Page 24 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 688 @ MARŢI, 8 MAI 1979
Baza judeţeană de aprovizionare
în caoitala Filipicelor P. S. Austriac a obţinut victoria • • tehniro-znaterială Hunedoara
în alegerile legislative ! 1
S-au deschis lucrările celei VIENA 7 (Agerpres). —- precedentului scrutin din { Deva, strada Depozitelor nr. 9
Partidul Socialist Austriac 1975. Astfel, pînă în 1983 »
de a V-a sesiuni a U.N.C.T.iD. a obţinut victoria la .alege socialiştii dispun de o major | RECRUTEAZĂ :
rile legislative pentru de
ritate absolută pe care o de^ „
semnarea noii CQmponenţe ţin din 1971 în Naţionalraţ I
MANILA 7 (Agerpres). — că, viceprim-ministru al gu
In capitala Filipinelor, Ma vernului, ministrul comer a Consiliului ■ Naţional (Ca (Parlament). Partidul popu- * © 2 mecanici ajutori sau fochişti în vede
nila, s-au deschis lucrările ţului exterior şi cooperării mera inferioară a Parlamen list, principala formaţiune !
tului), desfăşurate duminică.
celei de a V-a sesiuni a economice internaţionale. Potrivit uhui comunicat de opoziţie pierde 4 man- | rea şcolarizării ca mecanici locomotivă
k
Conferinţei Naţiunilor Uni In prima zi a lucrărilor, difuzat de către ministrul date, numărul reprezentan- ' •/
te pentru Comerţ şi Dezvol participanţilor la UNCTAD- de interne, Erwin Lanc, ţilor săi în viitoarea legis- j ® 2 acari, frînari, manevranţi, cu cel pu
tare (UNCTAD). le-a fost prezentat mesa partidul socialist a întrunit latură reducîndu-se la 76 *
de deputaţi. Partidul libe- jj
La actuala sesiune, care' jul tovarăşului Nicolae 51,16 din sufragiile expri ral cîştigă cel puţin un loc, ¡ ţin 3 ani vechime în această funcţie,
urinează să se încheie la 1 Ceauşescu preşedintele Re mate, ceea ce îi asigură 96 reprezentarea sa în Paria- jj
iunie, participă aproape publicii Socialiste România. do locuri în Parlament, fa ment trecînd de la 10 la 11 « ' pentru şcolarizare şi autorizare ca şefi
7 000 de delegaţi din 159 Au fost prezentate, de a- ţă de 93 obţinute cu ocazia deputaţi.
'Semenea, mesajele altor de manevră
de ţări ale lumii, precum'
-şi reprezentanţi ai unor a- şefi de statfe. AZI ÎNCEPE LA BRUXELLES
genţii specializate ale Mesajul preşedintelui Re © 4 manevranţi pentru calificare la locul
publicii Socialiste România,
■ O.N.U., observatori din tovarăşul Nicolae Ceauşescu,. Reuniunea Consiliului Ministerial
partea unor organizaţii gu a fost primit cu deosebit in-, de muncă
vernamentale şi neguverna teres şi satisfacţie de cei al Pieţei Comune
mentale'. La. recomandarea prezenţi, fiind subliniat cu' BRUXELLES 7 (Agerpres). Agenţia Reuter, care 1 Relaţii la biroul organizare, retribuţie, per-,
Comitetului permanent, la .vii aplauze. — La Bruxelles începe azi transmite informaţia, rele- *
conferinţă au fost admise Preşedintele Conferinţei a . o reuniune a Consiliului ( sonal, învăţămînt, telefon 14950, interior 140. !
ca membre ale UNCTAD, ţinut să mulţumească căl Ministerial al Pieţei Co- vă, totodată, că miniştrii de • | ■
Republica Djibouti, insulele duros pentru mesajul Şefu -mune, consacrată adoptării externe ai ,,celor nouă“ vor .
Solomon, Seychelles şi Do- ’ lui statului român, subli poziţiei pe care ,,cei nouă“ încerca, de asemenea, să 1
minica, ţări care şi-au do- niind caracterul, său cuprin vor trebui s-o susţină în stabilească un punct de ve- *
dere comun în vederea ne- k
bîndit de curînd indepen zător şi plin de idei. El a cadrul celei dc-a V-a se gocierilor finale pentru re- I
denţa. arătat că propunerile for siuni a Conferinţei Naţiu înnoirea Convenţiei de la .
România este reprezenta mulate în mesaj vor fi stu
tă de o delegaţie condusă diate cu atenţie de confe nilor Unite pentru Comeiţ Lome cu cele 57 de ţări în i
de tovarăşul Cornel Burti rinţă. şi Dezvoltare (UNCTAD), curs de dezvoltare din A- »
frica, zona Caraibilor şi j I
ale cărei lucrări au înce Pacificului (ACP) asociate.| I
put luni la Manila. la Piaţa comună. > ..
Etiopia şi R.D.P. Yemen se pronunţă
I NICARAGUA: Infensâ mobilizare
pentru instaurarea unei păci trainice
a forţelor somozsste
în Cornul Africii
MANAGUA 7 (Agerpres). te ale acestei regiuni — Ze- „Tutunul: « perdea dc turn“
ADDIS ABEBA 7 (Ager sitatea intensificării spriji — Ziarul opoziţionist ,',La laya, Rio San.Juan şi Ver-
pres). ,— Un comunicat co nului politic, moral şi ma Prensa“, din Managua, rele dum — au fost înregistrate
lupte între Garda Naţiona
mun dat publicităţii la terial pentru mişcările de vă că în ultimele zile s-a lă şi insurgenţii sandinişti. PARIS 7 (Agerpres). — element component al fu-
semnalat o intensă mobili
Addis Abeba relatează că eliberare naţională din A- zare a forţelor Gărzii Naţio Ciocniri violente au avut ioc Sub titlul „Tutunul: o mului de ţigară, blochea-
Etiopia şi R.D.P. Yemen se frica, în primul rînd din nale pentru a putea face fa ■şi la Managua, unde patru perdea de fum“, revista ză fixarea oxigenului pe
pronunţă pentru instaurarea Zimbabwe, Namibia şi ţă noilor atacuri lansate de le şi posturi militare au fost „THumanite Dimanche“. hemoglobina, pigment
unei păci trainice în Cor-. R.S.A., ca şi a consolidării Frontul Sandinist de Elibe atacate de sandinişti. Pe de publică un amplu articol conţinut în globulele ro-
' nul Africii, pe baza princi unităţii tuturor forţelor rare Naţională (FSLN) din altă parte, regimul dictato pe marginea efectelor no- Şti. In consecinţă, fumă-
piilor respectării integrităţii progresiste şi iubitoare de Nicaragua, în diverse re rial este confruntat cu va cive ale fumatului, afir- torul are întotdeauna un
teritoriale, a inviolabilităţii pace în lupta împotriva im giuni ale ţării. Potrivit zia lul crescînd al opoziţiei ma
rului citat, trupe de întări
graniţelor şi a neamestecu re au fost trimise în regiu selor largi populare, care se mînd că „Ţigara este un deficit cronic de oxigen,
pronunţă împotriva politicii
lui în treburile interne. Co perialismului, colonialismu nea Nueva Guinea, din estul de represiune promovată de instrument al morţii fa- In plus, fumuL de ţiga-
municatul subliniază nece- lui şi rasisrifului. Nicaraguei. In diverse punc guvernul de la Managua. ! ţă de care nu este posi- conţine produse i’ritan-
s bilă neutralitatea". Cea te Pentru mucoasa farin-
I mai mare rată a morta- Selui şi bronhiilor, pre
gg La Bagdad se desfăşoa anunţă agenţia WAFA. Potri
ră, Incepind de duminică, vit aceleiaşi surse, unităţile * luaţii din cauza funia- cum şi agenţi cancerigeni,
lucrările Conferinţei asupra ■palestiniene şi forţele pro I tului se înregistrează, Un fumător este predis-
r „rolului femeii în ţările ne- ■lyâSsSB gresiste libaneze ,au ripostat
! aliniate şi alte ţări în curs cteschizlnd focul asupra a- s potrivit statisticilor Or- pus îmbolnăvirii de can-
1 tio dezvoltare“. La şedinţa
vloaneior israeliene. I ganizaţiei Mondiale a j bronhiilor, şi de
i inaugurală, partipantelc au lumii, membre ale organiza dintele vest-german Walter * cer a
fost salutate în numele vice ţiei. Scheel, cu cancelarul Hel- 5J Avioane al,c forţelor ae Sănătăţii, între 45 şi 54 bronşite cronice. De ase-
preşedintelui Consiliului Co Din România participă o mut Schmidt şi cu alte ofi riene israeliene au bombar l de ani. S-a constatat că menea, el se îmbolnăveş-
mandamentului revoluţiei al delegaţie condusă de prof. cialităţi ale ţării-gazdă se dat luni, pentru a doua zi
sud I
! Republicii irak, Saddam Hu- dr. Eugen Proca, ministrul vor concentra asupra relaţi consecutiv, tabere palestinie viaţa unui fumător în t uşor de anghina pcc-
e
ssein, de ministru) comerţu sănătăţii. ilor bilaterale în special in ne amplasate in zona de raport cu un nefumător torală şi poate la fel de
lui Hassan Aii. domeniul comercial. a Libanului, informează un %
La lucrări participă peste B) La Budapesta au înce purtător de cuvînt militar is- I este mai scurtă cu patru uşor să facă infarct, arţe-
120 de delegaţii din întreaga put luni convorbirile intre B Preşedintele Valery Gis- raelian, reluat de agenţiile
lume. Din ţara noastră este Gyorgy Lazar, preşedintele card d’Estaing a avut, luni, Reuter şi France Presse. pînă la opt ani. Revista rită la membrele inferi-
prezentă o delegaţie condusă Consiliului dc Miniştri al la Paris, o întrevedere cu luat i afirmă că nicotină, care oare, ducînd în cele din
de tovarăşa Tamara Dobrin. R.P. Ungare, şi Stanko To- preşedintele Republicii Pa (B La Hamburg au
vicepreşedintă a Consiliului dorov, preşedintele Consiliu nama, Aristides Royo, care sfirşit lucrările celui de-al «I pătrunde în plămînii fu- urmă la cangrenă,
Naţional al Femeilor. efectuează in prezent un tur Vl-lea congres al Tinerelului I mătorului odată cu fumul Fumatul, care în mare
lui dc Miniştri •‘al R.P. Bul
garia, aflat înlr-o vizită ofi neu în Eiu'opa occidentală. Muncitoresc Socialist Ger *
■ La Palatul Naţiunilor . La încheierea convorbirilor, man (SDAJ). Participanţii an inhalat, accelerează frecr măsură este responsabil
Unite din Geneva, s-au des cială în Ungaria. cei doi preşedinţi au decla discutat sarcinile organizaţiei venţa cardiacă şi provoa- de declanşarea ulcerului
chis luni lucrările celei de-a rat că ele s-au referit.la în în lupta pentru, asigurarea I
32-a Adunări Mondiale a Să H Preşedintele Finlandei. tărirea relaţiilor multilatera- dreptului la muncă al ti * că creşterea tensiunii ar- stomacal, alterează gus-
nătăţii, organul suprem al Urho Kckkonen, a sosit luni • le între Franţa şi Republica nerilor din R.F.G.. pentru ga I
Organizaţiei Mondiale a Să la Bonn intr-o vizită oficia Panama. rantarea dreptului la învăţă teriale, afectînd circulaţia tul şi mirosul, pi. inv.bea-
nătăţii (OMS). lă de cinci zile, prima de a- tură. calificare profesională, s sanguină periferică. Mo- ză activitatea viziiy. /riai
La actuala sesiune partici cest fel efectuată de un şef M Aviaţia israeliană a în lupta împotriva intensifi 1
pă peste 150 delegaţii din finlandez In R.F. Germania. bombardat luni regiunea Ai- cării neonazismului şi cursei I noxidul de carbon, un alt ales asociat cu alcoolul.
marea majoritate a statelor Convorbirile sale cu preşe- chiych, din sudul Libanului, înarmărilor. >»
Poporul nostru a sărbăto socialismului şi comunismu 40 de ori mai mult decît să remarcăm aici hotărîrea
rit săptămîna trecută ziua lui pe pămîntul României. în cel mai fertil an capita cu care oamenii muncii din
de 1 Mai — ziua solidari- 1 Mai a prilejuit în chip Cronica evenimentelor săptâmmii list. S-au produs modificări judeţul ILunedoara se a-
ftăţii internaţionale a celor minunat evocarea şi oma ' calitative în toate structu.- liniază marelui efort naţio
i ce muncesc, sub auspicii gierea Partidului Comunist rile societăţii, în formarea nal, contribuţia lor de pri
Îbogate în semnificaţii, îm- Român — trup din trupul ÎN AJUTORUL LECTOR1 LQR_Ş 1 omului nou, în creşterea mă însemnătate la îndepli
Ibrăcînd organic tradiţia şi poporului, purtătorul ne continuă a nivelului de trai nirea obiectivelor şi sarci
(continuitatea mişcării şi stinsei flăcări a unităţii PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE al poporului. nilor din cincinalul actual.
'transformărilor revoluţiona pentru dreptate socială şi Evocînd marile transfor Se disting în mod deose
re. Se împliniseră 40 de ani o viaţă mai bună, pentru PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ mări petrecute pe toate bit colectivele de la Cl.S.H.
de la mare demonstraţie libertate şi demnitate — a planurile întregul nostru şi I.M. Lupeni ca anima
i antifascistă şi antirăzboini- secretarului său general, to dustriei, clasa noastră mun ţiunii noastre. popor evocă, de fapt, pro toare ale întrecerii socialis
i că din ţara noastră de la varăşul Nicolae Ceauşescu, citoare s-a manifestat ca o Condusă de partidul co priile sale izbînzi, conti- te, cu rezultate deosebite
; 1 Mai 1939, trei decenii şi omul caro întruchipează în puternică forţă' revoluţio munist, clasa noastră mun nuînd cu energii sporite c- In realizarea angajamente
(.¡jumătate de la crearea lor ce şi ie-au asumai, ce
¡Frontului Unic Muncitoresc le de la I.M. Barza, E.M.
şi 90 de ani de cînd pri- Deva, I.M. Petrila, I.M. Pa-
imul Congres al Internaţio Sub semnul continuităţii pe calea dezvoltării roşeni, i.V. Călan şi multe
nalei a Il-a, condusă de altele.
| Engels, a adoptat hotărîrea In acest context bogat al
¡instituirii zilei internaţiona- avîntului în muncă se în
[ le a muncii, ziua aleasă fi ascendente a patriei socialiste scrie şi deschiderea în Ca
ind 1 Mai. pitală în prezenţa tovarăşu
Sărbătoarea muncii din lui Nicolae Ceauşescu şi a
acest an a prilejuit astfel modul cel mai strălucit nă nară a progresului, ca ex citoare şi-a dovedit din plin fortul pentru .înfăptuirea tovarăşei Elena Ceauşescu,
evocarea unor tradiţii glo zuinţele naţiunii române. ponent' al intereselor vitale virtuţile de clasă conducă neabătută a hotărîrilor a- a Tîrgului internaţional de
rioase ale clasei noastre Încă de la afirmarea sa şi al celor mai înaintate toare a societăţii în etape doptate de Congresul al primăvară şi a Salonului
. muncitoare, clasă care s-a pe scena istoriei — subli aspiraţii ale oamenilor mun le succesive ale revoluţiei Xl-lea şi de Conferinţa Na internaţional al chimiei,
: manifestat . drept cea mai niază tovarăşul Nicolae cii, ca luptătoare pentru în şi construcţiei socialiste, ţională ale partidului, in- manifestare de prestigiu a
¡înaintată forţă socială ,a Ceauşescu în cuvîntarea deplinirea cerinţelor obiec ridicînd pas cu pas ţara pc tîmpinînd cel de al Xll-iea economiei româneşti, poar
¡ţării, cu idealurile cele mai rostită ia marea Adunare tive ale dezvoltării socie noi şi noi culmi de progres Congres al partidului şi a tă -de deschidere pentru o
(înaintate, dar şi cu capaci populară din Capitală — in tăţii româneşti — făurirea şi civilizaţie. România are 35-a aniversare a eliberării largă participare a Româ
tatea mobilizării în jurul cea de-a doua jumătate a şl dezvoltarea statului na azi o economie cu unul patriei cu noi succese în niei la schimbul mondial do
■ său a întregului popor în secolului al XlX-lea, odată ţional unitar, cucerirea şi dintre cele mai înalte rit marele marş revoluţionar valori materiale şi spiritua
marile bătălii de clasă pen cu dezvoltarea forţelor de apărarea independenţei sa muri de dezvoltare din lu pentru făurirea socialismu le.
tru făurirea istoriei noi, a producţie naţionale, a in le, afirmarea liberă a na me. Ţara produce de circa lui şi comunismului. Merită C. ARMEANU
'REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA. Deva *tr. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane» 11275, 11585, 20708. TIPARUL » Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.