Page 33 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 33
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NK. 6 691
VINERI,
11 MAI
1979
4 pagini — 30 bani
GIMNASTELE
DIN DEVA
I N V S S T 1 Ţ I Î L B LA CAMPIONATELE
EUROPENE
în termen, economise, da calitate tăzi Copenhaga încep eu
La
as
Campionatele
ropene dc gimnastică. E-
chipa ţării noastre are
în fruntea sa pe marea
stea a gimnasticii feminine
de pretutindeni — Nadia
Comăneci, care, Ia acest
mare examen, va evolua
culorile
hunedorene,
ite pe toate şantierele \ suh sportivă legitimată la
ca
Despre cetăţile dacice ocupaţia de bază este creş Deva. Motive în plus pen
din Munţii Orăşliei s-au terea animalelor. Totuşi, tru noi de a-i urmări cu
emvic evoluţia.
urm scris numeroase şi evoca cei mal mulţi locuitori lu
în
crează
întreprinderile
toare pagini şi, lără îndo
ială, se vor mai scrie. Nu din Orăştie, alţii sînt fo L2âidOz/)
me ca Blidaru, Piatra Ro restieri sau mineri. Allăm
Deşi în luna martie dra" Orăştie, I.M.C. Deva, ciar-furnizor de utilaje — | şie, C oşteşti, Grădiştea că venitul pe cap de lo mol tai
.a.c. s-a acţionat cu insis G.I.G.C.L. Deva, T.C.I. iată tot atîtea cauze care Muncclului evocă, prin cuitor este ioarlc ridicat.
tenţă şi hotărîre în acti Craiova etc., acumulează impietează asupra desfă- I simpla lor rostire, istoria (Se spune că şolcrii din
SESIUNE
vitatea de investiţii, a- nerealizări mari, care au şurării normale, eficiente | dintru începui a neamului sat, care lucrează în sec DE COMUNICĂRI
nunţind rezultate şi mai făcut ca judeţul nostru să a activităţii de investiţii. românesc, luptele eroice torul loreslier, ating pînă A ELEVILOR
bune în continuare, în lu se situeze cu mari r<^- O subliniere în plus pentru apărarea gliei, chi la cinci mii de Ici pe lu
V-a
Cea
na aprilie nu s-au confir tanţe în primul pătrar *1 pentru construcţia de lo- | purile vitejilor bărbaţi Bu- nă .'). Găseşti magazine în muncii de-a cercetare, ediţie elevii a
de
mat aşteptările, realizîn- acestui an. Totodată, şan cuinţe, care, de aseme rebisla şi Dccebal... aproape toate satele (alară Şcolii generale nr. 1 Deva
(lu-se doar 72,5 la sută tiere ca cele de la Rîu nea, prezintă mari nerea ...Orăşlioara de Sus. Co de LudeştH de Sus şi Coş au ţinut cea dc-a doua se
din planul lunar, la total Mare-Retezat, T.C.M.M. lizări : sprijinul superfi mună aliată la 40 de km teşti Deal, ai căror locui siune de comunicări ştiinţi
fice, avînd ca invitat pe to
investiţii şi doar 65,3 la Deva, T.C. Deva prezintă cial, aportul pe alocuri de Deva, are 3 121 locui tori se mută în Orăştioa- varăşa botanistă Maria
sută la construcţii cu procente foarte reduse de inexistent al viitorilor lo tori. Pentru amănunte, tre ra dc Sus), tn anul trecut, Ciuntu de la Muzeul jude
montaj. Cifrele statistice îndeplinire a prevederilor catari — lucru impus cu buie însă să poposeşti în s-au deslăcul prin reţeaua ţean. ZI dc elevi şi-au pre
zentat
tlin
lucrările
dome
atestă că atît realizările de plan pe lunile ianua tărie de volumul ridicat comună. Şi atunci ţi se re comercială mărluri în va niul zoologiei, botanicii,
pe aprilie a.c., eît şi pe rie—aprilie a.c. Este inad de locuinţe ce urmează levă o imagine mult mai loare de peste 11 milioa limbii române şi geografici.
Pionieri
la
aceeaşi
patru luni din an sînt su misibil ca din 12 princi să-l execute —, atenţia exactă a ceea ce înseam ne Iei şl numai în acest şcoală au de răsfoit, miercuri,
perioare cu mult acelora pale organizaţii de con insuficientă pe care con nă astăzi comuna ce adă trimestru oamenii au cum iile ale istoriei patriei in-
obţinute în perioadele si strucţii din judeţ, doar siliile populare o acordă posteşte importantele ves părat mărluri în valoare de tr-o înlîlnirc cu prof. I. Co-
milare din anul 1973. dar două să se prezinte cu acestei cerinţe puse de tigii ale lreculului. 2 385 000 lei. Radlo-ul, te dreanu şi ofiţerul D. Mol-
nu se situează încă la ni planul realizat şi depăşit partid în domeniul con Pentru începui, latura levizorul, dllcrllc aparate dovan un — intilnirc şi susţinută
do
aplau
emoţionant
velul cerinţelor şi posi pe 4 luni ale anului, în strucţiei de locuinţe, economică. Cele două coo eleclrocasnice au pătruns dat program artistic. (Clu
bilităţilor care există în timp ce la Rîu Mare-Re- Ceea ce se impune este perative agricole de pro mai în toate casele. Iar ca bul presei — Şcoala gene
rală
acest. an pe şantierele de tezat, de exemplu, nu s-a clar : organizare şi con ducţie, de la Ocolişu Mic sele, peste 00 la sulă sînt Deva). nr. 1 „Dr. P. Groza“
investiţii din judeţ. Din realizat nici jumătate din ducere atentă şi. compe şi Orăşlioara dc Sus de
cele 123 do unităţi ca planul perioadei. tentă, ordine şi disciplină! ţin o supraiaţă arabilă dc CAROL DROZD SIMPOZION :
sarcini de plan la inves Desigur, există şi o se pe fiecare şantier, conlu- < 785 ha şi 2 170 ha păşu INFORMATICA
tiţii în acest an numai rie de cauze obiective ca ne, de unde se vede că [Continuare în pag. o 2-a) ŞI CONDUCERE
43 şi-au îndeplinit preve re au generat, în bună crare strânsă între toţi . Cea de-a V-a ediţie a
derile în luna aprilie şi parte, ncrealizarea planu factorii care concură la' simpozionului „Informatică
43 pe primele 4 luni. Este lui la investiţii, dar nu realizarea programului do j •şi conducere 197!)“, cu par
ticipare
în
.şi-a
naţională,
o situaţie necorespunză este mai. puţin adevărat investiţii, răspundere şi 1 ceput lucrările, Ia 9 mai,
toare, care trebuie să'-i că slaba organizare şi exigenţă maximă la gos la Cluj-Napoca. Cele G50 ele
îndemne la reflecţii pe conducere a muncii pe li podărirea materialelor şi I comunicări vor fi prezen
tate in oraşul gazdă a sim
toţi cei care înregistrează nele şantiere, indiscipli la calitatea lucrărilor. , pozionului, la Călimăneşti-
restanţe, să-i determine na şi dezordinea grevează Iar în primul rînd : acce- Căciuiata şi la Petroşani.
Centrul
minier
să ia măsuri neîntârziat, încă serios această activi lerarea ritmurilor la con-' lui va fi gazdă Valea Jiu
a reuniunii
să intensifice la maximum tate. Aprovizionarea de strucţia de locuinţe şi la | ştiinţifice naţionale in zile
ritmurile de lucru. Dacă fectuoasă cu materiale şi obiectivele cu termen de , le de 17 şi 18 mai.
unităţi beneficiare de in uneori calitatea necores predare în acest semestru
vestiţii, precum C.M.V.J., punzătoare a acestora, sla pentru realizarea lor con- | EXPOZIŢIE
C.S. Hunedoara, I.M.M.R. ba folosire a dotării teh form graficelor de execu- / In holul cinematografului
Simeria, întreprinderea nice şi a timpului efectiv ţie, fără a se face însă „Arta“ din Deva a avut loc
expoziţiei
vernisajul
jude
de Confecţii Vulcan şi al de lucru pe şantiere, asis rabat de la calitate, de la I ţene de artă plastică a
tele au rezultate bune la tenţa tehnică superficială gradul de confort şi de | pionierilor din judeţul nos
investiţii pe primele 4 din partea unor cadre de funcţionalitate al vreunei tru. Deschisă plai sub de genericul
„Românie,
aur“,
luni ale anului, o serie de specialitate, ca şi o serie construcţii. ' expoziţia cuprinde lucrări
alte unităţi cum sînt l.V. de carenţe pe filiera eon- -----------------------------------------I ale elevilor din şcolile şi
Călan, T.E. Haţeg, „Vi structor-proiectant-benefi- (Continuare în pag. a 2-a) , casele pionierilor şt şoimi
I.K.I.U.M. Petroşani. Echipa (le lăcătuşi care a montat uti lor patriei din judeţ.
lajele de prelucrări la rece la atelierul I.M. Petroşani.
ÎN UNITĂŢILE CONSILIULUI UNIC
Nimănui nu-i este îngăduit să încalce legile ţării,
AGROINDUSTRIAL SIMERIA
Toate forţele satelor normele eticii si echităţii socialiste !
!a efectuarea prâşitului sfeclei
martie
determinate
luna
(in
între
colectivul
Despre
de zahâr şi a altor culturi prinderii mecanice Orăştie Ce se întîmplă cînd un director vrea morţiş s-au găsit 6 asemenea fac
s-au făcut dc multe ori a- turi în valoare totală de-
Acum, la ordinea zilei pe întilnit aici ia muncă pe preeieri pozitive asupra mo să iasă basma curată, iar secretarul peste 1,5 milioane lei) pen
agenda lucrătorilor ogoare losif Benţu, care lucrează dului cum îşi îndeplineşte de partid îi ţine strîns isonul tru care s-au primit nelcgal
credite, că în 1977 s-au a-
lor s-a impus întreţinerea la C.S. Hunedoara şi Con sarcinile de plan, cum acţio chiziţionat două camere de
nează
pentru
u-
dezvoltarea
culturilor — lucrare care stantin Jeler, de la E.M. nităţii, pentru introducerea uscare pentu cherestea ca
comitetului
are un rol holărîtor în rea Deva. La Rapolt, in fiecare în fabricaţie a unor noi pro secretarul Nicolae Andrei, de o valoare nu mai mică de re aii fost raportate ca in
10.1 milioane lei. Practic] au
uü
partid,
lizarea şi depăşirea produc zi sini prezenţi la prăşitul duse. Ba chiar mai mult, crezut că aprecierile poziti fost raportate ca produse fi vestiţii executate şi puse în
ţiilor planificate. sfeclei de zahăr înlre 100— pentru rezultatele obţinute ve .le-au fost date odată nite (deşi nici in 5 aprilie funcţiune, dar de fapt ele
Aţii cooperatorii, cit şi 120 de cooperatori. Foarte în anii trecuţi, unitatea fi- pentru totdeauna şi că în — data controlului — nu nu funcţionau nici la data
mecanizatorii, stimulaţi pu mulţi, dintre ei air venit Ia ‘gura printre fruntaşele pe spatele lor îşi pot permite erau terminate) un tunel de oontrolului, că in luna mar
ternic de faptul că retribu prăşii cu întreaga familie. judeţ. Desigur, colectivul a- să încalce legile ţării, nor uscare, numeroase strunguri tie a.c. s-au plătii premii
ţia lor se face acum după Ca urmare, numeroşi coope ceştei întreprinderi depune mele eticii şi echităţii socia de diferite tipuri, prese, re- din fondul de 1 la sută pen
eforturi,
sale
rîndurile
in
producţiile obţinute şi nu ratori au şi terminat prima sînt mulţi .comunişti, oameni liste, că pot să mâsluiaseă ductori de turaţie,- silozuri tru „realizări deosebite“,
cifre, să falsifice acle pen
după volumul dc lucrări e- praşiiă manuală la sfeclă. ai muncii preocupaţi să re tru a ieşi basma. curată, de ciment şi alte produse. unui număr de 19 persoane,
în sumă de peste 5 000 lei,
iectuat, manifestă multa Intre aceştia .amintim- pe zolve problemele care se pentru a putea raporta rea Şi, pentru ea, toate aceste
măsluiri să treacă drept lu
preocupare, interes şi răs loan Roman, Minería Ar mai ivesc, să asigure rea lizări- care, de fapt. erau persoane care, de drept, tre
pundere pentru soarta re deau, Maria .leler, Paulina lizarea şi depăşirea produc doa.r în închipuirea lor şi cruri adevărate, s-au în buiau penalizate pentru ne-
sarcinilor
realizarea
de
coltei.' Aşa so face că zi Crişan, Emilia Roman, Vic ţiei planificate, 'să facă un nu materializate în produse tocmit note de predare la plan, că in unitate există u-
magazie şi avize de expedi
cte zi, în pofida ploilor care toria Filip, Petru Mărunţ şi titlu dc mindrie din calita fizice livrate. ţie fictive, crezîndu-se că în tilaje inactive si că nu s-au
tea produselor pe care le li
au căzut cu intermitenţă în alţii. vrează economiei naţionale. Dar să derulăm faptele, felul acesta s'e poate arunca luat toate măsurile cores
aşa cum au fost constatate
ultimele zile, s-au aflat la Activitatea depusă de co Şi despre conducerea I.M de un colectiv al Consiliului praf in ochii oricui. Pe a- punzătoare, fie pentru acti
muncă în cîmp, pe ogoarele operatori şi mecanizatori se Orăştie. despre experienţ; judeţean de control munci ceastă bază s-a raportat şi vizarea lor, fie pentru re
unităţilor Consiliului unic concretizează în terminarea şi competenţa unor cadre toresc al activităţii economi realizarea producţiei nete pe distribuire sau casare, in
condiţii legale. Şi. colac pes
agroindustrial Simeria, sute primei praşile mecanice pe nu odată s-hu spus lucrur ce şi sociale. trimestrul I în proporţie de te pupăză, cum se spune,
de ţărani cooperatori şi me întreaga suprafaţă de 40 ba bune. 111,4 la sută. cînd în reali
canizatori. La C.A.P. Rapolt cultivată cu sfeclă de zahăr Aceste aprecieri, Firesc, ar Raportări fictive, tate era îndeplinită numai in funcţia de director co
fost
promovat,
a
mercial
au venit ia prăşit şi au şi a celei manuale pe mai fi trebuit să determine o şi acoperite în procent de 1 82,6 la sută, încă din ianuarie 1973. în-
mai mare mobilizare, atît a
muncit cu familiile lor lu bine de 25 ha. Totodată, conducerii unităţii, cit şi a iar de aici o depăşire ne călcindu-se prevedetrile le
crători din întreprinderi ca mecanizatorii Romulus Toa- comitetului de partid, a ca cu acte false corespunzătoare de peste 1.5 gilor 12/1971 şi 54/1974, Eu
losif Magda, Mihai Voica,- der, loan Filimon şi Titus drelor investite cu răspun Colectivul care a contro milioane lei a fondului de gen Cliirilă, care n-a. absol
Victor Ardeau, losif Suciu, Serban, au făcut rebilona- dere, pentru desfăşurarea li lat situaţia producţiei indus retribuţie solicitat pentru a- vit nici măcar liceul, deşi
Petru Mărunţ, Victor Mer- tul jla cultura cartofului care nei activităţi ireproşabile, triale pe trimestrul I a.c. ceeaşi perioadă. pentru postul respectiv se
se
Şirul
nu
ilegalităţilor
mezan, Petru Danciu, losif ocupă tot o suprafaţă de pentru situarea întreprinde la l.M. Orăştie a constatai, opreşte însă aici. S-a mai -cer studii superioare.
Costea, Ionel Mărunţ, de la 40 ha. rii, în continuare, pe locuri de la bun început, că rapor constatat că în întreprinde
I.M.M.R., staţiile C.F.R. Si- N. BADIU fruntaşe în întrecerea socia tările făcute de conducerea re s-a practicat sistemul de GHEORGHE I’AVEL
unităţii şi susţinute de secre
listă. Din păcate, unele ca
meria-triaj şi Simeria-călă- dre de conducere, în frunte tarul comitetului de partid, a întocmi şi depune la ban
iori, „Marmura“. Am mai {Continuare în pag. a 2-a) cu- directorul Ion Cîndea şi sini, de fapt, fictive, pentru că facturi pentru produse (Continúale în pag. a 2-aţ