Page 25 - Drumul_socialismului_1979_05

Proletari din toate ţările, uniţi-vă î
ANUL XXXI

NR. 6 689

MIERCURI,
9 MAI

1979

4 pagini — 30 bani

9 MÂI - ziua Independenţei de

stat a Românie!, ziua fictoriel

asupra fascismului

Ziua dc 0 Mai se înscrie dependenţei — nu a fost mului românesc. Crearea
în istoria milenară a popo­ rezultatul unor împrejurări Partidului Comunist Român,
rului român ca o dată me­ întîmplătoare sau al unei la 8 mai 1921, a marcat o
morabilă, marcind două eve­ conjuncturi politice, nu a etapă nouă, superioară pe
nimente de o epocală Însem­ reprezentat un dar primit plan politic şi ideologic, cît
nătate : cucerirea Indepen­ din afară, ci este rodul lup­ .şi organizatoric în mişcarea
denţei de stat a României şi telor purtate dc veacuri de revoluţionară din România,
victoria asupra fascismului. înaintaşi, lupte care au cul­ a dat un nou şi puternic a-
Această' dublă aniversare minat cu măreaţa victorie vint luptelor politice şi so­
reaminteşte momentele eroi­ obţinută în 1877 pe cimpul ciale desfăşurate de masele
ce ale luptelor pentru apă­ de bătălie împotriva Impe­ largi populare din ţara
rarea fiinţei naţionale şi a riului otoman — ce a des­ noastră.
gliei străbune, împotriva di­ chis o eră nouă în dezvol­ Partidului Comunist Ro­ : : : : :v:
’ "
verselor invazii, atacuri şi tarea liberă şi independenţă mân i-a revenit — în condi­
presiuni străine. a patriei noastre. Trebuie ţii interne şi internaţionale
Je la începuturile fiinţei să spunem că fără cucerirea favorabile, în împrejurările Hunedoara — vedere din piaţa poştei. Foto : VIRGIL ONOIU
sa,e. poporul român a în- independenţei, România nu înaintării victorioase a ar­
iruntat cu bărbăţie stihiile ar fi putut să-şi asigure matei sovietice — meritul
vremurilor, reuşind să -iasă dezvoltarea şi nu ar fi pu­ istoric de a fi iniţiat, orga­ IN FIECARE CONSILIU UNIC AGROINDUSTRIAL ŞI UNITATE
victorios din toate încercă­ tut să se afirme din plin a- nizat şi condus eroica insu­
rile la care a fost supus. Se­ tît ca naţiune, cit şi pe plan recţie, naţională armată anti­ AGRICOLĂ — DE I»E ACUM MASURI ENERGICE PENTRU
tea de libertate şi voinţa de internaţional“. fascistă şi antiimperialistă
a ţine sus fruntea în cele Cucerirea independenţei de din August 1944, iar apoi de
mai grele împrejurări, de u slat a deschis noi perspec­ a fi mobilizat toate forţele
respinge cu dirzenie încer­ tive poporului român, ofe­ poporului nostru pentru a ASIGURAREA BAZEI FURAJERE
cările de dominaţie străină rind posibilităţi ample de participa la războiul anti­
au făcut ca poporul nostru dezvoltare modernă a ţării. hitlerist.
sa ocupe astăzi un loc sti­ Dezvoltarea forţelor de pro­ La chemarea partidului îndeplinirea ireproşabilă anii trecuţi avea balanţa parări de furaje amintim şf
mat si respectat în marca ducţie şi extinderea relaţi­ comuniştilor, masele popu­ a obiectivelor cuprinse în deficitară, la această dată cooperativele agricole clin
camilie a naţiunilor lumii. ilor de producţie capitaliste lare, armata română au eli­ programul judeţean de dez­ dispune de excedent de nu­ Vîlcele, Streisingeorgiu,
Jupă Unirea Moldovei şi au avut loc paralel cu creş­ berat în cîteva zile Capita­ voltare a zootehniei osie treţuri la unele sortimente. Geoagiu, Beriu, Răcia, Să-
Munteniei, la 24. ianuarie terea noii clase sociale, pro­ la şi au.început lupta pen­ Cum a reuşit acest lucru? laşu de Jos, Tote.şti, Peş-
-
fi!. )!), şi crearea statului na- letariatul, care se afirmă tot tru eliberarea întregului te­ decisiv condiţională de ac­ teana, Mestecăn etc., unde
t ional român, România şi-a mai puternic în lupta de ritoriu al ţării. Alături de ţiunile şi măsurile caro sînt Datorită atenţiei acordate
proclamat la 9 Mai 1877 in­ emancipare a ţării, pentru armata sovietică, ostaşii ro­ întreprinse în această peri­ înfiinţării de pajişti cultiva­ se cheltuiesc anual zeci şi
dependenţa de stat. Procla­ libertate socială si naţiona­ mâni au contribuit la elibe­ oadă în fiecare consiliu li­ te, întreţinerii fîneţelor na­ chiar sute de mii de lei în
marea independenţei a fost lă. rarea Ungariei, Cehoslova­ nie agroindustrial şi uni­ turale şi fertilizării lor, pro­ scopul acoperirii deficitului
consfinţită prin jertfa osta­ Evoluţia istorică firească ciei şi Austriei, adueînd gre­ tate agricolă în scopul asi­ ducţia de fînuri a fost tri­ din balanţa furajeră. Ţinlnd
şilor români căzuţi pe câm­ a dus la încheierea procesu­ le jertfe de singe pină în gurării bazei furajere. Pro­ plată. seama de neajunsurile care
pul de luptă, prin uriaşul e- lui de formare a statului ultima clipă a războiului. blema gospodăririi judicioa­ La polul opus se află insă s-au manifestat, este nece­
fort uman şi material depus naţional român unitar în România a participat la situaţiile întîlnite la coope­ sar ca încă de pe acum să
<-.e întregul popor român 1918, cînd toate provinciile războiul antihitlerist cu e- se, stringerii şi depozitării
pentru sprijinirea războiului româneşti s-au strîns in- fective militare însumînd fură pierderi a tuturor re­ rativele agricole din Burjuc, existe o preocupare deose­
i e eliberare de sub jugul o- tr-un singur mănunchi. Pen­ 540 000 de oameni, pierderile surselor de nutreţuri reintră Zam, Vata de Jos şi altele, bită în loate unităţile agri­
toman. tru apărarea ţării şi făuri­ înregistrate pe front ridieîn- in actualitate odată cu ieşi­ care, deşi dispun de însem­ cole faţă de soarta produc­
„Dobîntlirea independenţei rea unităţii sale depline, du-se la 1G7 000 ostaşi — rea animalelor Ia păşunat şi nate suprafeţe ocupate cu ţiei de furaje din acest an.
de stat a României — sub­ poporul român a dat grele morţi, răniţi şi dispăruţi. trecerea la recoltarea şi pajişti naturale, au fost ne­ Potrivit programului sta­
linia secretarul general al jertfe în anii primului răz­ Armata română a străbătut însilozarea furajelor culti­ voile să procure furaje din
partidului nostru, tovarăşul boi mondial, marile bătălii prin luptă o distanţă de vate pentru masă verde. alte surse în timp ce o bu­ bilit pentru recoltarea, con­
Nicolae Ceauşescu, în expu­ victorioase de la Mărăşeşti. 1 000 km, eliberînd 3 800 de Un exemplu demn de ur­ nă parte din producţia pro­ servarea şi depozitarea fu­
nerea prezentată cu prilejul Mărăşti şi Oituz devenind localităţi şi provocînd ina­ mat in privinţa utilizării prie s-a depreciat sau a fost rajelor, în lunile mai şi iu­
sărbătoririi Centenarului in­ simboluri veşnice ale erois­ micului hitlerist grele pier­ nie a.c. în C.A.P., asocia­
deri umane şi materiale. în cu eficienţă ridicată a su­ diminuată din cauza nerc-
cimpia Tisei, pe străzile De- prafeţelor destinate produ­ coltării şi depozitării la ţiile intercooperatiste şi
cerii furajelor oferă C.A.P. timp. Intre ,,abonaţii'“ perma­
(Continuare în pag. a 2-a) Brad, unitate care,, dacă în nenţi la credite pentru cum- (Continuare în pag. a 2-a)
Nepoate, ia aminte !
Era aii ta soare în primăvara cînd ANGAJAMENTUL NOSTRU Bl Succese de prestigiu
Mai sîngerau ostaşii şi mai cădeau luptînd. în întrecerea
Cununile de raze nu munţii-i înnimbau socialistă
Ci pe eroii care în Tatra se jertfeau. SSiiTiiMilpii t .Tnr
I’e fiecare metru pătrat eliberat PRODUCŢII IN PLUS
Era o epopee a visului curat. CU CONSUMURI
REDUSE
O, ciţi ţăruşi lăsarăm ca semn — şi căşti pe lut — Harnicii siderurgişti dLn
Că şi acolo doarme soldat român căzut. Călan au amplificat în lu­
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE na aprilie succesele din pri­
Nepoate, ia aminte, noi am luptat ca voi mul trimestru al anului,
Să nu trăiţi coşmarul cumplitului război ! realizind suplimentar sarci­
nilor de plan pe 4 luni
4 4445 tone semicocs, 4 630
Dar de va fi nevoie de alte piepturi tari « ianuarie — aprilie 19'7@ a tone de fontă, însemnate
Să-ţi aminteşti că neamul tău a crescut stejari ! cantităţi de utilaje metalur­
gice şi utilaje de turnare
de
Să fie numai soare pe românesc ogor ! Atenţie sporita îndeplinirii integrale pentru oţelării, fontă corpuri De
din
încălzit
etc.
Vrem să clădim în pace, spre slava tuturor ! remarcat că aceste sporuri
a producţiei fizice, sortimentale ! de producţie au fost obţi­
AUREL I>. CAMPEANU nute în condiţiile economi­
sirii a circa 25 tone de me­
Comensurată cu toată aceleia obţinută pe pri­ călţăminte Hunedoara a- tal, 20 tone de cocs, 200 to­
răspunderea şi exigenţa, mele 4 luni din 1978, ceea cumulează în continuare ne combustibil convenţio­
nal.
activitatea din industria ce atestă ritmurile consi­ restanţe, I.F.A. „Vîscoza“
judeţului Hunedoara în derabil crescute ale dez­ Lupeni şi Ţesă-toria de SUPLIMENTAR —
Permanente primul pătrar din acest voltării economico-sociafe mătase Deva se menţin 100 TONE MINEREU
an poate fi apreciată ca a judeţului, nostru. cu greu la plan, unele în­ I)E FIER
9 Mai, zi simbolică, cru­ denţa de stat prin propria sa deosebit de rodnică. Bi­ Cu rezultate bune la treprinderi miniere din Faţă de luna martie, cînd
cială pentru istoria poporului luptă, prin singele vărsat de lanţul producţiei indus­ producţia fizică se menţin Valea Jiului, ca Livezeni, au acumulat o nerealizare
român. Independentă şi Vic­ ostaşii săi, ca in atitea alte triale ca şi al produselor în continuare colectivele Bărbăteni, Aninoasa şi de plan, in luna aprilie mi­
torie. O permanenţă a luptei momente cruciale ale isto­ nerii din Poiana Kuscăi
pentru libertate, a grelelor riei noasfre. Despărţite prin fizice din această perioa­ C.S. Hunedoara, I.V. Că­ Lonea şi-au majorat nerea- şi-au organizat mai temei­
sacrificii făcute de-a lungul trecerea a aproape trei sfer­ dă este edificator, el lău, I.E. Deva, C.M. Deva, 1 ¡zările în luna aprilie, iar nic activitatea, au lucrat cu
veacurilor de Înaintaşi — de turi de veac, evenimentele marcând creşteri aprecia­ I.M. Barza, I.M. Hunedoa­ I.M. Dîlja şi-a diminuat mult spor, reuşind să re­
la Burebista, Decebal, la Ge- de la 9 Mai 1877 şi 9 Mai cupereze restanţa şi să
lu, Basarab şi Bogdan,- de 1945 — Ziua Victoriei — poar­ bile de la o lună la alta. ra, I.M. Lupeni, I.M. Pe- complet sporul suplimen­ realizeze suplimentar lOtL
Ia Mircea cel Bătrin, ştefan tă In ele amprenta perma­ In aprilie a.c., a fost rea­ trila, I.M. Uricani, I.M. tar de producţie din pri­ tone minereu de fier pre­
cel Mare, Vlad Ţepcş, Mihai nenţei, a aceleiaşi dorinţe no­ mul trimestru. parat, succes dedicat Zilei
Viteazul, pină la Tudor Vla- bile, patriotice : apărarea pă- lizată o producţie globa­ Paroşenl, I. C. Orăştie, internaţionale a muncii.
dimirescu şi Nicolae Bălres- mintului strămoşesc şi a fiin­ lă suplimentară de 32,3 I.M.C. Deva, I.M.M.R. şi In toate unităţile care
cu. Istoria a dăltuit in timp, ţei neamului, afirmarea su­ milioane lei, producţia to­ „Marmura“ Simeria, care înregistrează restanţe pe DEPĂŞIRI DE PLAN
alături de dragostea şi jert­ verană a României In viaţa LA TOATE
fa acestui popor, neţărmurita internaţională, deziderate ca­ tală din această lună fiind şi-au majorat depăşirile primele 4 luni ale anului SORTIMENTELE
dorinţă de a fi stăpini ai pă- re, sub conducerea partidu­ mai mare cu 100 milioane de plan, unele întreprin­ se impune o mobilizare Şi în parchetele forestie­
mintului de Ia Dunăre şi lui comunist, au devenit rea­ lei faţă de cea Înregistra­ deri ca I.F.E.T. Deva, mai energică a colective­ re s-a lucrat cu hărnicie
Carpaţi. La 9 Mai 1X77, pe lităţi. tă în perioada similară a I.U.M. Petroşani şi I.L. De­ lor pentru ajungerea cît în luna aprilie; ohţinindu-se
cînd proclama independenţa 9 Mai — 102 ani de la cu­
ni­
deosebite.
ţării, Mihail Kogălniceanu, in cerirea independenţei de stat anului trecut, întreg acest va au recuperat din ne- mai grabnică la plan şi rezultate I.F.E.T. Deva, La preve­
velul
ctivintul său memorabil, pe- şi 94 ani de la distrugerea spor de producţie fiind ob­ realizări, dar în acelaşi recuperarea nerealizărilor, derile de plan au fost rea­
cetluia trecutul de luptă al infernalei maşini de război ţinut pe seama creşterii timp unele unităţi econo­ astfel ca primul semestru lizate la toate sortimente­
neamului românesc. Prin a- naziste, date ee marchează le, înregistrîndu-se depăşiri
cest act se ajunsese, „la sco­ izbînzile luptei unui popor productivităţii muncii. Tre­ mice şi-au diminuat în a- al anului să poată fi în­ de 12 mc la lemn de mi­
pul urmărit nu de azi, ei de Însetat de libertate, prospe­ buie subliniat, de aseme­ prilie depăşirile din pri­ cheiat cu depăşiri de că­ nă, 468 mc la cherestea,
zece secole şl mai cu ose­ ritate şi fericire, permanenţa nea, că producţia globală mul trimestru, iar altele tre toate unităţile econo­
bire. urmărit de la 1X48 în­ existenţei noastre pe pămîn- 358 mc la buşteni, 54 mc la
şi
la cele­
celuloză,
precum
coace“. Permanenţă şi sta­ tul dintre Carpaţi şi Dunăre. realizată pe cele 4 luni au adăugat noi restanţe la mice din judeţ. Atenţie lalte produse pe care le
tornicie. La 1877, poporul ro- din acest an est« superi­ cele din primele trei luni realizează lucrătorii fores­
măn şi-a dobindit indepen­ DUMITRU DEM. IONASCU oară cu 343,8 milioane Iei ale anului. Fabrica de în­ (Continuare în pag. a 2-a) tieri din judeţ.