Page 34 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 34
T’.ig. ^ DRUMUL SOCIALISMULUI NI
ingieuit si încalce legile firii
(Urmare «Un pag. 1) dul cum se execută produ cinstită, de ordine şi disci
sele la termenele prevăzu plină ?
Cum au fost posibile te in comenzi şi în loc să s,(iu Telcsci
cu
promptitudine,
intervină
astfel de măsluiri a privit .pasiv raportarea Un epilog drastic, 10,UO Film n
11,40 Publici
producţiei neterminate. Con dar drept 11,45 Album
In lot timpul controlului, tabilul şef, Nicolae Cindea, 12.00 Telex
şi ulterior, s-au încercat fel n-a fost' preocupat de orga Cu două zile în urmă, la 10,30 Finişi u
şi cliip de tertipuri pentru nizarea corespunzătoare a e- I.M. Orăştie s-a consumat mană
a acoperi vina unuia sau videnţelor produselor finite epilogul acestor grave aba 18,25 Tragcr
altuia, de a minimaliza gra la magazii, dar a semnat cu teri, un epilog drastic, dar 18,33 Ln vo!
pentru
UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIT!! vitatea faptelor, de a arăta seninătate şi a depus la drept. Ion Cindea a fost auto
produ
facturi
CU REZULTATE BUNE PE PATRU LUNI că de fapt. nu s-a comis nici bancă nelivrate. pentru organizat destituit din funcţia de di 18.50 1001 (li
o încălcare a legilor, a nor
N-a
rector şi sancţionat pe linie
se
13.00 Telcjui
(în paranteze realizările la construcţii-montaj) melor eticii .şi echităţii so nici un control financiar de partid eu vot de blam eu 19,20 ncricct
cialistei Cu alte cuvinte, să preventiv eficient în activi avertisment, iar Nicolae
"o 19,10 Film a
HUNEDOARA 112,3 (118 I.M.M.R. SIMBRIA 250 (330 ) se închidă ochii, să se pună tăţile de aprovizionare şi Andrei, destituit din funcţia patrie"
D.C.D.M. SIMERIA 124,9 (144,0) punct şi eu asta, tasta. De desfacere, a admis contabi de secretar al Comitetului 2J,2fl Câmpii
DEVA 100,4 a 04,1) O.G.A. DEVA 111,2 (111,2) sigur, o astfel de mentali lizarea unor documente in de partid şi sancţionat cu femlnh
l'.M. HUNEDOARA 110 (141,2) 0. 1.F.P.C.A. DEVA 104 (100 ) tate profund dăunătoare tre complete; care au favorizat vot de blam cu avertisment. că. Se
I.M. B • RZA 102,7 (107,2) 1. J.L.F. DEVA 101.1 (104,2) buia să primească o replică raportările nelegale. Şeful "Au mai fost sancţionaţi : trate i
COMBINATUL MINIER ŢESATORIA DE MATASE fermă, intransigentă, în spi serviciului producţie Szabo Remus Mogoşan, Nicolae 21.50 Telejiu
VALEA JIULUI 111,1 (97,4) ritul hotărârilor partidului Iosif, deşi funcţia ce o de Cindea şi Eugen Chirilă cu
I.P.E.G. DEVA 113,2 LUPENI 127.1 (113,1) nostru, a legilor ţării. Şi a ţine este incompatibilă cu vot de blam, urmînd a se
I.T.A. DEVA 100,1 (106,3) DIRECŢIA JUDEŢEANĂ primit-o ! cea de controlor de calitate, lua şi alte măsuri pe linie
I.P.N.C. ORAŞTIE 144 P.T.Tc. DEVA 300.1 (104,7) In fapt, toate încălcările a semnat în luna februarie, administrativă, Maria Popa,
„PLAFAR" ORAŞTIE 120 I.P.A. DEVA 128.1 legilor, toate încercările de în locul responsabilului .Ion Barna şi Szabo Iosif eu
I.L, DEVA 115,4 (330 ) I.A.T.S.A. PITEŞTI acoperire cu falsuri s-au pu C.T.C., notele de predare a vot de blam şi retragerea
ÎNTREPRINDEREA DE CON 170,5 (200 ) tut cuiburi la I.M. Orăştie unor produse în valoare de unei gradaţii pe timp de 3
FECŢII VULCAN 114.5 (170,9) I.A.S. HAŢEG 102,2 (112,3) datorită faptului că directo peste 1,7 milioane lei. Şeful luni. Comitetul de partid şi BUCUKEŞ
TRUSTUL S.M.A. DEVA 146,4 COMITETUL JUDEŢEAN rul întreprinderii Ion Cîn- serviciului C.T.C. Ion Bar- consiliul oamenilor muncii dioprogratm
Radiojurnal
INSPECTORATUL SILVIC PENTRU CULTURA ŞI dea şi .secretarul comitetu na, şi-a permis şi el să sem urmează să aplice sancţiuni presei ; 8,10
JUDEŢEAN 116,5 (101,1) EDUCAŢIE SOCIALISTA 109,4 (99 ) lui de partid Nicolae Andrei, neze, eu ochii închişi, note şi celorlalţi vinovaţi. dIilor; 9,oo
nu au acţionat cu răspunde de predare pentru produse ...Am consemnat pe larg 9,03 Litepun
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII rea ce le-a fost încredinţa neterminate sau chiar ne- cele petrecute la I.M. Orăş lor ; io,oo I
dl tă pentru organizarea şi exeeutate. Mai mult, n-a ur tie, pentru ca opinia publică 10,05 Alias
şi
I.F.E.T. DEVA 83 (55,2) D.G.A.r.A. DEVA 58,3 (40,3) conducerea activităţii de mărit activitatea controlori să cunoască utit gravele a- Ştiinţa solistic î
log
I.M.C. DEVA 70,3 (90,5) F.P.N.C. MINTIA 33,1 producţie, astfel ea să se lor de calitate, din care bateri săvârşite de unele ca dc ştiri ; 11
ŢESATORIA DE MATASE INSPECTORATUL ŞCOLAR realizeze sarcinile de plan, cauză aceştia îşi făceau da dre de conducere, cit şi. mă ră radio-tv.
DEVA 77,2 (62,9) JUDEŢEAN 47,2 (48,1) cu respectarea strictă a le toria doar de ochii lumii, surile luate împotriva lor. de ştiri ; 1,2
I.V. CALAN 01.4 (90,3) DIRECŢIA JUDEŢEANĂ galităţii. Aceştia, in loc să adică formal. Vinovaţi de Trebuie să arătăm că, în folclorului j
„VIDRA“ ORAŞTIE 32.4 (48.1) DE DRUMURI ŞI PODURI fie primii care să se sesi aceste încălcări ale legisla pofida evidenţei faptelor, a la 1 1» 3 :
I.R.E. DEVA 74,1 (89,2) DEVA 87,5 (75,9) zeze de nerealizarea planu ţiei s-au făcut şi Maria Po gravităţii încălcărilor legii club ; 18,'
LE. HAŢEG 53,9 (53,4) „AVICOLA“ MINTIA 37,3 (32 ) lui în unele secţii sau ate pa, şefa serviciului planifi şi a normelor eticii noas-, 10.20 Coordo
ib'.M Plai 0
„VISCOZA“ LUPENI 78,7 (60,2) STAŢIUNEA DE CERCETĂRI liere şi să ia măsuri cores care, Virgil Sturza, şeful a- tre socialiste, au fost voci Buletin de i
ÎNTREPRINDEREA DE TRI POMICOLE GEOAGIU 76-,4 (115 ) punzătoare, au patronat telierului de reductori, care au cerut îndurare pen melodii cu 0
COTAJE PETROŞANI 50,8 I.A.S. SIMERIA 86,5 (101 ) practica raportărilor fictive, Traian Niţu şi Silviu Opro- tru cei vinovaţi, pe motivul 17.20 Penm
I.M.P. DEVA 25,7 (42,6) I.A.S. MINTIA 89,1 (101,8) a acoperirilor cu acte false. ieseu, şefi ai atelierelor de unor merite din trecut. De Orele serii
I.S.C.I.P. ORAŞTIE 70,1 (98,5) I.P.L. DEVA 76,8 (88,5) Şi tot prin „bunăvoinţa“ lor strunguri. Ion Susan, şeful sigur, meritele oamenilor dc primăvai
le'cu
adresi
I.I.L. SIMERIA 72,4 (50J!) I.C. ORAŞTIE 95,4 (31,4) — de parcă erau puşi să-şi atelierului montaj prese, Ni trebuie recunoscute atîta sonore ; 22,
I.L Ci DEVA 90,3 (85,9) I.U.M. PETROŞANI 88,8 (61,4) gospodărească propria casă colae Teghe, şeful secţiei de vreme cit îşi fac cu răspun oră : 23,00—
G.I.G.C.L. DEVA 65,4 (61,2) ÎNTREPRINDEREA DE şi nu avutul obştesc — a confecţii metalice din Pricaz. dere datoria. Dar nimănui muzical noi
FABRICA DE TEXTILE PRODUSE ELECTRO fost încălcată Legea retribu Un adevărat „lanţ al slă nu-i este permis ca în spa
NEŢESUTE VULCAN 94 TEHNICE PETROŞANI 74,7 (66,1) ţiei prin acordarea de pre biciunilor" care a favorizat tele unor merite, oricît de
O.J.T. DEVA 69,8 C.C.S.M, PETROŞANI 88 mii speciale unor persoane ilegalităţile, a creat un cli mari ar fi ele, să comită
care nu-şi realizau sarcinile mat de minciună, de indu încălcări ale normelor noas TIMIŞOAI
UNITĂŢI „CORIGENTE“ LA CONSTRUCŢII-MONTAJ de plan, ’ drept compensaţie cere în eroare, de abuzuri tre de muncă şi viaţă. Toţi litatea radi
V 0 ;î> la penalizările calculate. şi falsuri, care firesc, nu cei predispuşi ia eludarea nia azi; 1
I.P.I.C.C.F. DEVA 103 (85 ) INSTITUTUL DE CERCETĂRI Ca urmare a lipsurilor gra putea să aibă un alt dezno legilor, a normelor de com jocuri popu
patri
tinsul
I.E. DEVA 100,5 (81 ) ŞI PROIECTĂRI PENTRU ve din activitatea celor doi dământ deeît descoperirea portare trebuie să reflecte fermecate -
ÎNTREPRINDEREA DE TRI MINEREURI DEVA 117„5 (59,4) conducători ai întreprinde gravelor abateri şi tragerea cu profunzime şi să tragă folclor : tr
COTAJE HUNEDOARA 100,5 .(60 ) rii, şi-au făcut loc deficien aspră la răspundere a celor concluzii din cele petrecute liric pe val
te la fel de grave in com vinovaţi. Ciudat este faptul la I.M. Orăştie. Este nece 18,40 Muzică
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ partimentele de producţie, că toate acestea s-au întîm- sar ca pretutindeni să se în trală; 19,00
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII control tehnic de calitate, plat sub privirile blajine ale troneze respectul faţă de premiera pe s
Jiamt“
planificare, desfacere şi fi- consiliului oamenilor mun . legi şi de aplicarea lor. Nu mâne din
naneiar-contabil, a unor sec- cii , şi ale comitetului de mai printr-o poziţie hotărî-
0. 1.F.P.C.A. DEVA 312,1 GRUPUL DE ŞANTIERE iii şi ateliere, îndeosebi în partid. Oare nu aceste or tă împotriva, celor ce le în Revista soi
ŞANTIERUL DE DRUMURI KNERGOCO NSTRUCŢ1A ce priveşte conducerea evi gane aveau datoria, dacă nu calcă se poate statornici un tică : corau:
ne
lori
ai
ŞI PODURI DEVA 307,6 DEVA-MINTIA 87,2 denţelor şi exercitarea con obligaţia, de a pune capăt climat de ordine şi discipli pentru incli
1. C.S. HUNEDOARA 96,4 I.R.E. DEVA Ţşantiorul trolului ierarhic. Astfel, in unor astfel de stări de lu nă, de muncă creatoare, de Snvăţftmint i
G S.G.F.I. DEVA 92,3 de montaj) 81,7 ginerul şef Renvus Mogoşan, cruri şi de a întrona spiri realizare a sarcinilor ce ne dc partid:
GRUPUL DE ŞANTIERE O.G.A. DEVA ' 73,6 nu a controlat în secţii mo- tul de muncă responsabilă, stau în faţă. teee.
ENERGOMONTAJ „TRAN TRUSTUL DE CONSTRUCŢII
SILVANIA" MINTIA 91,1 DEVA 66
I.C.M.M. PETROŞANI 90,3 GRUPUL DE ŞANTIERE
RIU MAR.E-RETEZAT 49.2 Toate tortele
UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU SI-AU REALIZAT PLANUL
DE CONSTRUCTII-MONTAJ IN REGIE PROPRIE (Urmare din pag. 1) pe 7 şi, respectiv, 5 ha. La a se asigura o densitate de
C.A.P. Sintandrei s-a ter pînă la 80 000 plante la hec DEVA : P
% Prima praşilă mecanică la minat prăşitul mecanic po tar, preocuparea lor pentru — seriile I-
„MARMURA" SIMERIA 96,7 I.C. ORAŞTIE 64.5 sfecla de zahăr a început întreaga suprafaţă cultivată executarea unei lucrări de nou împreu
U.J.C.C. DEVA 92,1 I.F.E.T. DEVA 59,0 NEDOARA :
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ I.I.L. SIMERIA 59,2 şi la C.A.P. Bobilna şi C.A.P. cu sfeclă de zahăr, iar pri bună calitate, conştienţi voltă (Placi
P.T.Tc. DEVA 85,6 U.J.C.M. DEVA 9,4 Foit, undo această lucrare ma praşilă manuală, prin fiind că numai astfel vor de Buftea (
„VISCOZA" LUPENI 70,9 s-a realizat pînă la 10 moi tr-o mobilizare activă a tu putea realiza şi depăşi pro (Construetoi
SÂNI : Clip
turor locuitorilor satului, ducţiile planificate la cul (Unirea); c
s-a realizat pe mai bine de tura sfeclei de zahăr. Toţi leinbrle) ; I
50 la sută din suprafaţă. De lucrătorii ogoarelor — coo nă (Republ
Şeriful
asemenea, la C.A.P. Bime- peratori, mecanizatori, spe seria n din
111
ria s-a prăşit me.canic ju cialişti —- precum şi fac Avocata
mătate din suprafaţa culti torii de răspundere de la VULCAN : 1
vată cu sfeclă de zahăr şi comune şi consiliul unic a- cltoresc) ; 1
iul
de
se lucrează cu spor la re- groindustrial sînt preocu rul) ; PFTR
bilonatul cartofilor, iar la apă (Munci
C.A.P. Tîmpa şi Băcia pri paţi în continuare de buija SA : C
j Marisol
ma praşilă mecanică la sfe organizare şi desfăşurare a w-.CANI :
clă s-a realizat pe cîte lucrărilor, de executarea la mfiimuţa
5 ha. timp şi in condiţii agroteh BRAD : Ne
dar
(Steaua
In toate unităţile se re nice de cea mai bună ca TIE: Oraşu
marcă grija cooperatorilor litate a întreţinerii culturi trla) ; Cti
şl a mecanizatorilor pentru lor. fierbinte (F
GIU-BĂI ;
1-IJ (Casa c
ŢEG : Det
De ia subredacfme pioniereşti goste şi sta
(Popular)
;
I-II : CAI
Teodoroiu >
ră) ; SIMEF
■7 . . , temat tren
şui) ; 1L1A
La Grădiştea de Munte, ea în fiecare sat din comuna Orăştioara de Sus, copiii învaţă în şcoli noi, construite o Pionierii din ci. a IV-a mitetului do partid pe sec munţi (Lun
fă
sprijinul locuitorilor. D (invă(ătoare Adela Slan- ţie, care Ie-a vorbit despre Urmăriţi GH
;
rul)
ciu), de la Şcoala generală „Rolul ionici în economia scurte (Mun
(Urmare din pag. lj situat pe locul întli pe ju nr. 11 Hunedoara au parti naţională", apoi au asistat
iştioara de Sus - însemne deţ Şi curînd vor pOeca la cipat Ia expunerea „Unita Ia elaborarea unei şarje. Ei
noi, nu iosl construite in iaza interjudeţeană de Ia tea întregului popor în ju au vizitat şi atelierul meca
ultimii ani. Reşi(a. Se iac pregătiri in rul partidului izvorul şi nică 1, unde au aflat noi
Spre deosebire ele alte noi pe tense şi nu se discută de- chezăşia noilor noastre vic taina ale muncii dc la mais
localităţi rurale dintr-un cît despre şansele celor torii“. Ac(iunea s-a înche trul principal C. Popescu,
Timpul
¡udat industrial, locuitorii 60 de artişti amatori. iat cu montajul muzical-li- subinginerul focin Pascu şi 11 mal : Vr
nu-şi părăsesc casa spre ani un nou dispensar u- ră socialistă. Vioi ci Badea, In iiecare an, pe teri terar „Partidul, Ceauşescu, ing. Viorel Cărmăzan. (Lu instabilă, eu
a se stabili la oraş. Şi de rnart, încadrat cu personal după ce trece peste „par toriul comunei se organi România". miniţa Macra). noros. Pe :
ce s-o părăsească dacă O- ele specialitate. tea economică“, intră cu zează tradiţionala întîlni- • „Otelul şi calităţile Iui“ « „Trăim în miezul unui semnala avi
însoţite şl c
răştioara de Sus e legată Pentru moment, prima lux de amănunte în dome re a tineretului cu istoria, a fost tema dialogului din ev aprins“, sub acest ge lectricc. 9
de Orăştn• prin 13 curse rul comunei, Corncliu Ru- niul săli de activitate. Co sub genericul „Costeşti“. tre membrii cercului de tur neric, în cabinetul dc desen moderat din
de autobuz, pe '/.i ? Dacă te joiu lipseşte, liind plecat muna are la ora actuală Se adună atunci, de pretu nătorie al casei pionierilor al Şcolii generale nr. 11 Hu Temperaturi temr
grade,
interesezi mai îndeaproa cu treburi ,,la judeţ“. Dar, şcoli în toate satele şi tindeni, mii şi mii de ti şi şoimilor patriei (grupa de nedoara, membrii cercurilor 15 şi 20 gra
pe. afli că cei care plea ca in orice sat, biografiile şcoală generală de 8 ani neri, oameni ai muncii de începători) şi maistrul prin tehnico-aplicativc de la ca
că din comună şi se sta nu constituie un secret şi cu internat, la centrul de Ia oraşe sau sale spre a cipal T. Pascu, subinginerul sa pionierilor şi şoimilor pa
bilesc prin alte părţi lac aşa aflăm că înainte de a comună. 25 de profesori răsfoi, pentru o clipă, o O. Moraru şi zidarul C. A- triei din localitate au parti
Timpul p,
cinste locuiiloi natale, şi li ales primar, C. Rujoiu şi învăţători se ocupă do pagină nepieritoare din e- mancei, de Ia O.S.M. I. cipat la intîlnirea cu lăcă 12 şi 13 ui
ti se dau ca exemple nu a lucrat ca turnător-for- instruirea tinerei generaţii. popcca devenirii noastre. (Asaftoi Sorin). tuşul Gheorghe Stoica, dc general frui
mele scriitorului Petru Ro- mator la o întreprindere De asemenea, există şapte Iar Orăştioara de astăzi, ia seefia producţie indus variabil. Xzc
rnoşan sau al doctorului din Orăştie şi are acum cămine culturale şi două comună ce adăposteşte • Cercul de gcograiic trială a I.C.S.II., şi Giigor nala averse
loan tiaciu, rectorul Insti 33 de ani, adică este unul cincmatogralc. In cea de marea redută dacică, îi „Prietenii drumeţiilor“ de la Muncus, de la serviciul or
tutului medico-farmaceutic dintre cei mai tineri pri a doua ediţie a Festivalu întîmpină pe toţi cu în Şcoala generală nr. 2 Hu ganizare a C.S.II. Acţiunea
din Ciui-Napoca. Şt cu mari hunedoreni. Dar în lui naţional „Cînlarea semnele noi ale socialis nedoara, condus de prof. s-a transformat într-un in La munte-
veni vorba de medicină, lipsa sa, preşedintele României“ s-a lucrat mai mului, cu generoasele do Maria Vlad, au fost oaspeţii structiv dialog privind vii lă, cu cer
in Orăştioara de Sus s-a consiliului comunal pentru bine ca orîcînd: echipele vezi ale hărniciei locuito secţiei 1 furnale. Aici s-au toarea profesie şi s-a înche Se vor seu
ploaie.
construit in urmă cu cinci educaţie p'oţţtică şi cultu de fluieraşi şi căiuşcri s-au rilor acestor meleaguri. întîlnit cu tovarăşul Arca- iat cu un program dc eînte-
dic Schwartz, secretarul co ce şi poezii.