Page 36 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 (»91 § VINERI, II MAI 1979
I „CARTEA ROŞIE"
* A I'LOREI ŞI FAUNEI !
i Nu mai puţin ele 65 c/c
Lucrările celei de-a V-a Conferinţe a Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi dezvoltare j soiuri de plante rare şi a-
procipc tot alilca specii şi
* subspecii de zburătoare a-
Inîîlniri ale şefuluiI menirifale- cu dispariţia ii- '
in
,,Cartea
roşie
gurează
I a U.R.S.S.“, fiind declara
te monumente ale naturii.
Pentru salvarea şi per
delegaţiei române i petuarea acestor preţioase
,,eşantioane“ ale Ilorei şi
latinei din cuprinsul (arii
MANILA 10 (Agerpres). — 1 ar avea puteri magice a-
Tovarăşul Cornel. Burtică, ' se recurge, in primul rînd, supra oamenilor.
vieeprim-ministru al guver- | la crearea de Vaste re
nului, ministrul comerţului , zervaţii naturale. In acest Se impunea deci un
MANILA 10. — Trimisul măsuri concrete care să fa ţiilor de progres ale tuturor exterior şi cooperării econo- i mod, s-a asigurai existen tratament radical. Tatăl,
special al Agerpres, Iosil vorizeze accelerarea acestui popoarelor“. mice internaţionale, şeful I ta unor asemenea specii frai ele şi două surori alo
Socaciu, transmite : Mesajul proces“, a adăugat interlo „Există o mare convergen delegaţiei ţării noastre la lu- s rare do vietăţi, cum sînt Umărului au purces alunei
adresat de preşedintele Re cutorul. ţă de opinii între poziţia crările UNCTAD V. a avut, | Ia ,,izgonirea duhului rău“,
publicii Socialiste Româ E, Sumo Jones, adjunct al noastră şi propunerile for la Manila, o întrevedere cu » pasărea flamingo, cocorul, iovincju-I energic pe bol
nia, tovarăşul' Nicolae ministrului comerţului, in mulate în mesajul preşedin primul ministru al Austra- I vulturul alb, zimbrul, anti nav cu diverse obiecte.
Ceauşescu, celei de-a V-a dustriei şi transportului al telui . Nicolae Ceauşescu că lopa, cerbul pestrit, casto
Conferinţe a Naţiunilor Uni Liberiei, a spus: „Ceea ce tre conferinţă. Pînă astăzi, liei. Malcolm Fraser, care « rul c/c. ,, Tratamentul“ a durat
face o vizită în Filipine.
te pentru Comerţ şi Dezvol dorim noi de la UNCTAD V nici un şef de stat nu a fost Numărul loial al rezer trei ore şi Ia capătul lui
tare continuă să se afle în este să adopte măsuri în atît de explicit în propune In cadrul convorbirii a | vaţiilor naţionale din ,,posedatul“ era calmat
atenţia participanţilor la a- problemele majore înscrise rile sale ca preşedintele fost exprimată voinţa celor » U.R.S.S. — situate în cele definitiv. Murise...
cest forum internaţional, pe agenda sesiunii, şi în spe României, care a exprimat două ţări de a dezvolta, în j mai diicrilc zone geogra
precum şi a corespondenţi cial, în ce priveşte fondul clar necesitatea de a se re continuare, relaţiile pe mul- * fice — este în prezent de COLECŢIE
lor de presă acreditaţi la comun de finanţare, care să duce bugetele militare. îm tipie planuri, şi, în primul > DE METEORIŢI
Manila. ducă la o restructurare a ac părtăşim, de aceea în tota rînd, a relaţiilor economice, * 116. In ultimul timp a
Am ascultat cu mult inte tualei ordini economice in litate poziţia României“, a în interesul celor două ' crescut sensibil numărul
res mesajul preşedintelui ternaţionale în beneficiul as relevat Fernando Allman, popoare, al cauzei păcii şi ] animalelor rare din aces In mica localitate Pit-
Nicolae Ceauşescu adresat piraţiilor de dezvoltare ale ministrul economiei, indus colaborării internaţionale. „ te rezervaţii: ai danilor, nilz, din apropiere dc
conferinţei, ne-a declarat ţărilor rămase în urmă. Tre triei, şi comerţului din Costa da pildă, s-a triplat, al 'Dresda (R.D.Cj.), un vestit
Stavros Dimas, secretar de buie să dăm dovadă de do Rica. „Sprijinim, de aseme zimbrilor — s-a mărit de observator astronomic a-
stat pentru coordonarea eco rinţă şi de voinţă politică nea, cu mare entuziasm, 12 ori, iar al castorilor a dăposteşle, o colecţie de
nomică al Greciei. „Propune pentru a răspunde imediat fondul comun pentru dezvol Şeful delegaţiei române a mostre de meteoriţi. Adu
rile făcute sînt deosebit de' acţiunilor programului de la tare şi fondul comun pentru sporit de 150 de ori. nată de-a lungul multor
interesante şi delegaţia mea Arusha, elaborat de „Grupul produsele de bază. Credem avut de asemenea, o între ani dc specialiştii obser
le studiază cu atenţie“. celor 77“. In acest sens, aş că aceste fonduri trebuie a- vedere cu Gamani Corea, „POSEDATUL"
„Programul în zece puncte vrea să menţionez că opini cordate ţărilor care alocă secretar general al UNCTAD. DE SPIRITUL vatorului, colecţia dispir-
supus atenţiei conferinţei ile exprimate în mesa procente însemnate pentru Secretarul general al DIABOLIC MURISE ne şi dc o mostră a imJ \i
de preşedintele Nicolae jul preşedintelui Nicolae sănătate şi construcţiile de UNCTAD a rugat să fie NEVINOVAT... dintre cei mai vechi me
.Ceauşescu constituie un e- Ceauşescu reprezintă aspira locuinţe şi ale căror cheltu transmisă preşedintelui teoriţi descoperiţi în...
xemplu al modului în care ţiile ţărilor în curs de dez ieli militare sînt reduse, Nicolae Ceauşescu înalta a- încurajate şi propagate 1492.
România, şeful statului ro voltare de a lichida inechi mergîndu-se pînă la desfiin preciere pentru mesajul a- cu abilitate de şarlatani,
mân acţionează în planul vie ţarea armatelor, aşa cum superstiţiile de tot ielul
ţii- internaţionale pentru tăţile, de a făuri o nouă or Costa Rica a făcut încă de dresat Reuniunii UNCTAD continuă să se manifeste MACAROANELE
crearea unor relaţii mai echi dine economică, în care toa de la Manila, subliniind că în diferite regiuni ale lu ŞI REUMATISMUL
tabile şi mai juste între na te statele să coexiste şi să acum 30 de ani. împărtăşim ideile şi propunerile sale re
ţiuni, pentru eradicarea sub colaboreze în mod paşnic, în propunerile României şi în prezintă un sprijin deosebit mii şi urmările lor sînt u- Ingrid Pcrsson, din ora
dezvoltării şi accelerarea interesul progresului între privinţa utilizării fondului pentru desfăşurarea lucrări ncori tragice, cum rezultă şul suedez Tdmelilla, este
progresului în ţările în curs gii omeniri. Programul în pentru produsele de bază, lor sesiunii, pentru făurirea şi dintr-o întîmplare pe convins că macaroanele o
de dezvoltare“ — ne-a de zece puncte propus conferin mai ales, că acestea se află unei noi ordini economice trecută în apropiere de lo
clarat Aii Gamal El Năzer, ţei de preşedintele Nicolae în ţările in curs de dezvol calitatea Kumamolo, din vindecă dc reumatism. li
ministru de stat pentru coo Ceauşescu reflectă convinge tare. care trebuie să facă internaţionale. sudul Japoniei, fală, pe vid ent, nu Ia propriu, ci
perare economică al Egip rea sa intimă că putem e- sacrificii enorme pentru a Cu acest prilej, au fost a- scurt, luptele cum apar Ia figurat. Ea conlecfio-
tului. „Sînt de acord cu difica o lume mai bună, iar găsi pieţe de desfacere a- bordate probleme ale ac nca/.ă din macaroane şi
propunerile României şi a- propunerile sale trasează noi vantajoase' în ţările dezvol tualei sesiuni a UNCTAD, din relatarea poliţiştilor seminţe dc vegetale diver
preciez că ele constituie so direcţii de acţiune pentru tate. Este necesar să se a- care au anchetat cazul.
luţii concrete la marile pro UNCTAD V. Acest mesaj dă corde ţărilor în curs de subliniindu-se necesitatea în Bolnav, cu o febră pu se obiecte de artizanal.
bleme care confruntă ome posibilitatea promovării dem dezvoltare acces pe pieţele tăririi solidarităţii ţărilor în ternică, un Umăr dc 26 dc ,,Această muncă cere mul
nirea şi, în special ţările în nităţii umane, progresului şi ţărilor avansate atit cu pro curs de dezvoltare, creşterii ani a început să- delireze. tă concentrare şi le lacc
curs de dezvoltare. dezvoltării economice a ţă duse ale lor, cit şi la teh rolului acestei organizaţii în Chemat, un ,,vrăjitor“ îi să uiţi de reumatism —
Scopul nostru principal rilor în curs de dezvoltare, nologiilor de prelucrare mo promovarea de acţiuni care spuse mamei bolnavului este dc părere Ingrid
este de a stabili o nouă or dorinţei de edificare a unei derne. Şi sub acest aspect că acesta ar ii, dc fapt, Persson. La aceasta tre
dine economică internaţio noi ordini economice, în be poziţia noastră este aceeaşi să ducă la lichidarea sub
nală nu în rezoluţii, ci prin neficiul omenirii, al aspira cu a României. dezvoltării. ,,posedat“ dc ,,spiritul buie să adăugăm că ca nu
diabolic“ al unui anumit mănîncă niciodată maca
animal (un rozător ino roanele, ci Ic foloseşte nu
Congresul Partidului Comunist francez Prima conferinţă a miniştrilor transporturilor S fensiv în realitate) care mai ca material artistic.
şi telecomunicaţiilor din ţările Africii
PARIS 10. — De la trimisul tamentale ale partidului, oa
special Agerpres, C. Oprită : meni ai muncii. ADDIS ABEBA 10 (Ager dezvoltare a transporturilor
Joi au continuat ia Saint- In cursul dimineţii, dele pres). — La Addis Abeba s-a rutiere, feroviare, aeriene,
Ouen, suburbia pariziană gaţia Partidului Comunist deschis prima conferinţă a maritime, precum şi a tele
Saint-Denis, lucrările celui Român a transmis celui miniştrilor transporturilor şi comunicaţiilor. radioului şi
de-al XXIII-lca Congres al de-al XXIII-lea Congres al telecomunicaţiilor ai ţărilor televiziunii. Vor fi stabilite,
Partidului Comunist Fran Partidului Comunist Francez Africii la care participă re de asemenea, măsurile con AZI SI MUME
cez. Au avut loc dezbateri prezentanţi ai unui număr crete care se vor lua în
mesajul Comitetului Central
pe marginea raportului Co- al Partidului Comunist Ro de aproape 40 de ţări. Re cadrul Deceniului dezvoltă Campionatele europene
miletului Central al P.C.F., uniunea este consacrată dis rii transporturilor si teleco
în cursul cărora au luat cu- mân, personal al tovarăşu cutării strategiei comune de municaţiilor în Africa. feminine de gimnastica
vîntul numeroşi reprezen lui Nicolae Ceauşescu, se
tanţi ai federaţiilor depar cretar general al partidului. ÎNŢELEGERE DE PRINCIPIU
COPENHAGA 10 (Ager (Praga). In lotul ţării noas
AMERICANO-SOVIETICA PRIVIND pres). — La .Copenhaga se tre a-Ităuri de Comăneci se
Convorbire între tovarăşii Georges desfăşoară astăzi şi mîine află la- Copenhaga campioa
întrecerile celei de-a 12-a na europeană de junioare,
LIMITAREA ARMAMENTELOR STRATEGICE ediţii a campionatelor euro Emilia Eberle, tinerele spe
Marchais şi Dumitru Popescu pene feminine de gimnastică, ranţe Anca Chiş şi Meii ta
WASHINGTON 10 (Ager vietice privind limitarea ar Ruhn. Potrivit aprecierii
pres). — După cum anunţă mamentelor strategice. Se competiţie de amplă rezo
PARIS 10 (Agerpres). — Cu prilejul întrevederii, agenţiile TASS şi UPI, se cretarul de stat american a nanţă ce reuneşte din doi specialiştilor sosiţi aici. cor
Tovarăşul Dumitru Popescu, au fost abordate o serie de- cretarul de stat al S.U.A., în doi ani pe cele mai va cursul se anunţă foarte .
membru al Comitetului Poli problcme ale vieţii interna arătat, că, acum, delegaţiile loroase gimnaste de pe con libra-t. de mare atrac
S.U.A. şi U.R.S.S. de ia Ge
tic Executiv, secretar al C.C. ţionale aciuate, precum şi Cyrus. Vance, a declarai, în neva vor materializa înţele tinent. late. datorită prezenţei i ■
cadrul
de
unei-
conferinţe
al P.C.R., aflat în Franţa ale mişcări i comuniste şi Ln actuala ediţie a cam stele de necontestat ijv&t,
intr-un
realizate
pentru a participa- la lucră muncitoreşti mondiale ale presă, că s-a ajuns la o în gerile acord şi vor pune text pionatelor şi-au anunţat par gimnasticii mondiale, a-lâîiSîkV
la
de
principiu
ţelegere
de
pri
de Nadia Comăneci prezen-
rile celui de-al XXIII-lea luptei pentru eliberarea na vind problemele de bâză ale punct citeva chestiuni se ticiparea gimnaste fruntaşe tîndu-se în disputa pentru
din România, U.R.S.S.. Ce
Congres al Partidului Comu ţională a popoarelor. negocierilor arpericano-so- cundare. hoslovacia, Ungaria. Franţa,
nist Francez, s-a întîlnit joi medalii campioana mondială
R. D. Germană, Anglia, Po de anul trecut,. Elena Mu-
cu Georges Marchais, secre
coechipie
tar general al P.C.F. lonia, R. F. Germania, Spa hina sa (U.R.S.S.), Şapoşnikov;,
ra
Nalalia
nia, Suedia, Norvegia, Bul
In cursul convorbirii, au " H Agenţia TASS anunţă ptata chiliană a fost iniţiat garia, Finlanda şi alte ţări. campioana cehoslovacă Vera
fost evocate întîlnirile prie că Iosip Broz Tito, preşedin procesul intentat unui grup
tele R.S.F. iugoslavia, preşe de 40 de persoane acuzate dc Culorile sportive ale Ro Cerna. Eva Ovari (Unga
teneşti dintre tovarăşul dintele U.C.I., va sosi la inij- a fi participat la manifesta mâniei vor fi reprezentate ria) şi alte gimnaste valo
Nicolae Ceauşescu şi tovară ocul lunii mai In Uniunea ţiile de sărbătorire a zilei de ia această importantă între roase. Astăzi, vineri 11 ma ,
Sovietică la invitaţia C.C. al 1 Mai, interzise de autorităţi.
şul Georges Marchais care P.C.U.S. şi a Prezidiului So Persoanele traduse în justi cere de tripla campioană se vor disputa întrecerile
au constituit momente esen ţie — 27 de bărbaţi şi 13 fe olimpică Nadia Comăneci, ca pentru atribuirea titlului de
vietului Suprem al U.R.S.S., re este totodată, şi campioană
au
ţiale în evoluţia relaţiilor de intr-o vizită de prietenie şi nu numai in craterul plinei- mei — încălcarea fost legii inculpate absolută a Europei la ulti campioană europeană abso
pri
pentru
prietenie, colaborare şi so pentru o scurtă perioadă de pal, ci şi în alte citeva- se lută la individual compus,
odihnă. cundare. Reaclivizarea vul vind securitatea internă a mele două ediţii — 1975 iar sîmbătă este programat
lidaritate dintre P.C.R. şi canului a- fost declanşată- de statului şi actualmente se (Skien, Norvegia) şi 1977 concursul special pe aparate.
P.C.F., bazate pe stimă re H- In prezent este deschi cutremurele de pâmînt care află in stare' de detenţie.
să la Madrid expoziţia „în s-au produs duminică in zo
ciprocă, pe egalitate deplină semnări despre România“ a nă. Specialiştii aflaţi la faţa ■ Uniunea muncitorilor
americană
industria
din
şi respectarea dreptului Fie pictorului spaniol Javier locului urmăresc noua erup cauciucului (United Workers a
cărui partid de a-şi elabora Clavo. Expoziţia se bucură ţie a vulcanului Etna. cel Union-Urw) a hotărit decla Remítate in „Cursa Păcii“ si la tenis
de un deosebit succes, fiind mai mare şi cel mai activ
de sine stătător tactica şi din Europa. rarea unei greve a salariaţi
vizitată de un mare număr lor companiei „Uniroyai“, in
strategia revoluţionai-ă. de specialişti spanioli în do ft Industria- de automobile semn de protest împotriva PRAGA 10 (Agerpres). — Teodor (România) — toţi
A fost. exprimată, de ase meniul artelor plastice, oa a Franţei care foloseşte in refuzului patronatului de a ac Prima etapă a celei de-a 32-a acelaşi timp cu locul doi.
meni de cultură, studenţi. cepta satisfacerea unor re“ ediţii a tradiţionalei competiţii
menea, de ambele părţi, do prezent 401) mii de salariaţi, vendicări ale muncitorilor. In internaţionale cicliste ..Cursa
rinţa de a dezvolta în- con ■ Preţurile bunurilor şi îşi va 1 reduce efectivele plnă baza acestei decizii au înce Păcii“ s-a desfăşurat ieri pe Rezultate înregistrate ieri
in 1935 cu aproximativ 29 la
serviciilor de primă necesita tat lucrul H 200 de angajaţi un timp frumos, pe un traseu Campionatele internaţionale i
tinuare raporturile de prie te au înregistrat Ln Statele sulă, consideră federaţia sin de la cele 12 uzine ale com deluros, între Praga şi Pardu tehis ale României, competiţ
tenie şi solidaritate dintre Unite o rată anuală de creş dicală din metalurgie. paniei, situate in diverse re bice şi a fost marcată de trei ce se desfăşoară pe terenuri
tere de 16,4 ia sută in pri giuni ale Statelor Unite. sprinturi cu- premii. Progresul din Capitală : simp
cele două partide, în inte mul trimestru al anului 1979. ■ Virful Annapuina — 1 Iată clasamentul etapei : 1. bărbaţi (optimi de finală)
resul oamenilor muncii din Nivelul esté cel mai ridicat din Hirhaiaya a- fost escala ■ Miniştrii cabinetului mi Nencio Staikov (Bulgaria) — Dumitru Hărădău — Dani
din ultimii patru ani. Astfel, dat pentru prima* dată de o litar al Boiiviei au prezentat
cele două ţări, ale priete scumpirea energiei a atins- o echipă de alpinişti japonezi, preşedintelui David Pa'dilla a parcurs 127 km în 2h 51’ 53”: Stăncscu 6—1. 6—1 ; Thom
niei dintre popoarele ro rată anuală de 24,9 la sută. a anunţat Ministerul turismu Arancibia o cerere colectivă 2. Serghei Nikitenko (U.R.S.S.) Emmrich (R.D. Germană)
a alimentelor — de 21.6 la lui din Nepal. Punctul cel de demisie pentru a Înlesni la 1 33”; 3. Bernd Drogan (R.D. Vilmos Laz ar (Ungaria) fa—
mân şi francez, al cauzei sută, a chiriilor — de 13.3 la mai înalt — de R 091 metri acestuia pregătirea alegerilor Germană) ; 4. Luigi Trevelin 6—4; Liuben Gh'enov (Bulg
genera-le a socialismului, sută iar a asistenţei medica — a fost atins de japonezul generale, care urmează' să (Italia) : 5; Aavo Pikkus ria) — Andrei Dîrzu 6—3, 1-
le — de ll,i la sută. Zetzo Tanaka şi de Şerpaşul 6—4 ; Florin Segărceanu
progresului social, libertăţii aibă loc la 1 iulie'. In cursul (U.R.S.S.) ; 6. Aleksandr Ave
Perna. acestui scrutin urmează să Sun Chun Lai (R.P. Chinez
şi independenţei popoarelor, ■ De citeva zile, vulcanul fie aleşi preşedintele, vicepre rin (U.R.S.S.); 7. Michal Klasa 6—3, 3—6, 6—4; A. IVfarge
Etna a redevenit activ, o se ■ După cum informează şedintele; precum şi deput»“ (Cehoslovacia) ; 8. Said Gusei (Spania) — G. Kalovelon
al destinderii, securităţii şi rie de explozii s-au produs agenţia Prensa Latina, in- ca ţii parlamentului bolivian-. nov (U.R.S.S.) ; 9; Alexandre
păcii internaţionale. (Grecia) fi—3, 6—2 ; M. Mir
Rua (Portugalia); lOi. Vasile — L. Mancaş 6—4 : 6—2.
REDACTA ŞI ADMINISTRATA. Deva, str, Dr. Petru G.ora, ar, 35. leleloane » 11275, 11585. 20708. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, rv. 257. «4 065