Page 3 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 3
JR. 6 (583 O MARŢI, 1 MAI 1979 Fag. 3
Primăvara a fost şi rămî- poate închipui decît ziua
ne o sărbătoare‘a întregii muncii ? Ce ait moment ca
firi. Celebrări şi simboluri re s-o egaleze dacă nu o-
íVmuíUE
Timp turii, cînd toţi mugurii ei cii ? Lupta aspră şi tenace
mamsaawma manifeste ale reînnoirii na frânda şi sărbătoarea mun
FI, 1 MAI răsar aici. în Valea Jiuri- a oamenilor c-e şi-au eîşti-
ior, sub tâmpla de piatră a gat şi îşi câştigă plinea
■-de arminden,
¡ti Intîiului de de tară Carpâţilor. Anii ne înde in străfundurile păinîntului
părtează de acel timp cînd a clat sărbătorii muncii de
dimineaţa, pri- scormonitorii adâncurilor la început de primăvară
L ! Emisiune fes- ceva mai măreţ şi- mai de
allzată cu parti- primeau ziua florilor ■ cu
ii ■'formaţiilor ar- Sîntem în anul tle bilanţ aşteptări 'înfrigurate, cînd preţ. ea aiurea, nunbîncl-o
pioniercşti şi ale călăuziţi de tumultul fanfa- eu speranţe.
r patriei şi vise
¡vaioastre — pa-
ocialLstc — rc- Uimi ţara toată eîntă-n
ie, ţara mea de unison
înteeo şi Jocuri
.
re Consemnări Ziua sărbătorilor : Ne urmărim destinele. _
şi în întrecere — precise Inscripţie In timp
retorii clujeni,
aj Iu orice zi, în fiecare om.
lirice *
inima ţârii. Sărbătoarea renaşterii. preajma brazdei — pot să-şi arunce '
; corale s melesteul în foc. Cei vrednici cunosc) E anu-ii care fiecare om
•nai ‘ A renaşterii vieţii, A triumfului- ei, rînduiala şi soroacele muncii. Cei vred-'
d pă mim ului — \ ciclic asupra puterilor amorţirii şi fri nici se bucură azi, de tril-da lor iar Ţara | Făuritor între Carpaţi şi relor — în ciuda tuturor turi anonime, un uriaş val
anonimă,
încredere
ges
de mai
Mare
tj s gului. Izbîndă pe care nici o forţă n-o îi sărbătoreşte în-qhinînd paharele cu > ingerinţelor'săvârşite de au de ti'iipr. i şi steaguri, tan
drumul
luau
—
torităţi
celebre din ope- poate opri şi la care ţinem să partici vin în care scapără soarele unei patrii iţ Cu tot poporul cîntă
V păm de fiecare dată cu exuberanţa pă Gambrinusului, care a lăsat dreţe şi dăruire de sine, o
emnul noii eali- S' sărilor de aurind întoarse. Să ieşim libere şi demne. . t intr-un ton amintirea bucolică a unei uriaşă inimă ce a bătut me
! ■ ' !
! ¿seri pentru a ne umple ochii şi sufletul de „Nu există nimic mai frumos pe Iu- j zile de 1 Mai, cu bărbaţi reu şi mereu în ritmul
mal culoarea unică a ierbii noi şi a frunzi me decît ceea ce e făurit prin muncă ! i A ţării glorioasă şi femei îmbrăcaţi în hai timpului.
de triumf al de- de mina iscusită a omului". \ sărbătoare.
poastre. Docu- şului ; nimicind peste an nu vom mai ne de duminică, încărcaţi Acea adîncă încredere
r iTV. regăsi această nuanţă glorioasă a verde- Sărbătoarea solidarităţii. \ 35 tle yni da Juptă şi cu coşul'eţe de răchită, de se împlineşte azi, şi aici, în
J
a nutncii şl a t lui. Se. pare că şi cucul a început din dragostea Primăverii pă Valea însorită, şi de aceea
V nou- să cheme peste păduri. Iar florile, mântului. Coloanele se u- ¡sasul minerului este mai
ei. Spectacol fes- A solidarităţii cu oamenii muncii din ^ succese
şii cintece de pe \ nemaipomenitele flori ale intîiului de ea şi cu toţi cei ce nu pot beneficia de / Era, avea să consemne
i, populară, ro întreaga lume. Cu toţi cei ce muncesc, i Ani de speranţă, muncă neau de la urbă la urbă. sigur, surîsul mai liniştit.
s mai îşi împletesc miresmele peste dreptul elementar de a munci. A soli- ţ şi avînt ze mai tîrzîu un cronicar, Gambrinusul a rămas un
rna 1. Ţară. Sînteni cu toţii aici, am deprins durităţii cu oamenii cinstiţi de pretil- i Ani de prezent — co loc numit „primăvara mun
\ probabil la întâiul X Mai al cii", iar sărbătoarea primă
IUBI, 2 MAI gustul bucuriei şi ştim preţui sărbă tindeni, care n-au nevoie de arme, ci / \iitorui ţese
s toarea. de pîine. Care se ridică într-un singur > locului, cum urma, dealtfel, verii o tradiţie statornică a
—/ tpentru primă- glas pentru dreptul tuturor la aceeaşi \ Avînd în noi acelaşi să .se intre ca formulă tra prestigiului clasei munci
ării“ \ „Veniţi, privighetoarea ciută şi lilia diţională în acel început dc toare.
y> mugurel... Cin- cul a înflorit !“ viaţă demnă, indiferent de naţie, de i lcgămînt. istorie muncitorească : „As
i jocuri populare s credinţă, de culoarea pielii. Care se 1 Azi fanfarele dau semna
m muncind — ridică într-un singur cuget împotriva ) tăzi s-au adunat la locul lul zorilor. Sărbătoarea ce
aj s Sărbătoarea muncii. O patrie puternică numit Gambrinus sute de
i icîntă tinereţea, barbariei fasciste vechi sau noi, cea ^ lor cc muncesc însufleţeşte
l uşoară roniă- \ A muncii împlinite. Nu a muncii u- mai odioasă pată dc pe obrazul mulţi şi demnă mineri..." unde „s-au distri şi întăreşte convingerea mi
i ■ şoare, de mînkiială, de azi pe miine, ci u buit, printre aceştia, in nerilor în forţa şi vitalita
irapel, la datorie \ a muncii trudnice, cinstite, corecte. A încercat al acestui veac. ţ i Să făurim acestui brav signa muncitorească „Tră
ileile parcului... s muncii care nu se poate împlini decît iască 1 Mai 1", iar un grup
oriaj Pace, muncă, pîine, libertate pentru i popor tea lor creatoare. îndeam
ă \ efi dragoste şi pricepere. A muncii ca întreaga omenire. Prin glasul Preşedin- ^ Cu-ncrederc deplină de 50—60 cînta, odată cu nă la autodepăşire, ia luptă
.mal re aduce la lumină bunurile suhpămîn- telui ei, România socialistă vorbeşte azi i şi solemnă cu inerţia.
1 de primăvară s lumii : ’ fanfarele, internaţionala. Sub florile acestei primă
laureaţilor tului, care plămădeşte oţelul şi pîinea, Au apărut şi drapelele roşii
iii tăi, partid ! — care durează piatră cu. piatră zidirea „Popoare asuprite de pretutindeni, ’ ' Pe magistrale către viitor. şi tricolore, purtate, pînă veri, se vesteşte un nou a-
aj forte progresiste de pretutindeni, uni- \ | I riotimp al muncii, arcadă
le pe ţară ale .şi, rînd cu rînd, cartea. Cine n-a se I AUGUSTIN ŢANCA [ în acea clipă, strînse poşte de eroism şi încredere în
ui tineretului şi mănat cucuruzul pînă la Arminden — ţi-vă!“. i inimi, sub cămaşă..'.“. Valea luminii.
mplexului aplica- zic cci ce au dobîndit înţelepciunea în RADU ciobani;
*on tril apărarea \ Ce altă zi mai perfectă .şi
[(( încărcată de semnificaţii se DUMITRU DEM ÎONA.ŞCU
e seri
irnal
.m, muncim, con- Vizionarul
Pair hun carmen iioiumnă a muncii
i — spectacol fes-
artislic : „Itoşco- Războiul sta la pîndă El, Ceauşescu, vultur,
£ — o producţie Avid de moarte, scrum, .Scrutînd spre viitor, Ninge cu surîsul primăverii
ei de film „Nu- Stejari, goruni şi paltini vin la mine Vrînd vise să ucidă, De-atunci croia dreptatea
P a tru“ peste ţara în care rădăcinile
iriial. Incandescente rădăcini n-ajung Popoare calce-n drum... Pentru acest popor... nu se mai despart de tulpină.
Şi sună-un corn pe creste carpatine în clipa cumpănirii Viteaz, vizionarul, Pe poarta sculptată de pace 1
A datină de muncă, viu, prelung Un OM ’nălţ. chemare : în zi dc Mai, cu soare, pătrund florile |
mo Arborescentă, ţara ne-nconjoară „Opriţi măcelul! Pace ! Chema la lupta sfîntă şi aroma de pîine se strecoară
Un Alai stringe sevele-n puteri
A păcii-ntre popoare...
Stemă de crez în ochi se desfăşoară Nu vă-nvrăjbiţi, popoare !" IRIMIE STRAUŢ spre somnul copiilor.
Ca o primăvară a tuturor
Cu zbateri dc imnuri şi de vreri.
MÜL I: ti,00 Flori timpurilor
program muzical; Şi sună un corn pe creste carpatine glasul partidului
muncii — sărbă- Răşpunsu-i înţeles de-un steag aprins triumfă în inima noastră.
năverii; 9,00 Mu- strălucind în cicluri de retine
i; 9,20 Noi pentru Viitorul care ne-a cuprins. O columnă a muncii
pregătim; 9,35 Cu este patria întreagă.
iţite, în muncă şi Munţii se rup de milenii
— muzică ponu- MARCELA JECHEANU
Raport muncito- şi urmează omul, pe drumul
Mai; 10,20 Uniţi elevă, clasa a VH-a B luminii.
steag — cintece Casa dc copii Uricani LI LI A PONTA MOLDOVEAN!)
ire şi muncito-
Tinercţea patriei,
y-caţici; 11,00 Din
revoluţionare ale
; 11,15 Daruri
12.00 Parada şla-
3.00 Radiojurnal ; în Ma faptă nee oric
ecul ţării-ntregi ;
ii [în ţara tinere- E iarăşi dulce primăvară,
irbătoarea primă-
Itormaţll artisti- Intrăm din nou in Mai ca intr-o casă Dimineaţa-şi urcă luminile din flori,
>reşti în cea de-a Plină de cintece şi de iubire Pe drumuri lungi deschise către
a ¡Festivalului na- Cînd holdele bogate ca o masă Ţară,
itavea României“;
o ori a pftmintului Prin talpa noastră-ncearcă Ne cadenţăm paşii — paşi de
17,30 Ani fericiţi, să respire. ctitori.
;ţii noastre; 18,00 Timpul cuprinde întinderi do grîu,
mal; 20,00 Stanţe Intrăm din nou în Mai ea-ntr-o
20,43 România — livadă, Cercuri calde ne joacă-n priviri.
nstrial contempo- Sub bolta zării, caldă şi senină. Curgere curată e fiecare undă de rîu,
Curettbou de cîn- Adevăr de frumuseţi şi împliniri.
lume — program Vin păsările-n zboruri să ne vadă
¡1,30 Romanţe cu Cu frunţile scăldate în lumină. Iutii Mai se-nalţă peste întregul
i, ¡Ileana Sărărolu pămînt,
can; 22,00 Radlo- Intrăm din nou în Mai cu bucurie,
12,15 Perpetuum Prinşi, toţi, în hora muncii creatoare, Sărbătoarea muncii arde-n fiecare,
24,00 Buletin de Ţel şi faptă nc este orice cuvânt,
3,UD Non stop mu- La sat, oraş, la munte sau cîmpic, Patria — Continuitate prin destine
irn. încrezători spre ere viitoare ! viitoare.
IOAN VASIU MIRON ŢIC
)NOSPORT
■jggmBssmgtmawa
în aceste zile ale sărbătorii ţios moderne, obiecte, monu
„U" Ci'aiova l mente, avînd încă din faza
i Iaşi — de Mai galeriile Fondului lor iniţială şi o funcţionali Întîlnire
¡oVişte I plastic din Deva găzduiesc o tate estetică, revitalizîndu-le,
Mai-e — Olimpia 1 notabilă expoziţie de pictură,
i Tim. — ăparţinînd lui Gheorghe Po reinterpretîndu-le sub sem
> 2 gan, prezent pentru a treia nul unor noi simboluri. Aşa lirică
oară cu o „personală“ în sînt pînzele pe tema monu
studenţesc 1 mentului feudal de la Den-
a. '. V. — municipiul nostru. Şi de astă La clubul „Constructo
uzău 1 dată, ca fenomen artistic, pic suş sau cele avînd ca su
— S.C. Bacău 1 tura sa impresionează plăcut, biect vestigii in piatră, apar rul" din Deva a avut
Mureş — printr-o suprafaţă pictată cu ioc o emoţionantă întîl-
j 1 virtuozitatea unui artist cu ţinînd culturii daco-romane.
E şi acesta un mod de anco
vocaţie. Expoziţie niro lirică, organizată de
;ani 1 rare a creâţiei în istoria mi Biblioteca judeţeană şi
■ Torino x Dacă pictorul nu poate sau lenară a patriei, un gest, clubul gazdă a acţiunii.
-7- Milan 2 nu vrea să se despartă de
apoli 2 sugestiile realului işi alege GHEORGHE POGAN afişat cu modestie, de apar Manifestarea a prilejuit
Perugia x tenenţă la izvoarele neamu
in schimb acele aspecte care lui. cititorilor o întîlnire cu
convin modului său de ex par a fi din aceeaşi sorginte, mată în ritualul şi gestul de ţat vibrate, amintind de mai membri ai cenaclului
ele sînt într-o permanentă a picta. vechile broderii medievale. Credem că pînzele lui
primare, obiectele fiind ace căutare de sine, într-un dia Compoziţia lucrărilor alter Volumul, spaţiul sint astfel Gheorghe Pogan constituie ..Ritmuri" Deva, prilej
lea asupra cărora se în log permanent cu pictorul, nează între simplitate şi cla .sugerate cromatic mâi preg un eveniment de cultură în cu care au citit din cele
dreaptă investigaţia sa este ritate, din toate se desprinde nant, artistul renunţînd con contextul actualei ediţii a mai noi creaţii ale lor
probabil pentru tică, descoperindu-le afectiv, cu lumea ideilor lui, cu pri impresia de veridic. Şi cu ştient la obositoarea perspec Festivalului naţional „Cînta-
teme frumoasă fără a se complica inutil, a- vitorul. Uneori pînzele sale tivă clasică, fără însă a pier petrisor Ciorobea,. Liiia
asă noaptea, cu lasă senzaţia de însingurare, loarea se constituie în game de din consistenţa volumului. rea României“ şi, totodată, o Ponta Moldoveana si
vilii, mai mult sc jungînd la esenţa formei, cu de răceală, dar dincolo de simple, cu nuanţe sensibil Dimpotrivă, modalitatea sa etapă importantă şi edifica
otea. Vititul va lorii şi compoziţiei. în acest acest înşelător joc al aparen diferenţiate, dozate cu pre toare în creaţia sa, timpul Traian Filimon..
jrat cu intensifi- sens am remarcat ciclurile ţelor, deloc deprimat, ele ne cizie şi meticulozitate. de expresie- asigură, parado urmînd a decide perenitatea întîlnirea se înscrie în
:urtă durată in „Rememorări“ sau „Grădini invită la a intra în rezonan Să remarcăm şi modalita-, xal, lucrărilor calitatea unei manifestările „Lunii căr
salului din sud- tea rafinată de aşezare a cu picturi pure. gestului său artistic. Nu ne
ocraturlle sninime .de piatră“. ţă cu trăirile unui om, cu Notabil e că Gheorghe Po rămîne decît să-i acordăm a- ţii în întreprinderi şi in
rinsc între 2 şi 7 Chiar dacă, în lucrările propria-i lume, care, la un lorii pe suport, alternîndu-se gan readuce în faţa noastră ceastă şansă.
cele maxime in- expuse, obiectele ¡ni sînt pu anumit nivel spiritual, este expresiv .planuri largi, uşor prin linie, culoare şi compo stituţii".
2 de grade.
se în relaţie reciprocă, deşi si a noastră, o lume expri- modulate, cu suprafeţe nuan ziţie, cu mijloace, nu tenden- AURELIAN SÎRIHJ
