Page 26 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
rae. 2
S III - îlua Luna educaţiei politice
ANGAJAMENTUL NOSTRU şi culturi! socialiste ; HT ELEVI
!
Independentei de
Ifff : f* M, ÖÄ1P T Pî pentru tineret 10.00 O viaţă pc
¡1,00 Tclescoalâ
stat a României, 10,30 Muzică po
ansamblul
f^TNTREPRINS • CUM ÂCTIONAŢI • CARE SÍNT REZULTATELE © Aflalu la cea dc-a Xl-a patriotice. Indiferent însă din Cluj-N',
ediţie, Luna educaţiei poli de specificul săptămînii, ÎO,55 Şoimii pali
11.05
Pe coordo
ziua victoriei pentru tineret, culminind cu de-a lungul perioadei 9 mai 17.00 Telex
socialiste
tice
şi
culturii
voltării —
— 9 iunie vor avea loc ex
NAIUL ÎNTRECERII SOCIALISTE îhtîlnirea tinerelului cu is puneri, dezbateri, mese ro 17.05 Tclcşcoală
17.25
Gala anter
asupra fascismului toria — Costeşti 79, cu tunde, întîlniri cu lectori, 15.25 dova (1) - j
prinde în acest an o bogată
activişti de partid, cu mun
Tragerea
gamă de manifestări poli- citori şi personalităţi’ ale 18,35 Telecronica
•Urmare din pog. 1} productivităţii muncii, ri buie să stea în prim-pla- lico-ideologice şi cultural- vieţii economice şi social- nieri
dicarea permanentă a ni nul preocupărilor organe (Urmare din pag. I; sportive, ce vor avea loc in culturale, spectacole, con 18.50 1001 dc ser
19.00 Telejurnal
velului calitativ al produ lor şi organizaţiilor dc toate municipiile, oraşele şi cursuri, întreceri sportive 19.25 Documentai
principală trebuie acorda selor şi onorarea, exem partid, ale tuturor colec breţinului şi Budapestei, pe comunele judeţului. etc., care vor prilejui tine gini do vit(
tă îndeplinirii integrale a plară a contractelor la ex tivelor muncitoreşti din culmile înzăpezite ale mun Suita de acţiuni, organic relului o largă şi intensă 19.50 „Eroi au fo
ineă“
producţiei fizice, la toate port, promovarea mai fer judeţ, pentru a întîmpina ţilor Tatra şi in podişul încadrate în cea de a doua participare la întreaga via 20,10 Film artişti
sortimentele, precum şi a mă în producţie a progre cu rezultate deosebite ma Boemiei ostaşii români au ediţie a Festivalului naţio ţă a judeţului. patrie“ —
producţiei nete, în paralel rile evenimente politice luptat cu vitejie, eimentînd nal „ Clntarea României“, Momentele de evocare Premieră 9
cu diminuarea continuă a sului tehnic şi respectarea ale anului : a 35-a aniver prin .sîngele varsat prietenia organizate de Comitetul ju istorică şi patriotică orga ţie a Case
Trei
cheltuielilor materiale, a riguroasă a tehnologiilor sare a eliberării patriei şi cu popoarele eliberate. Par deţean al U.T.C. şi Comi nizate Ia Ţebea, Piatra Ro 21,45 Telejurnal.
ticiparea României la înfrân
consumurilor de combusti de fabricaţie — iată alto Congresul al XI1-1 ca al gerea Germaniei hitleriste şie ş.a., intitulate „Vorbeşte
cultură
de
judeţean
bil şi energie; Creşterea deziderate majore ce tre partidului. reprezintă o contribuţie de tetul educaţie socialista, se istoria neamului“, vin să
şi
seamă a poporului nostru la desfăşoară în perioada 9 întregească programul ac IE ADIO
REALIZAREA PRODUCŢIE! FIZICE LA PRINCIPALELE lupta comună a popoarelor mai — 9 iunie. - In ansam ţiunilor patriotico şi revo
împotriva pericolului fascist,
SORTIMENTE PE PATRU LUNI un aport la eforturile gene blul lor toate manifestările luţionare, îmbogăţesc oma
rale pentru edificarea unei ce se întreprind se înscriu giul adus înaintaşilor noştri. BUCUREŞTI 1
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE lumi mai drepte şi mai bu- pe linia sarcinilor încredin Ca şi în unii precedenţi, dioprogramul dii
. ne. ţate do partid, de secreta cum subliniam, toate aces Radiojurnal; 8,00
C.S. HUNEDOARA % Liber şi stăpîn pe desti rul său generai, tovarăşul tea culminează cu întilni- sei; 8,10 Flori de
— COCS 101,5 „MARMURA" SIMBRIA nele sale, poporul român a Nicolae" Ceauşescu, organi rea tineretului eu istoria nesc ;..9,00 Bulcti
— Tontă - 101,1 — placaj din marmură 103 trecut în anii următori vic zaţiei U.T.C. in formarea u- „Costeşti 79“, în cadrul că 9,03 Răspundem
lor ; 10,00 Bulcti
— oţel 101 — dale mozaiento HG toriei de la 9 Mai 1945 la nui tineret cu înalte virtuţi reia au loc concursul de 10.05 Do la fluio
din caro aliat şi aliat superior 110,7 I. C. ORAŞTIE construirea noii societăţi so moral-politice şi revoluţio muzică populară „Voci tine ansambluri folel
— laniinato ’ 101,6 — produse din mase plastice 104.8 cialiste, lipsită de exploata re“, precum şi concursul de Din ţările social
— utilaje pentru metalurgie 104,9 re, caracterizată prin egali nare, cu un ridicat nivel de Buletin ■' .-ştiri
cro'
„iii ier
I. V. CALAN Î.M.M.K. SIMBRIA 165,3 tate în drepturi, echitate, conştiinţă socialistă, puter poezie patriotică şi revolu AÎ ..icră
— osii montate
— fontă 105,7 dreptate, şi progres econo- nic angajat în efortul între ţionară „.Sub flamuri de 12,„„ Buletin do
— maşini pentru mctalnrgio 116,6 I. M. C. DEVA mico-social continuu al pa gului popor pentru edifica partid biruitoare“, la care Pecete dc istoric
— utilaje pentru turnare .100,3 — panouri mari 87,3 triei. rea socialismului şi comu participă tineri din mai şlagăre in studi
— scmieocs 110,1 — produse din b.c.a. armat JOI,6 Oamenii muncii din patria nismului. multe judeţe ale ţării, ti la l la 3 ; 15,00
— corpuri de încălzit din Contă 102,9 — produse din vată minerală 101.8 •noastră socialistă — ro Şi în acest an, acţiunile vind menirea promovării vitaţilor ; 1G,00 S
1. K. DEVA — materiale de construcţii din mâni, maghiari, germani şi ce se întreprind cuprind idealurilor înaintate ale so 16,25 Coordonate
— energie electrică 107,6 mase plastice 113 de alte naţionalităţi — săr 16,40 Sărbătoare
UNITĂŢILE APARŢINĂTOARE — cărămizi refractare 101,2 bătoresc in acest an ziua săptămîni cu activităţi dis cietăţii noastre socialiste, 17,00 Buletin de
Oda limbii romi
DIRECT DE C.M, DEVA I.F.E.T. DEVA Independenţei şi Victoriei tincte : săptămîna educaţiei precum şi a talentelor au Muzică populari
■— zinc în concentrate 105,8 — cherestea total 104.2 cu mîndria datoriei împli polilico-ideologice, a litera tentice din rîndurile tinere Cehoslovacă ;
— cupru în concentrate 101,3 — buşteni 100,6 nite, eu bucuria de a trăi turii şi filmului pentru tine tului. serii ; 20,00 Fes
— plumb în concentrate 92,9 — lemn de mină 112,9 într-o ţară înfloritoare, cu ret, săptămîna teatrului şi ţional „Cintarea
— utilaje miniere 96,5 — lemn pentru celuloză 84,7 încrederea în viitorul său muzicii tinere, sportului şi DOINA SICOE 20,30 Măreaţă zi
I. IU. BARZA l.P.L. DEVA luminos şi prosper sub con turismului, precum şi săp- secretar al Comitetului te ! ; 21,00 Buleli
21.05
Cadenţe so
— zinc în concentrate 100,3 — uşi-ferestre 83,6 ducerea încercată a Partidu tămîna cîntecului şi poeziei O zi intr-o oră
— cupru în Concentrate 100 — mobilier din lemn 101.2 lui Comunist Roman. judeţean al U.T.C. Nou stop muzie
— plumb în concentrate 100,6 ŢESATORIA DE MÂTASE DEVA
I. M. HUNEDOARA ţesături 100
— fier în minereu 100.3 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE
1. IVI. PETRII,A HUNEDOARA TIMIŞOARA : 1
— cărbune brut 107,2 — tricotaje 102,4 Iltate» radio; ii
T, M. LTJPENI ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE nia azi; -18,15
18,30 Emisiunea
— cărbune brut 105,7 PETROŞANI 1. te : acordul glol
T. M. URIC ANI — tricotaje 100 tor mobilizator
— cărbune brut 101,7 I.F.A. „VISCOZA" LUPENI nerea culturile
I. SI, PAKOŞEN'I — fire <le vîscoză 100 EmF r din judeţul T
— cărbune brut 101,3 I.P.I.L.E. HAŢEG Ciută Tiberiu Ce
I. M. .VULCAN — conserve din legume 190 1 ' '7 {"*■ *;■ „> f v , î f -llf* 'I ’ netistul Pavel Ct
Emisiunea litera
— cărbune brut 100 — conserve din fructe 57,1 a£..; ÑA
W3mm»k - a; I. If 20,00 Ritmuri pc
UNITĂŢI RESTÂNŢIEBE LA PRODUCŢIA tofonul dvs.
FIZICA—SORTIMENTALA
* jfilNEMj
% 7o m ^ g ¡¡ |¡¡
întreprinderea de încălţă HAŢEG
minte HUNEDOARA — bere 02,1 % 't \ • - ’ í 3E&Î4 -r, ■
— încălţăminte 78,3 I.K.I.U.M. PETROŞANI '%V ¿ '& , / \.'jâ
I. L. DEVA — maşini şi utilaje -miniere 63,3 DEVA: Cine ni
— ciment 84 Î.U.M. PETROŞANI te pe Kadkin ?
ÎNTREPRINDEREA DE BERE — maşini şi utilaje minier* 99,7 Călciiul lui Ahi
HUNEDOARA : 1
Marea Egee (F
KUALIZARILE la PRODUCŢIA TOTALA INDUSTRIALA Ploaie cu soare
ALE ALTOR UNITA TI DIN JUDEŢ torul) ; PETROŞ
■- seriile 1-11 <1-
oblig să trăieşti
!
70 m . w*î W; I- * S'? brie); De partea
I.P.I.C.C.E. DEVA 118.6 U.U.M.R. CRISCIOK 104.3 oglinzii {Reptibl
„REFRACTARA" BAKU 108,6 O.J.T. DEVA ' 102,2 m- ■ * 1 PENI : Poveste c
şi
(Ctiltur
onoare
U.J.C.C. DEVA ___ „PLAFAR" ORAŞTIE 102 vrei să joci în fii
U.J.C.M. DEVA 101,5
YUI.C/
citoresc);
I.P.N.C. ORASTIE 106,2 I.V.V. DEVA 100,8 Colectivul întreprinderii miniere Uricani se situează — (lupă patru luni — pe locul al toria (Muncitori
TIPOGRAFIA' DEVA 106 „VIDRA" ORASTIE 100.3 HT-lea in pasionanta şi bărbăteasca întrecere a minorilor Văii Jiului, desfăşurată sub de NEA : Taina mi
F.P.N.C. MINTIA 104,7 I.M.P. DEVA 100,1 viza : „Mai mult cărbune pentru energia tării“. luţionari (Minere
Folo : A. LICIV Rd •‘Ţlaşca de
ci* >. > ANINC
iiţfeheeic din ins
citoresc) ; URIC;
Asigurarea Folosirea materialelor locale an ieftinit „Pe aceleaşi oglinzi paralele
brie) ; BRAD :
grotelor argintii (
tezei furajere Ia Jumătate construcţiile agrozootehnice trepte şie) ; GURABARX
(Minerul);
iubirii
cu
afe hărnicief Camera (Patria) fere.* î
;
mare
(Urmare din pag. I) O veche zicală spune că o livadă nouă de pomi, cos New York — sc
pe adevăratul gospodar îl ta Sectorul zootehnic al C.A.P. Brad oferă un bun tul investiţiei realizate re- De cileva zile, tu centrul (Flacăra) ; GEO;
Apa vie (Casa di
cunoşti de cum ii treci pra ducîndu-1 la numai 11 000 lei oraşului Haţeg a apărut tui HAŢEG : Mereu
gul. Ea îşi dovedeşte actua exemplu de gospodărire M Valorifieind posibilită faţă de 40 000 lei cit era panou cu emblema sugesti
BRA5
I.A.S., va trebui să fio strîn- litatea şi îi caracterizează şi ţile locale, unitatea a construit un grajd mai ieftin prevăzut în deviz. Fireşte, vii „Pe aceleaşi trepte ale (Popular) ; ; CALA;
nionistul
se peste 140 000 tone nutre pe cooperatorii din Brad, a- cu peste 500 000 Iei decit costul din deviz, reducînd la toate, obiectivele care le hărniciei". Aici sint popu de Benares (Cas
ţuri, din care o bună parte ceastă unitate fiind model în avem de înfăptuit chibzuim larizaţi, cu fotografii, la loc (ură) ; SIMERIA
cele
pionierii
vor fi însilozate. însilozarea cadrul consiliului unic agro astfel cheltuielile la jumătate gg La construcţia a temeinic pentru a găsi so dc cinste, rezultate la cti învăţă apa c limpede şi
bune
mai
industrial. De la intrarea în două fînare s-au făcut economii de 80 000 lei ® Pen luţii de economisire a mate de (Mureşul) ; IE
se face în amestec cu paie. incinta gospodărească a u- rialelor, îndeosebi a fieru tură, alături de fotografiile mau (Eumimt) ;
lor,
fruntaşi
Misiune
in proporţie do pînă la 30 nităţii se constată spiritul ele tru noua livadă, cheltuielile au fost reduse cu 70 la lui si cimentului, care sînt părinţilor Prima ediţie a pa in rul). pe lan)
producţie.
la sută. Cele- mai bune re ordine şi curăţenie, care fa-, sută Unitatea patronatoaro — I.M. Barza — acor solicitate cu acuitate' în alte noului ii prezinlă pe Emil
zultate se obţin însă prin ce cinste gazdelor. sectoare ale economiei noas ştefoni, elev dc frunte în
La sectorul zootehnic (ca dă un ajutor deosebit de preţios. clasa a Vl-a, alături de ma
aplicarea tehnologiei dc re re se prezintă cu efective tre naţionale. Un ajutor ma lui, Ana ştefoni, munci- I
coltare în două faze (pentru le de bovine depăşite şi cu fiilor cu cheltuieli cit mai rat îndeosebi utilizării cără deosebit de preţios în mate toare fruntaşă la secţia Nă-
rializarea
de
programului
obţinerea semisilozului cu un plus de peste 16 000 1 lap reduse este una din căile mizii confecţionate pe plan investiţii priA-vv .şi din par laţi ; Octavian Dănccscti, c-
a
clasa
umiditate de 50—55 la su te la producţia marfă) este importante pentru redresa local şi sprijinului ce ne-a tea unităţii patronatoare — lev în Dăncescu, JV-a, lingă Timpul probabi
Ia
lăcătuş
Siminic
tă). Succesul deplin al ac vizibilă preocuparea pentru rea situaţiei economico-fi- fost acordat de consiliul I.M. Barza —, care ne spri S.G.C.E. ; Lillana Mimteanu, 9 mai ; Vreme L
ce
ţiunii îcspecLive şi evitarea întreţinerea adăposturilor ca jină cu forţă de muncă şi elevă în clasa a Yl-a, lîngă ameliorare, cu cădea
o adevărată carto de vizită
bător.
Vor
pierderilor depind hotăritor a unităţii. Furajele sint mijloace mecanizate în rea Gheorglie Munleanu, munci le, care vor avea
lizarea sarcinilor economice
tor la C.S.II. : Monica Popa,
de buna organizare a m u n gospodărite cu maximă gri La O. A. P. Brad ce le avem de înfăptuit in elevă în clasa a V-a, alături ter de averse. V
sufla în general f
cii în fiecare formaţie de jă, * evitîndu-so orice fel de lumina obiectivelor stabilite de Ioan Popa, tehnician la peratura va fi cu
;
mecanizatori care lucrează risipă. împreună cu şeful nanciare a unităţii — ne-a popular pentru realizarea de Plenara C.C. al P.C.R. ocolul .silvic Haţeg IV-a, Corina tre 3 şi 8 grad'
Gheann,
clasa
lingă
a
la insilozări. Fireşte, activi fermei zootehnice, care este relatat şeful fermei zooteh umpluturilor. De asemenea, din februarie a.c., şi Consfă mama ei, Maria Gheann, iar ziua între 13 ş
nice. Iată de ce, odată cu
tatea acestora trebuie să se şi secretarul comitetului de modernizarea fermei, am' ur tot pe plan local am valo tuirea pe ţară cu cadrele de muncitoare la cooperativa de
partid pe C.A.P., ing. Mihai
conducere din economie.
desfăşoare pe bază do pro Lăpuşan, şi cu contabila şefă mărit ca la construcţiile rificat posibilităţile de pro Din relatările interlocuto consum ; Simona Pere.?, cla
curare a nisipului şi confec
sa a Vl-a, lingă tatăl ei, Ni
grame concrete de lucru, a unităţii, Rozalia Bota, am zootehnice să folosim în’ cît ţiilor metalice, iar o parte rilor se desprinde faptul că colae Pereş, fierar Ia coope Timpul probabi
urmărindu-se îndeaproape purtat o discuţie în • legătu- , mai mare măsură materia din tîmplărie am realizat-o C.A.P. Brad oferă un exem rativa de consum ; Tiberiu 10 şi 11 mai : instabilă,
general
realizarea zilnică â suprafe ră cu acţiunile întreprinse lele obţinute din resurse lo în atelierul propriu. plu demn de urmat pentru Boceat, clasa a V-a şi Ion ; variabil. Vor c
muncitor
ceferist
Boceat,
ţelor şi cantităţilor do si pentru valorificarea mate cale. La noul grajd, care a — Cu cheltuieli minime celelalte unităţi agricole din lize Elena Modjesch şi ales averse dc p
loz planificate, în acelaşi rialelor din resurse locale fost de curind dat în folo am construit şi cele două fî judeţul nostru, care au de Hans Modjesch, mecanic Ia
în realizarea construcţiilor sinţă, avînd mecanizate mul nare pentru furaje — ne-a realizat programe de inves abator.
timp, se impune ca o preo şi reducerea costurilor în ac sul, adăpatul şi evacuarea precizat contabila şefă. Deşi tiţii, existînd realmente con Firesc, panoul a trezit un
cupare deosebită să existe tivitatea de investiţii. gunoiului, am redus costuri costul din devize era de diţii ca, prin folosirea mate viu interes. Prima ediţie este Ea munte : vre
pentru sporirea producţiei — Aceasta este una din le faţă de prevederile devi 200 000 Iei, noi am cheltuit rialelor din resurse locale, mult apreciată, comentată. ncral instabilă i
Vor
schimbător.
alături
Ia
do masă verde şi fin dc pe problemele ^.căreia organiza zului cu mai mult de 500 000 numai 120 000 lei, reprezen- să fie mult reduse cheltu Copiii şi părinţii al muncii eipitaţii tempor
onoare
ptinoul
de
ploaie,
dc
pajiştile naturale, excluzind ţia de partid şi conducerea Ici, ceea ce înseamnă reali tînd costul plăcilor de azbo ielile destinate construirii de este o chestiune de marc formă mai înalte 1
C.A.Pi ¡-au acordat perma
zarea unei economii de peste
obiective agrozootehnice.
ciment folosite pentru aco
nele
cu desăvîrşire păşunatul fi nent întreaga atenţie, cunos 50 la sută faţă de costul din . periş. De asemenea, lîngă cinste. Se aşteaptă cu nerăb ninsoare.'
ne ¡clor în această perioadă. când că efectuarea investi deviz. Reducerea s-a dato-. sediul unităţii am înfiinţat N. TÎRCOB dare ediţia următoare. (NTCU
SBUCHEA. TTniee).