărui partidului, pentru sporirea mat în privinţa mobilizării teze căile de rulare, să ter re atenţionează că vremea ritate trebuie să aibă lucră I n s u l ă
comunist o şi mai puter avuţiei raţionale, ridicarea la întreţinerea culturilor mine lucrările de izolaţie a justificărilor a trecut de a- rile de la postul, trafo, cen BRAD : Pori
roşit
(Steaua
nică activizare şi mobiliza bunăstării celor ce muncesc, şi de către celelalte unităţi acoperişului halei, de fini cum — constă în înţelege trala termică, corpurile a- Camer' eu
re pentru îndeplinirea la un pentru prosperitatea şi stră agricole din Consiliul unic sare a pardoselii şi numai rea perfectă, atît de către nexe ale halei de fabrica mare S atria
nivel calitativ superior a lucirea patriei noastre — agroindustrial Simeria, cît după aceea poate fi începu constructor cît şi de către ţie şi trecerea de îndată ta New .. o-*, _
(Flacăr..
rolului, conducător în întrea Republica Socialistă Româ şi din celelalte consilii tă montarea utilajului teh beneficiar, a cerinţei majo montarea în ritm susţinut a Maşina de u
ga viaţă economico-socială nia 1 ■agroi ndus triale. nologic, condiţii în care va re a etapei: conlucrarea utilajelor tehnologice. „de cultură) ;
se hrăneşte
(Popular) ;
pe care trebe
dere. în multe camere pot
CALAN : Tre
doara nefamiliştii sau cei ce Cum gospodăresc tinerii nefamilîşti spaţiul locativ fi văzute poze tăiate din re res (Casa de
La întreprinderea de con
Hune
strucţii
siderurgice
MERIA : Plot
reţi.
nu şi-au adus familiile în viste si lipite direct. pe pe ginea satului
ILIA : M-aţi c
localităţile unde acum mun Cel de-al treilea cămin mina) ; TELI'
cesc se bucură de condiţii şi dotările ce le-au fost puse ia dispoziţie vizitat este cel denumit blo pe Iantzî (M
optime atît în ce priveşte cul XI. Dealtfel, numai e-
,
cazarea cît şi alte trebuin tajele 3 şi 4 aparţin I.C.S.H. en"~issBmtssBi
ţe. Unitatea le-a pus la dis montaje, panouri cu ilus Doar în primul caz intervi cămin, organele U.T.C. şi de tocă mai bogată, am • putea — şi trebuie spus că cele II® ROM
poziţie — multora în mod trate din ţară. Peste tot se ne oarecum intenţia, îndem sindicat care analizează şi zice" că avem un cămin mo două nivele sînt destul de
gratuit — cămine moderne, simte mina de gospodaF. Vi nată de alcool. Numărul a- intervin în fiecare caz în del pe I.C.S.H...
confortabile, dotate cu bi zităm cîteva camere — cele baterilor de la păstrarea a- parte punîndu-1 pe cel vino . e strada Ştefan cel Ma bine întreţinute —, parterul S.C. Bacău —
şi etajele 1 şi 2 fiind afec
blioteci, săli de club etc., ocupate de fraţii Toth, de vutului obştesc este în con vat în discuţia colectivului re, la nr. 3 se află căminul tate I.G.C.L. din localitate. Steaua
unde trăiesc în mod civilizat. Viorel Lupulescu, Gheorghe tinuă scădere şi acest fapt de muncă. Dacă am dispu al cărui administrator este Nivelurile inferioare sînt F.C. Bihor —
Cum sînt întreţinute aces Gherman, Gheorghe Eftimie, e un rezultat al.bunei cola ne de o sală de club şi un Aurelia Mitran. Şi aici am Politehnica 1
te cămine, cîtă grijă mani Mihai Botic şi alţii, • -unde borări între comitetul de televizor, ca şi de o biblio- văzut camere -frumoase, u- „gospodărite“ ca vai de lu U.T. Arad —
me. Curăţenie nu face ni
festă chiriaşii faţă de bunu ordinea şi curăţenia se simt nele aranjate cu‘ gust, cum .,,U“ Craiova
rile puse lă dispoziţie ? la ele acasă. ar fi cele în oare locuiesc meni, multe uşi sînt strica Politehnica Ia:
te, instalaţiile curg. Am vă
13.c. Baia m
Stăm de vorbă cu tovară — De cîteva -luni am tre Vasile Nicoară, Toader Cos- zut camere la parter care nu Corvinul —
şul Vasile Nichifor, şeful cut la sistemul de autogos- teriuc (care şi-a zugrăvit sin •au clanţe sau uşi, zugră Gloria Buzăi
serviciului administrativ : podărife — ne spune admi gur camerali Gheorghe Cio- veala de pe pereţi e plină C.S. Tîrgovişle
— I.C.S.H. dispune de 6 nistratorul Ioan Bărgăuanu banu, Sandu Mariuşca şi de petele lăsate de inunda Olimpia
cămine de nffamilişti, în — şi avem rezultate bune, alţii, dar am constatat şi ţii. Aici — cum am aflat Dinamo —
Chimia lîm.
care locuiesc 1500 de tineri. adică marea majoritate a multe urme ale lipsei de gri Jiul —
Pentru întreţinerea acestor locatarilor noştri îşi întreţin jă faţă de avutul obştesc. — locuiesc oameni ce mun A.S.A. Tg. IV
cămine, s-au cheltuit anul bine camerele, au’ grijă de In ultima vreme s-au înre cesc pe la diferite întreprin Avellino —
deri mai mici — I.G.C.L.,
trecut peste 2,3 milioane lei. . obiectele de inventar. gistrat numeroase inundaţii Internnzionalc
— Aţi avut şi cazuri de şi I.C.S.H. nu i-a pus pe vi comerţ etc. —. dar se pare Lanerossi —
-r Cum păstrează locata altă natură ? novaţi să suporte înlocuirea că proprietarului spaţiului Juventus
rii camerele, mobilierul, ce — Nu multe, dar am avut. parchetului deteriorat. în locativ (care se numeşte şi Milan — Bolog
lelalte amenajări de care în 1978 ara aplicat circa 50 gospodarul oraşului), nu-i Napoli — Cate
dispun ? capul listei celor ce au de Perugia — Laz
de imputaţii, . majoritatea gradat bunurile căminului pasă de modul cum acesta
— Am avut multe neca pentru sustrageri de cazar- se numără Traían Suciu şi este gospodărit, de vreme ce,
zuri, clin acest punct de ve mament, dar şi pentru stri Olah Tiberiu, loan Tătără- după numai cîteva luni de
dere, într-o perioadă nu căciuni. la zugrăvire şi reparaţii, a- VREMI
şan şi Vasile Bărăianu. Ulti
prea îndepărtată. în ultima — Puteţi să * ne Oferiţi cî 11 mii doi, au venit într-o sea rată într-un hal fără de...
vreme însă cazurile de .dis teva exemple ? ră beţi şi, cum n-au reuşit hal, Invităm administratorii
Timpul prol
trugeri s-au împuţinat foar — Gheorghe Vasilache — să deschidă uşile cu cheia, spaţiului respectiv să trea ziua de 8 mai :
te mult. Ca dovadă valoa un om ce şe îmbată destul şi-au proptit umărul în ele că mai des pe la cămin, alt fi schlmbătoa
rea imputaţiilor administra de des — a spart o chiu fel nu peste multă vreme temporar noros.
te a ajuns la numai 5 100 lei. şi le-au ' scos din balamale, ploi locale car
vetă, a stricat duşul de la •• > (în paranteză fie zis, nici I.G.C.L. nu va avea ce gos
Pentru a aprofunda pro baie, Grigore Nora a dete pînă azi cele 2 uşi n-au fost podări. şi caracter de
blema am vizitat cîteva că riorat yn grup social, Vic reparate). Căminul are ne tul va sufla
slab. Temperat;
mine. Blocul de pe strada tor Taifas a stricat instala voie de zugrăveală, ca şi de TRAIAN BON DOR între 0 şl 11 gr:
Bălcescu nr. 6 este frumos ţia de apă. Precizez că în I asigurarea unor materiale maximă între 1
şi pe dinafară şi pe dinăun- ultimele 2 cazuri stricăciu- de nnvnñznre. fiind cam să- TON VLAT> do.
tril no —f — i.l. Asa arată r.amo.r» un A a lncutac*» ¿ii»Anrc/ho