Page 37 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 37
)
Proletari ciîh toate ţările, uniţi-vâ f
ANUL XXXI
NR. 6 692
SÎMBATA»
12 MAI
1979
4 pagini —f 30 liani
Două decenii
la volan
S-au împlinit .două de
cenii de cind comunistul
Constantin Tudor se allă''
la volan. Munceşte lai
transportul de călători, Iar-
I.G.C.L. Hunedoara. CîţT
călători a transportat în,
douăzeci de ani ? Cîfv
kilometri a parcurs ? N-a
ţinut asemenea statistici.
— Cum au încheiat mi rii ei, pot îndeplini pla Ştie doar că a condus de
nerii de la Lonea primele Convorbire cu tovarăşul nul. Ce se impune a fi re la rodaj patru autobu
patru luni de muncă din ANDREI COLDA, zolvat, lot pe sectoare, pen ze, n-a avut nici un ac
acest an holurilor pentru secretarul tru ca luna aceasta, în lu cident, călătorii au lost
îndeplinirea exemplară a comitetului de partid, nile ce vin, planul Ia căr în foto : comunistul Ion lacob, şeful secţiei forjă de Ia întotdeauna serviţi
prevederilor actualului cin preşedintele consiliului bune să fie realizat şi de atelierul electromecanic ai minei Uricani executind eclise prompt, respectuos. „Ika-
cinal ? _ oamenilor muncii păşii, mina Lonea să pă pentru calea ferată din subteran. Foto : ION LICIU
— In lunile februarie şi de la I.M. Lonea şească umăr la umăr cu
martie ne-am realizat şi de minele fruntaşe din Vale?
păşit pianul. în aprilie am început să-şi facă planul — Repet, mina noastră ( MIINE, LA RADIO
Miine, duminică, la orele
înregistrat un minus la zilnic, să dea cărbune în avea şi are condiţii să-şi 14,15, ascultătorii din judeţul
producţia de cărbune. Dar plus. Dar s-a acţionat prea îndeplinească ritmic, con nostru sînt invitaţi la o audi-
avem toate condiţiile ca în târziu. Dacă luna era mai stant planul producţiei de j- ţie... locală. Radiodifuziunea rus-ul“ pe care lucrează>
Română transmite, pe pro
această lună să recuperăm lungă cu cîteva zile... Sec cărbune. Dar se impune: Î gramul 11, emisiunea „Iline- acum arc peste 160 000
•restanţele, să ne încadrăm torul IV, condus de ingi la sectorul I, de pildă, mai » rar cultural liuncdorcan“, kilometri la bord, fără'
în cerinţele planului. multă răspundere în dirija realizată la Brad. Audiţie I.G.C.L. Hunedoara, condusă ' nici o defecţiune. Lunar
nerul Ionel Micloşoiu, nu I plăcută ! dc maistrul Ştefan Mogo.şan, I economiseşte peste I50‘
— Care este situaţia, la avea voie să rămână sub rea muncii din abataje, a încheiat cu !Î0 de zile mai * litri de carburant, con
patru luni, pe sectoare ? plan. Dar şeful de sector, competenţă în îndrumarea J CINEMATOGRAF * devreme remedierea defec- ' tribuind electiv la rea
— Cele mai bune reali comitetul de partid, secre şi sprijinirea brigăzilor. 1 SĂTESC EVIDENŢIAT ţiunilor ia toate subsolurile I lizarea sarcinilor de plan
municipiu.
In
din locuinţelor
cultural
Căminul
zări le au sectoarele V şi tar tovarăşul Carol Laboş, Conducerea sectorului II a ' | I.uncoiu de Jos a găzduit bună stare, din instalaţiile din " | ale secţiei transporturi.
I, cele mai slabe, în ordi nu au ştiut să rezolve pro dovedit că atunci cînd se * festivitatea de acordare a subsoluri au fost predate a- I Conducătorul auto Con
ne; Sectoarele II, IV şi III. blemele ridicate în abata ocupă de problemele chele ' Diplomei de onoare cu men- sociaţiilor de locatari. , stantin Tudor nu stă pe
Sectorul- VI-Lnvesliţii şi-a jele sectorului. Sectorul V, din subteran — aprovizio ţiune pe ţară cinematografu SPECTACOLUL la uşile magaziei pentru>
din
(o-
sătesc
realizat planul, dar secto şef de sector inginerul narea cu materialele tre I' lui pcrator-proiecţionist localitate peste a lua piese de schimb.
de
rul VII-transporturi ne dă Constantin Verdeş, a avut buitoare, buna funcţionare I două decenii — Dorina Dră- COPIILOR j Cele mai multe şi Ie re
bătaie de cap în conti unele necorelări la plan. a utilajelor etc. — planul * gan), care a participat la Pionierii detaşamentului cla- | condiţionează, pe altele-
La
depăşit.
nuare. Sectorul Vl-investiţii,' con s-a realizat şi am stabilit ' concursul republican „Difu- sei a IlI-a A, de Ia Şcoala •> şi ie realizează singur.
generală nr. 1 Deva, au pre- I
zarea culturii prin filmul
sectorul
111
. — Dacă am lua pe rînd dus de tovarăşul Petru Bă- măsuri precise în vederea românesc“. Manifetsarea, ce zentat bl sala dc festivităţi a | — Dacă îţi iubeşti me
sectoarele, care ar fi cau lănescu, şi-a îndeplinit pla îndeplinirii şi depăşirii pla I' a prilejuit şi o informare liceului pedagogic din loca- * seria, dacă o iaci cu toa
privind filmul documentar, a
spectacol
artistic
zele acestor nerealizări ? nul, dar putea face mult nului. Se cere însă un lu fost întregită de un moment iitatc un Anului Internaţional l | tă dragostea, te dăruieşti
dedicat
— Sectorul I, condus de mai mult, iar la sectorul cru : conducerea sectorului ' artistic şi de proiecţia fil- al Copilului. Cintecele pa- > ei, reuşită este în fieca
ingyierul Ştefan Robu, a Vll-transporturi, şef de să nu uite pe drum anga | inului românesc „Nea Mă- triotice, poeziile, scenetele I re zi dc partea la — spu
îngrijirea
I
sub
to-
avut probleme dificile cu sector fiind subinginerul jamentele pe care şi le ia. ' rin miliardar“, prezentate învăţătoare Veronica * ne cu modestia carc-1
varăşei
tectonica zăcământului, din Petru Cenuşe, s-au înregis Convorbire realizată de j CU 20 I)E ZILE Munteanu, au bucurat mult I caracterizează şoicrul co
care cauză i s-a redus trat abateri de la discipli GH. I. NEGREA l MAI DEVREME spectatorii mici şi mari — I munist Constantin Tudor.
frontul de lucru. La secto nă, uneori o organizare ne | Formaţia dc lucru a secţiei copiii, părinţii, dascălii. (L. *
rul II, şef de sector ingine corespunzătoare, care au (Continuare în pag. a 2-a) I apâ-canal-termoficare dc la Stanciu). | G. IGNAT
rul Vaier Săceanu, deşi dus la o slabă aproviziona
are suficiente abataje în re cu materiale a locurilor
funcţiune, nu au mers de muncă, cît şi la un
transportoarele, buncărul transport anevoios al căr IN INTERIORUL
colector şi benzile. Secto bunelui extras. ZIARULUI
rul III, şef\ subinginerul — Cunoscînd cauzele ne-
Ştefan Bacs, nu a avut nici împlinirilor, acţionînd pen O Nadia Comăneci —
un motiv să rămână sub tru a le înlătura, înseam campioană europeană ab
plan. în ultima perioadă a nă că mina Lonea, mine- solută pentru a treia oară
consecutiv
O Menirea vagoanelor
Succese de prestigiu este să circule, nu să de
vină „depozite pe roţi“
0 Sînt necesare măsuri'
în întrecerea socialistă pentru impulsionarea con
tractărilor şi livrarea pro
SJPORESTE lei, ceea ce marchează înde duselor agricole Ia fondul
PRODUCŢIA DE OŢEL plinirea angajamentului anual de stat
la aceste două obiective.
Printr-o mai bună exploa • Semnal
tare a cuptoarelor colectivul LAMINATE PESTE PLAN
oţelăriei Martin II din C.S. In perioada care a trecut O Dialog cu cititorii
Hunedoara a elaborat peste
plan în luna aprilie 2 500 to de la începutul anului şi pină
ne de oţel, in condiţiile în în prezent, luminătorii de la 0 Concursul pe meserii
deplinirii sortimentului în linia de sirmă nr. I a C.S. — ediţia 1979
proporţie de 98 la sută. Ci Hunedoara au realizat supli
mentar peste 1 600 tone lami
oată cu depăşirea planului O Activitate bună, stră
s-au înregistrat şi importan nate, in condiţiile îmbunătă
te economii de combustibil ţirii evidente a calităţii aces Echipa de lăcătuşi matriţeri condusă de Ioan Albu, de la atelierul sculărie al I.C. danii evidente de per
convenţional cca. 2 kg/tona tora. Totodată, prin Infăp-' Orăstie execută lucrări de mare precizie, de cea mai bună calitate. fecţionare
de oţel. La realizarea şi de tuirea fermă * a propriului Foto : VIRGIL ONOIU
păşirea planului o contribu program de măsuri privitoa
ţie însemnată au avut-o e- re la reducerea consumurilor
chipeie de oţelari de la cup specifice, larninatorii de aici
toarele 1, ‘1 şi 6, conduse de au economisit în primul tri
Gheorghe Bărbu.ş, Ion Baştea, mestru al. anului mai mult
Gheorghe Buitureanu şi co de 80 000 kWh energie elec
lectivele conduse de maiştrii trică.
Vasile Uciu şi loan Achim
de la pregătirea trenurilor de PRODUCŢIA Acum, hotărî ioare sini lucrările de întreţinere a culturilor!
turnare — ne spunea şeful DE UTILAJ MINIER —
secţiei Lng. Alexandru Dra
go ta. De remarcat este şi ÎN CONTINUA CREŞTERE
contribuţia lucrătorilor de la Obţinerea unor recolte spo tarea şi cerinţele culturilor, cartofilor, realizindu-se o tim pe cele din Sîncrai,
sectorul reparaţii siderurgice Constructorii de utilaj mi a demarat operativ şi se combatere eficientă a buru Strai, Gînţaga şi Vîlcele.
şi cuptoare industriale, care nier de la I.U.M. Petroşani, rite la toate culturile şi de desfăşoară cu forţe sporite. ienilor. Rebilonatul şi erbicidarea
au redus timpul de repara îşi înzecesc eforturile în pro pe toate suprafeţele este ho- Merită evidenţiate şi efor cartofilor au început şi îa
ţie a • cuptoarelor, executind ducţie, liotărîţi să materia lărîtor condiţionată de mă Referitor la stadiul lucră
lucrări de bună calitate. lizeze integral sarcinile de rilor de întreţinere a cul turile mecanizatorilor de la unităţile Consiliului unic a-
(DIONISIE CHIŞ, corespon plan, să-i sprijine efectiv în surile şi acţiunile pe care turilor, Visarion Cvaşa, in C.A.P. Boşorod, conduşi de groinduslrial Dobra. Am no
dent). muncă pe mineri. Dacă In consiliile unice agroindus şeful secţiei de mecanizare, tat că o contribuţie de sea
primul trimestru al acestui ginerul şef al Consiliului li
an la I.U.M.P. s-a înregistrat triale şi conducerile unităţi ionel Ştef, care au făcut re mă la întreţinerea mecani
CU ANGAJAMENTUL o nerealizare la producţia de lor agricole le întreprind nie agroindustrial Toteşti, bilonatul şi erbicidatul car că a culturilor şi-o aduc
ÎNDEPLINIT maşini şi utilaje miniere, in ne-a relatat că in unităţile tofilor pe întreaga suprafaţă tractoriştii Nicolae Lungu şi
aprilie s-a lucrat cu mult pentru întreţinerea culturilor aparţinătoare acestui consi
Colecjivul de muncă din spor, realizîndu-se 60 tone de cereale, plante tehnice, liu se efectuează rebilona- cultivată cu cartofi -- 40 de Ion Miron, care lucrează pe
cadrul ' atelierului mecanic de utilaje peste plan. De a- hectare. Tractoriştii Nicolae ogoarele C.A.P. Lăpuşnic şi,
central al I.M. Hunedoara a semenea, de la începutul lu legume şi cartofi. înfăptui tul cartofilor pe ultimele su Topor şi. Victor Muntean respectiv, Dobra.
depus în acest an eforturi nii mai se acţionează cu rea acestui obiectiv consti prafeţe, din. cele 565 ha des participă cu deosebită răs In întreprinderile agricole
stăruitoare pentru sprijinirea hărnicie şi perseverenţă, re- tuie o preocupare de căpe tinate culturii respective.
activităţii intense a minerilor cuperindu-se integral restanţa tenie a cooperatorilor şi me Primele unităţi care au în pundere la efectuarea lucră de stat rebilonatul cartofi
din abataje, prin reparaţii de din primele trei luni ale a- rilor de întreţinere a cul lor este în faza de finali
calitate făcute la utilaje şi nului şi realizîndu-se chiar canizatorilor dint.r-0 serie de cheiat rebilonatul sînt coo turilor. In acelaşi timp, pe zare, iar erbicidatul s-a fă
realizarea unui important vo ceva peste prevederile de unităţi agricole cooperatiste perativele agricole din Os o suprafaţă de 10 ha coope cut pe mai mult de 50 la
lum de piese de schimb. Ast plan Ia zi. In continuare, co între care amintim pe cele ratorii au intervenit la apli sută din suprafaţa stabilită.
fel, în primele patru luni pla lectivul de la I.U.M. Petro trov, Densuş şi Peşteana-. De Concomitent s-a declanşat
nul de producţie al atelieru şani este hotărit să munceas din Sîntandrei, Rapoltu Ma asemenea, pe mai mult de carea primei praşile manua prăşitul mecanic şi manual
lui a fost depăşit cu peste că mal bine, să sporească re, Orăştje, Dobra, Ostrov 50 la sută din suprafaţa cul le. Rebilonatul culturii de
1 500 ooo lei, in timp ce chel fiermancnl plusul de produc tivată s-a făcut erbicidatul, cartofi s-a încheiat şi la alte la sfecla furajeră, lucrări e-
tuielile la 1 000 lei producţie ţie la maşini şi utilaje mi si altele, unde efectuarea cooperative agricole din raza fectuate pe 35 şi, respectiv.
marfă au fost reduse cu 1.13,9 niere. praşilelor mecanice sau ma ceea ce asigură condiţii bune Consiliului unic agroindus
nuale, în raport de dezvol de creştere şi dezvoltare a trial Ciirn, între care amin- (Continuare în pag. a 2-«|
