Page 35 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 35
IMB
'"I
9
vegheată de partid
ba ger-
tmsiune
tocii Interviu cu prof. RAFILA IACOB, preşedintele
Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor
— In climatul cic gene perspectivele de dezvoltare
„Pentru roasă grijă pc care partidul a ţării.
a II-a) şi statul nostru o acordă — Apropierea zilei de 1
uropcue creşterii şi formării tinerei Iunie va intensifica, cu si
V
imnasti- jí>y lililí ¡ Li'Ş.',', §§|' 1 ţ| 1 ' I ¡¡f|¡
înregiK- generaţii, organizaţiei pio guranţă, manifestările dedi
aenliaga nierilor ii revine o mare cate educării copiilor. In
Grupul vocal folcloric (lin Sîntamlrei prezenţă aplaudată pe scena fazei judeţene a Festivalului naţional „fiinţarea
responsabilitate pentru edu ce vor ii concretizate aces României“. loto : VIEGIL ONOIU
carea copiilor in spiritul tea ?
nobilelor idealuri ate socie — Aş aminti în primul
tăţii pe care o edificăm, rînd simpozionul „Unitate şi Este aici, la fabrica de ria Bană II, cu 14 ani vechi poate oferi aprecieri com organizarea muncii, compa
pentru a pregăti, încă de la continuitate în munca edu fire şi fibre artificiale, poa me la „răsuşire", despre petente asupra produselor ră maşinile de răsucit şi
vlrsta cravatelor roşii cu cativă desfăşurată de orga le mai pregnant decit in care chimista Maria Ven- fabricii, dar mai ales a oa bobinat fire cu o orgă:
tricolor, viitoarele cadre. nizaţiile de copii şi tineret, alte locuri din Vale, un tip ţel,- şefa secţiei, îmi spu menilor ei : muncitoarele se mişcă de la
— Aţi auzit de Maria
6,(1« Ita- Vă rugăm să subliniaţi ca urmat de spectacoiul „Inimi aparte de familie muncito nea : „Este o muncitoare Gîlda, de Mihaela Ningana o bobină la alta intr-un
ritm perfect.
familie
şi
harnică
rească.
In
îndemânatică,
această
eţli; 7,00 re vă sint preocupările in în comunistă văpaie“, sus
Revista acest an, dedicat copiilor ţinut de formaţiile laureate a „băsmăluţelor albastre“, conştiincioasă !“. în hala şi Elisabeta Droţingher? Femeile din fabrică sînt
Jl meto care ascund ipostaze ale a- de fiiaj textil, o tînără cu •Sini: cele mai tinere încă- mame, soţii, gospodine. Pri
de ştiri; din lumea 'întreagă, an in în cadrul Festivalului „Cîn- ' celuiaşi chip — femeia vite din perspectiva desă
toltâiari- care organizaţia pionierilor tarea României“ ce va avea muncitoare — cu biogra vârşirii profesionale şi mo
ilc ştiri ; aniversează trei decenii de loc la 26 mai; întîlniri ale fii de la muncitoare pină rale, ele, femeile, săvîrşosc
2; 10,3(1 Un singur chip cele mai măreţe fapte. „De
0,45 Dia- la constituirea primelor sate pionierilor cu membrii bi la director, s-au ţesut şi se treisprezece ani lucrez aici,
Buletin detaşamente. rourilor consiliilor pionie ţes idealuri ce converg
npreraie- reşti pe tema „Tradiţii ale spre creşterea răspunderii în fabrică — zice maistrul
Buietin — Acţionind pe buza re faţă de muncă, dar şi a Pantilimon Burghin, singu
comoara centei Hotăriri a Comitetu mişcării de copii în judeţul satisfacţiilor. ochii negri, adinei: „Iată, drate in fabrică. Aşa cum rul bărbat în acei schimb,
13,00 Dc lui Politic Executiv al CC. Hunedoara (10—30 mai)” ; zice Susana Ciunai, mi-aţi Domnica Naş şi Irina Hri- în secţie. Femeia, formîn-
Student- faza judeţeană a concursu Spun asta, gindindu-mă cerut un simbol al femeii bal sînt din cele mai vechi. du-se mereu, primeşte şi
iojurnal ; -al P.C.R. cu privire !a ac- la Nastasia Simion, de IU care 'munceşte in fabrică. In curind vom avea printre reţine mai uşor, mai repe
onomice: jfvinile organizate în Româ- lui formaţiilor artistice ale ani în fabrică, care a reu de, se adaptează, se inte
li ; 17, Ciu în Anul. Internaţional şoimilor patriei, ce va avea şit performanţa de primă Ei bine, l-am găsit. Priviţi noi o primă promoţie, adi
,03 vecir, ui Copilului, Consiliul jude loc la Petroşani, Hunedoa mină în tainele meseriei, şi maşinile din jur, cu bobi că o clasă de absolvente de grează procesului muncii.
îheorghe; ra, Deva, Brad, Orăştie, Ha nele ce se încarcă în acest la Liceul industrial nr. 2 De aceea, le respect ţie fi
s; 18,00 ţean al Organizaţiei, pionie e mîndră cînd spune „băr alb imaculat I Aşa văd eu din Lupeni. latoarele Varvara Hăinaru,
Rapsodii rilor. în colaborare cu şcoa ţeg şi llia (14—20 mai); batul şi feciorul meu sînt femeia, în anii mei, ca o „Eu apreciez inventivita Mariana Oţelea, Ileana Şer-
3 Senuia- la .şi familia cu organizaţii „Soare peniru toţi copiii lu lăcătuşi la mină, iar fătu- mlădiţă ce şi-a găsit lima tea femeii, — mărturiseşte ban, pe multe altele. Sînt
i Cadenţe mii“ —- generic sub care, ca-i la şcoală, sîntem o fa stăpine pe meserie, ca în
zi într-o le U.T.C., sub conducerea nul, frumos, romantic, lu Mioara Dumitru — mai u-
>n stop organizaţiilor do partid, în zilele de 1—2 iunie, in milie de muncitori“ (vorbe cid. Nu zîmbiţi“. les atunci cînd trebuie treg colectivul“.
Acolo, la „Vîscoza“ din
le ei, izvorîte din suflet,
şi-au intensificat întreaga toate municipiile, oraşele şi bat l-a poarta sufletului) ; Se află la „Viscoz.a“ o să-şi. împartă timpul între Lupeni, sute de băsmăluţe
activitate de educare poli- comunele se vor organiza la Ana Banţa, femeia a- şefă de secţie pe care co munca din fabrică şi fami albastre acoperă un singur
lie. Am copii, băieţi. îmi
lectivul o numeşte, în glu
tico-ideologică, în spiril pa spectacole, expoziţii, con ceea harnică, dar de o ti mă, „femeia CU creier elec place munca pe care o fac... chip. Acela al femeii pe
,00 Actua- triotic, revoluţionar, a tu cursuri de artă plastica şi miditate copilărească — tronic". 1 se spune astfel Principalul e să-ţi placă, care o vedem Ta maşina de
iO Româ- turor copiilor. In toate uni desene pe asfalt, gimnasti deşi ca muncă a trecut un Măriei Venţel, pentru că altminteri...“. S-a apropiat bobinat, pe şanttier, în uzi
nteee şi că artistică şi întreceri spor sfert de secol aici unde nă, în laborator, la catedră,
le pe in- tăţile de învăţămîut preşco are în orice clipă o privi Domnica Naş : „Timp ?
¡0 Izvoare lar, primar şi gimnazial s-a tive. se răsucesc firele filate... re de ansamblu şi, totoda (sprîncenele i se încruntă, acasă — mamă, soţie, gos
liiuie de înfăţişat, prin modalităţi — In ansamblul preocupă „Nu regretaţi meseria alea tă, de amănunt asupra tu nu atît a mirare, cit a iro podină... Trei sute de por
clntecului rilor pentru educarea pa- să ?“. „Deloc“. Dovada : şi turor proceselor petrecute nie). Am şi pentru gospo trete, un singur chip:
imajului ; specifice capacităţii de înţe soţul ei lucrează aici. în fa de-a lungul fluxului tehno dărie şi pentru familie. In-
ü orches- legere a copiilor, grija parti triotic-rcvoluţionură a pio brică. Mă gindesc la Mta- logic şi oare oricînd îţi - ginera lbolya Nehez, de la DUMITRU DEM IONAŞCU
muzicală : dului şi statului nostru, a to nierilor un Ioc Important îl
ui „lancu ocupă educaţia prin şi pen
operei ro vajăşului Nicolae Ceauşescu, tru muncă a acestora.
lara; 10,30 secretarul generai al parti
ocial-poli- dului, pentru asigurarea — Adevărat. Edificator, r ri
— promo- condiţiilor de viaţă mate în acest sens, este şi nu
pregătiri mărul de .58 065 pionieri cc
anului de rială şi spirituală a tinerei A aalizîndu-se rezultatele bilanţ al realizărilor obţi
»-ideologic generaţii, pentru educarea activează în cercuri tehni- întrecerii declanşate anul nute în perioada trecută
-20,00 Cîn- eo-aplicative şi ştiinţifice, trecut la nivel de judeţ în din acest an. în primul
ei multilaterală, în spiritul ceea ce- reprezintă un pro
muncii, al dragostei faţă de cent de cuprindere de 78,7 tre' comitetele municipale, rînd, notăm că în contul
patrie, partid şi popor. Sub orăşeneşti şi comunale ale Comitetului judeţean al fe
generice ca: „Sub culorile ia sută. Dintre membrii a- femeilor, pe locul I la co meilor a fost deja depusă
drapelului“, „Creştem odată cestor cercuri, peste 5 000 mune necooperativizate s-a o sumă însemnată (mai
lucrări
cu
în
s-au
înscris
cu ţara“, „Copiii României cadrul concursului de crea situat comitetul comunal al mult de jumătate din tota
doresc pacea“, „Mlădiţeie ţie tehnică ce se va fina femeilor Vălişoara. Aici, lul pe an), aceasta reali-
anului 2 000“, „Copilărie fe contribuţia femeilor la în zîndu-se în principal din
Pjniion 357 liza la fazele municipale şi făptuirea sarcinilor econo colectarea şi predarea a
■Ul iu); Din ricita vegheată de partid“,
ala) ; HU- cu prilejul întîlnirilor cu zonale ale sesiunii do comu mice ale comunei este deo sute de sticle şi borcane.
loli se re- nicări ştiinţifice ale pionie sebit de semnificativă, cei O contribuţie însemnată au
Expresul activişti de partid şi do stat rilor (16 iunie a.c.), şi a ex mai mulţi dintre bărbaţi adus femeile din Vălişoa
; Revanşa şi ai organizaţiei pionieri In secţia confecţii a Fabricii de tricotaje Hunedoara,
PETRO- poziţiei judeţene „Muncă şi fiind încadraţi la mină. ra şi la realizarea şi depă muie ponderea forţei de muncă o formează femeile.
seriilc I-n lor, a vizitelor la monu creaţie“, cu Secţiunea „Ate Cum este şi firesc, „frun şirea planului de achiziţii.
orii (7 No- mente şi obiective istorice, lier 2 000“ (25 iunie). în a- taşele" s-au angajat să Merită menţionată şi parti
ou împreu- a concursurilor gen „Cine cest trimestru şcolar, pio ciparea femeilor din toate Pe marginea unui reuşit şi
LUPENI: ştie. cîştigă“, adunărilor de participe şi în viitor, cu tot
nmessee — nierii îşi vor intensifica efor potenţialul lor, ia realiza satele comunei la acţiunile
(Cultural) ; detaşament şi informărilor turile, cinstind prin fapte rea planului de dezvoltare organiz.ate în această pri util schimb de experienţă
ncitoresc) ; politice s-au prezentat pio demne de tineri comunişti măvară pentru gospodărire
corla (Mou- nierilor şi şcolarilor mo economico-socială în profil
3A : Caste- cea de-a 35-a aniversare a teritorial, contribuind şi şi înfrumuseţare. La' cămi „Pleacă trenul cu vagoane/ rienţă cuprinzînd activităţi
j (Mine- mentele importante din is eliberării patriei şi cel de-al mai mult la acţiunile^ de nele culturale din Vălişoa Şi-n vagoane sînt persoane“ practice şi artistice. Astfel,
: Masca de toria poporului român, a Xll-lea Congres al parti gospodărire şi înfrumuseţa ra şi Dealu Mare, ele sin — sînt cuvintele cântecului s-a demonstrat concret cum
ic); ANI- partidului nostru şi a mis dului. şi jocului, intonat şi inter •se oi'ganizează la creşă o ac
) nunti *'■* re organizate in toate sa gure au făcut curăţenia ge
an ii revoluţionare de copii tele comunei, nerală după zugrăvit, în pretat de copiii din grădi tivitate de dactilopictură- şi
tineret, realizările obţi- Interviu consemnat de încercăm acum un scurt toate satele ele au fost a- niţa cu program prelungit, modelaj „Mingea“ şi un joc
ato in anii socialismului şi LUCIA LIC1U cuplată cu creşă, nr. 2 din De muzical „Cocorul“ ia - grupa
irin miliar celea care au mobilizat oa va, iar cei ce călătoresc cu ' mină din grădiniţă.
de) ; ORAŞ- menii ori au luat parte la imaginarul tren aveau în Dezbaterile prilejuite ' de
ntomă (Pa- tot ce s-a făcut pină acum. acea zi o menire deosebită : activităţile practice au relie
irimăvara e fat utilitatea unor astfel , de
i-S») ; GEOA- -Şi s-a făcut mult 1 aceea de a demonstra parti
: — seriile Pentru munca depusă în cipantelor la acţiune — asis iniţiative şi au direcţionat
iltură); HA- acest an, trebuie să şi evi tente si educatoare din ere- . activitatea viitoare în vede
■i particular şele şi căminele municipiu rea experimentării progra
\7A : Dra denţiem cîteva femei. Pe lui — unele modalităţi reuşi mei de instrucţie şi educaţie
ci — seriile cele mai inimoase şi mai te ,de lucru în cadrul acti a copiilor din cămine,. pro
; Ecaterina harnice 1 Iată-le: Maria Vi- gramă concepută la nivel, de
a de cuttu- nersar, preşedinta comite vităţilor organizate în unită- ,
; Acel bles- ţile de ocrotire şi educare municipiu de un grup de
ndat (Mure- tului comunal al femeilor, a copiilor de virstă mică, vi- specialişti, format din me
ipcana din Angliţa Gherman, Floarea zînd ridicarea calitativă a diei, psihologi, educatori etc.
) ; TELITJC: Ivan, Dorina Boean, Fioa- muncii dc instruire. Recenta acţiune a Comite
vină (Mine - Acţiunea ia care ne refe tului municipal al femeilor
riţi : Vieţi x ea Diniş, Ileana Nicoară, din Deva se înscrie ca o reu
irese). Ana Valea, Elena Lazăr, rim face pai-te din sistemul şită, ea urmărind evidenţie
organizate
tri
activităţilor
Maria Ardeleanu, Rozalia mestrial de Comitetul muni rea de noi modalităţi de rea
A. Resiga. Şi am mai pu cipal al femeilor Deva în co lizare a unei corelări mai
tea continua, dar încheiem laborare cu Inspectoratul bune a activităţii dintre cre
urîndu-le tuturor femeilor şcolar şi Direcţia sanitară şi şă si grădiniţă, tinzîndu-se
din Vălişoara să fie şi in se înscrie in şirul manifestă — fireşte — spre formarea
acest an tot în frunte. rilor dedicate sărbătoririi „A- şl dezvoltarea tot mai armo
babil pentru Şoimii patriei din clasa I B (Liceul pedagogic Deva) se „documentează" in lumea nului internaţional al copi nioasă a personalităţii copii
e în general mulţimilor la ora de aritmetică. DOINA COJOCARU lului“, schimbul de expe lor.
irul temporar
xuri se vor
e de ploaie,
descărcări e- ) In cadrul femiei noastre fost realizate şi depăşite e-
tul va sufla La fermă avem multe fruntaşe feetivele şi veniturile plani- S
ictorul vestic, i zootehnice muncesc de
linime 5 şi 10 ? mulţi ani, cu hărnicie, pri- fieate. Toate aceste realizări. A
ituri maxime I ceperc şi înaltă ră&punde- privind aplicarea tehnolo ducţie şi, în raport direct ria Vlasiu, Ileana Adam, realizat cîştiguri de 2 600, vorbesc de la sine despre Jţ‘
re un număr foarte mare giilor moderne de creştere cu acestea, eîştigurile fru îngrijitoare la' tineret bo 2 200 şi respectiv T 900 lei hărnicia şi priceperea fe- î
de femei. Şi ele, îndepli.nin- şi îngrijire a animalelor, au moase ce le au. vin, obţin, de asemenea, lu lunar, iar celelalte au fost meilor care muncesc în zoo- }
du-şi cu cinste îndatoririle devenit muncitoare cu înal Cîteva exemple in aceas nă de lună rezultate bune, remunerate cu 1 100' -1 600 tehnic, tovarăşe care prin ţ
'abil peniru de soţii, mame şi gospodi tă calificare. Şi, cunoştin tă privinţă sînt edificatoa depăşindu-şi în mod sub lei pe lună. munc« lor ne fac cinste şi {
: Vremea in ne, ştiu şi fac faţă în bune ţele acumulate, experienţa re. în primul trimestru al stanţial sarcinile de plan. Datorită hărniciei dove ne onorează. î
asă, eu cerul
; sc vor sem- condiţiuni obligaţiilor ce le cîştigată, dublate de inte acestui an, de exemplu, Iu- Şi asemenea femei avem dite în muncă dc către în
ibe de ploaie. revin ca muncitoare în a- res, preocupare şi răspun iia Paşca şi-a depăşit pia multe în cooperativa noas tregul personal,' a cărui ZOItIŢA OPREA,
cest important sector de dere, îşi găsesc cea mai vie nul cu 5 573 1 lapte, Rafila tră, în toate sectoarele de majoritate îl constituie fe preşedinta
producţie al cooperativei. şi mai concretă întruchi Adam eu 4108 1 lapte, iar producţie. Munca depusă, meile, ferma noastră, şi-a comisiei de femei
Ţin să subliniez că fe pare în rezultatele muncii Marioara Tişcă cu 2 762 1 rezultatele pe care le obţin depăşit planul pe primul «le la C.A.P. Brad,
’reme lnstabi- trimestru al acestui an cu ¡vsembni în consiliul dc
nporar noros. meile noastre, învăţînd şi lor. în această privinţă sînt laote. Maria Paşcău, Flori- sînt bine răsplătite. Tova
da averse de îmbogăţindu-şi an de $n edificatoare realizările pe ea Ciocan, îngrijitoare-mul- răşele Ileana Adam, Iulia 168 hl lapte şi 5.3 tone de conducere al ziarului
cunoştinţele şi experienţa care ele le obţin în pro gătoare,' Sînziana Raţ, Ma Paşca şi Rafila Adam au carne. De asemenea, au ..Drumul socialismului" i