Page 39 - Drumul_socialismului_1979_05

02 % SlMBĂTĂ, 12 MAI 1070 Pag. 0

DUPA EAPTA
de
definită
dinea,
un
Corncau
declară
repre­
Alain
EFIGII IN ABANOS şi rAsplaxA
»UNE zentant al ei, Aimé Fernand „Cinema Français"
Césairc, ca fiind „conştiinţa preună cu Daniel Boulanger
Un recent număr al presti­ de a fi negru, simpla recu­ —. coautorul scenariului —, a Uioni Loga a lost, timp
gioasei colecţii „Cele mal fru­ noaştere a acestui fapt care construit filmul pe dlmensiu- i de mai mulţi ani, res­
moase poezii“, este o antolo­ implică să accepţi să iei asu­ nile Interpretative ale acto- / ponsabila secţiei coniec-
bă spanio­ gie din lirica poeţilor afri­ pra ta sarcina destinului de rilor Ives Montanei şi Simone Nadia Comaneci —
cani, intitulată „Efigii in a- negru, a istoriei şi culturii Signorct, primul apărînd in jii pentru iemei din ca­
li franceză foanos“. Titlul este ales suges­ tale“. Poezia ce reflectă a- rolul comisarului Marc Fcr- drul cooperativei „Rete­
Prinz tiv, abanosul, arbore exotic, ceastă conştiinţă prin pana rot, iar a doua intruchipîn- zatul“ din ltaţeg. La
Ui judc- cu frunze şi flori delicate şi unor poeţi ea Léopold SCdar d-o pe Thérèse „zeul imobil“ campioană europeană absofufă
eu lemnul negru şi rezistent, Senghor, Léon Contran Da­ al filmului, şi, îhtr~adevăr, scurt timp după numi­
a trilftă- este un simbol al populaţiei mas, Jean-Paul Nytuiai şi al­ atît Ives Montând, cît şi Si­ penfru a treia oară consecutiv rea ci in acest post dc
ec popu» negre. Versurile poeţilor a- mone Signorct ne oferă evo­ răspundere, Ilioni Loga
e fricani, parcă tăiate apăsat in ţii e oferită cititorilor ro­ luţii de zile mari pe coordo­
mporană acest lemn dur, aeumulînd mâni într-o traducere izbu­ natele întîm pitirii, in care un lEmilia Eberle — vicecampioană a ştiut să cucerească În­
tită.
? primite s proteste, frumuseţi şi mituri, om duce o anchetă împotri­ crederea conducerii coo­
televiziuni formează efigia vibraţiei lor SILVIU GUGA va lui însuşi. perativei şi a tuturor ce­
aces­
principală
en osc \ tui Calitatea este, fără a îndoială, O La Copenhagp se desfă­ tiţie de marc anvergură, da­ lor care treceau pragul
film
sut de a- i?SK tensiunea dramatică ce-1 stră- şoară Campiona1«e europe­ tă fiind tradiţia .acestui sport unităţii conduse de ea.
. bate de la un capăt la altul, ne de gimnastică feminină pe bătrînul continent, dar Dar — căci din nclcri-
activfi o tensiune mocnită, care Iz­ — ediţia a 12-a —, cornpe- si de mare importanţă acum, circ există şi un „dar“,
jrală vorăşte din. teribilele con­ cind pină la Jocurile Olim­
îtulul \ artistice. Lirica aceasta, deşi FOLICE PYTHON 357 fruntări — în situaţii stranii pice de la Moscova au mai - - adevărata laţă a ca­
de o valoare remarcabilă, a — ale personajelor cu ele în­ rămas 433 de zile, cînd în racterului ei avea să iasă
»oii ti că in- intrat mai tîrziii In circuitul sele. Alain Corn eau izbuteşt e acest an vor avea loc şi in rcliel abia mai tir-
2i’naţioiialiI valorilor universale pentru Un foarte interesant profil să foreze, cu concursul do Campionatele mondiale, • la
că apai*ţine unei literaturi de cineast se desprinde din excepţie a! lui Yves Mondand, Dallăs, cînd, deci, marile '/■iu. Aceasta s-a inlîm-
acest film cu titlu bizar, film
noi. Cunoaşterea el a fost Simone Signorct şi. François plal cu ocazia unei re­
‘di a înlesnită in ţara noastră prin care îmbină într-un mod în­ Périer, în cele mai adinei „filtre“ competiţionale vor vizii de lond, care a con­
In spvUe- mai multe apariţii editoriale. drăzneţ elemente dc peliculă straturi ale psîhoîogiilor, des­ cerne valorile ce vor con­
iliise — e- poliţistă eu investigaţie psi­ coperind în unghere ascunse cura la Olimpiadă. După statat Iară nici un dublu
Antologia «Efigii în abanos“, hologică fină. Alaln Corn ea u, nişte " sentimente contorsiona­ că gestionara arc un mi­
1 sîmbătil pregătită de Gavril Şetlran fost asistent aJ unor regizori te, punind o pecete fatidică tradiţia ultimelor două edi­ nus dc circa 50 mii lei/
une miiy.i- si Mircea Traían Eiju, nu «le notorietate mondială ca pe toate actele împricinaţilor. ţii ale C.E.: 1975 — Skien
à éste prima de acest fel, ea Remarci Paul, Marcel Camus, ..Police Python 357“ este o (Norvegia) şi 1977 — Praga, Şl, astlel, I.L. cea „can­
* europene se adaugă altor culegeri şi Costa Cav ras şi Jorge Scm- reuşită si siib. aspectul ima­ gimnastica românească este didă“ a ajuns, după cer­
gimnasti­ antologii apărute în ultimii pnm, articulează în acest film ginii. Mişcările de aparat ale prezentă la Copenhaga ca cetări penale minuţioase
ci în regi s- ani : Cin teco africane ,* O un limbaj personal, ilemon- Iui Fiienne Beeker şi mon­ mare putere a sportului ce r
Europei mm
Copenhaga şoaptă care elieamă vintui ; strincl o neobişnuită deschi­ tani*' plin de nerv ai lui Ma­ pe banca acuzaţilor. (N.
Sfinţenia Speranţei. dere pentru cartografierea rie Josephe Jnyotte (distinsă a lansat pe marea campioa­ Sbuchea, corespondent).
Recenta antologie grupează precisă a imul caz paradoxal, cu premiul Ccsar pe 1978). nă Nadia Comăneci. Cîşti-
mai muite generaţii de poeţi., in care — să ne folosim dc contribuie esentiatţneme Ia gătoăre a precedentelor două
mai bine reprezentaţi sunt un enunţ dc-al iui O’Neiii *— succesul necondiţionat al pe­ ediţii, Nadia a cucerit asea­
poeţii grupării revistei Pré­ personajele sînt deopotrivă liculei.- ră al 3-lea titlu de campioa­
senes Africane şi poeţii care victime şi vinovaţi, inculpaţi nă absolută a Europei. Ală­
■au generat mişcarea Negritu- şi justiţiari. AL. COVACI
: 6,UD Ha- ____J turi de ea, Emilia Eberle,
lineţii; 7,00 campioana la ju­
00 Revista nioare, a încercat o afir­
mii im-ioj-i mare mai convingătoare DIN NOU LIFTURILE...
ii de ştir' Concursul pe meserii — ediţia 197Q decît la „mondialele“ de la
lio; 10, (K Strassbourg, reuşind un ex­ La blocul „G 2“ de pe
10,05 He­ celent loc 2. bulevardul Dacia din
lio; 10,-10
11.00 Eu- Marta şi Bela Karolyi, co­ Hunedoara, Uliul nr. 2 ct
U.Ü;) Atlas 0 probă diiicatiare a pregătirii prefcsioRale regraful Geza Pojar — arti­ lost oprit pentru repara­
Discoteca zanii marilor succese ale ţie in 1078, stare in ca­
m premieră gimnasticii feminine, româ­ re se allá şi actualmen­
Suletin de Grupul şcolar minier De­ cipanţi. Atît grupul şcolar, tigat de elevii Nicuşor Gher- neşti, alături de vrednicele
1 comoara va a fost, pentru a doua cit şi atelierele Exploatării mun. Petru Harapii (Grupul lor eleve pregătite ia cen- te. Intre timp, locatarii
; 13,00 I)e oară, gazda desfăşurării fa­ miniere Deva şi I.M. Barza, şcolar minier Deva), Dorel acestui bloc s-au orien­
Meridian- zei pe ţară ă concursului pe unde , s-au desfăşurat probe­ Groza, Liviu Oprea (Grupul trul olimpic Deva au trecut tat in mod firesc spre
ciiojumal ; le practice, ne-âu fost gaz­ şcolar minier Gurabarza), un mare examen. Azi ur­
uenl; 18,00 meserii, organizat de Minis­ Mihai Hudac . (Grupul şcolar mează concursul pe apăra­ liltul nr. 1, care, —- la
Seară de terul Minelor, Petrolului şi de deosebite. Probele prac­ te. Cu încredere şi dragoste rindu-i — este mai toi
de voie Geologiei, .în colaborare cu tico, care au . constat in lu- minier Lupeni), Vasile Par- urmărim şi apoi vom. aştep timpul In... repaus Intre
meertante; Comitetul 'Central al U.T.C. crări specifice meseriilor ca pală, Lucian Benţa (Motru), la cu flori revenirea lor în r
folia ; 20,40 şi Ministerul Educaţiei şi în- „susţinerea lucrărilor minie­ Sandor Pdra (Bălan), . Mihai etaje, datorită deselor
22.00 lía- văţămintului. Ediţia din u- re înclinate“, „perforarea Zaharki (Gura Humorului), Deva. dclccţiuni. In aceste con­
Muzica de găurilor de mină într-o lu­ loăn Lazăr (Tg. Lăpu.ş), Ma- diţii, tinerii se mai des­
n de ştiri; Cest ah — cea de-a 15-a — rius Pocola (Şărmăşag). O
ip muzical a adus la Deva 166 de con­ crare de deschidere“, „calcu­ Mîine, ia fotbal, trei meciuri importante în ,,B” curcă dar vlrstnicii, mai
curenţi din 40 de unităţi lul unei drămuiri din coor­ liotă meritorie pentru repre­ ales cei suferinzi, care
şcolare din reţeaua Ministe­ donatele de pornire“, „mon­ zentanţii judeţului .Hunedoa­ • O bizară coincidenţă fa­ ciurile trebui«^ eîştigate de locuiesc la etajele supe­
,$.üü Actúa-' rului. Minelor, Petrolului şi tarea unui ciocan-perforator, ra care au ocupat 5 locuri I, ce ea, în divizia B, etapa de cele trei echipe hunedorene !
,10 Komii- Geologiei, elevi clasaţi pe confecţionarea tijei de admi- 3 locuri II şi 2 locuri III, rioare, ajung cu mari e-
úiri »»pu­ primele locuri la fazele pe sie şi încercarea lui“, „repa­ din care două locuri I, un mîine să programeze me­ Obligatoriu. Fără victorii, lorturi la locuinţe. Iată
ri ale «a- ciuri acasă pentru cele trei practic nu se mai , ■ poate de ce considerăm pc de­
o cuito are ; şcoli, întrecere care a an­ rarea unui contactor şi rea­ loc II şi două locuri III re­ ocupante ale locurilor 15, 16 vorbi de divizia B. Este de plin justificat apelul a-
timpurilor trenat, peste 12000 dc elevi. lizarea unei scheme dc mon­ vin şcolii gazdă (Grupului şi 17 in clasamentul seriei a dorit ca, in mod egal, toţi
de noapte — Am ales Grupul şcolar taj pentru . pornirea unui şcolar minier Deva), care se îll-a. In speţă : Mureşul De­ cei prezenţi pe ceie 3 sta­ ccstora din urmă către
•*— rep or­ minier Deva — afirmă ing.' motor“ etc., au făcut dova­ situează pe primul loc pc va — Metalurgistul . Cugir ; dioane — jucători, antrenori gospodarii municipiului
igin na ru ; ’Puiu Rădulescu, inspector da unei pregătiri superioare ţară în ce priveşte punctajul dc a revizui prompt şi
ii pe scena general in Ministerul M.P.G., a, elevilor comparativ cu e- — 1000 puncte — locul trei Dacia Orăştie — Gloria Bis­ şi spectatori — să acţioneze
Caleiílos- triţa ; Victoria Călan — eu toată hotărîroa pentru ad­ a pune In perleetă stare
preşedintele comisiei centra­ diţiile precedente. în urnia revenind Grupului şcolar C.l'.H. Cluj-N, Cum se vede, judecarea celor trei victorii de funcţionare niturile
le de organizare a concursu­ probelor teoretice şi practi­ minier Gurabarza. atît de necesare. Ar fi de blocului „6 2“.
lui — pentru că această uni­ ce au fost acordate 45 de j.'aza pe ţară de la- Deva a insă, meciurile, chiar acasă, dorit ca. toate ceie trei cclii-
nu sînt prea uşoare, parte­
tate are o bază, didactică premii (33 ale ministerului fost o probă edificatoare a pe să reuşească pre'cum Mu­
bună, care a constituit, tot­ nostru, 12 ole C.C. al U.T.C.), pregătirii profesionale a ele­ nerii fiind dintre cei mai reşul în .„amicaliii“ , cu CALATORI
odată şi. un autentic schimb şic 22 de menţiuni. vilor. incomozi, mai de nedorit de U.i'.A. : 4—0. 1RAUDULOŞI
echipe ce au o situaţie firea
de experienţă pentru parti- Locul I pe. ţară a fost eis- PE CALEA FERATA'
Bython 357 şi, deci, mare nevoie de
Uri a); D in LUCIA LICIU puncte. Cu toate acestea, me­ NICOLAE N'i'ANGlU liste bine ştiut că pen^
iMta) ; T-JU- tru clcctuarca unei cúlü-¡
•odi se rc- Programul universităţii politice
• Kx preşul lorii cu trenul, dc orice
; Revanşa rang şl pe orice distan­
PETRO- tă, fiecare cetăţean tre­
seriile 1*11 şi de conducere
orii (7 No- buie să-şi procure o le­
5U îmureu- gitimaţie de călătorie de
L.UPENI : la casele de bilete din
n nes sec — F$a!a Deva statil sau de la agenţiile
(Cultural) ;
icitore.sc.) ; Anul 1. Luni — 14 05 1979, orele 17,00 dezbatere i de voiaj.
oi întoarce Anul II, Marţi — 15 05 1979, oreic 17,00 — dezbatere ■ Dar iată că din evi­
iiciţorese) ; Anul III, Miercuri — 16 05 1979, orele 13,00- denta casei speciale de
il cie nisip
JINOASA : Activităţile vor avea .loc în sălile Cabinetului jude­ urmărirea proceselor ver­
ilelt (Mun- ţean pentru activitatea ideologică şi politico-edueativâ.' bale dc contravenţie,- în­
,Nl : )I tocmite de conductori da
:ţâ (7 &.
U) : I -u bilete din ' Simeria, reie­
(Sleaua-ri>- O INVENŢIE DE LARGA APLICABILITATE se că se constată nmttc
Oraşul i'an- abateri de Ia această o-
ind primă- Recent LM.IU.lt. Simeria a plicarca ei se reduce loial
(Flacăra) ; obţinut brevetul de invenţie participarea oamenilor la bl ¡gulie.
Star. seriile jnr. 70393 pentru lucrarea „In­ descărcări şi încărcări, toate . Dintr-o situaţie pc. nu­
¡tură). ;• IfA- stalaţie pentru încărcarea aceste operaţii fiind automa­ mai două luni din acest
>-particular cherestelei in autocamioane“. tizate.
ZI : Dra- Invenţia are un eiirtp mare Autorul invenţiei este teh­ an, a rezultat că au lost
ă — seriile de aplicabilitate in domeniul nicianul Victor Mihăilescu depistaţi peste 1 110 con­
Eeaterina forestier, agricol şi in depo­ din cadrul colectivului de travenienţi şt au fost în­
ele cultu- zitele care lucreazil cu măr­ proiectări al l.M.M.R. Simc- tocmite 981 procese v;cr-
Acel bles- furi conlainerizate. Prin a- ria. Elevi ai Liceului de chimie din Deva la o oră practică în atelierul de maşini-unel- Foto : VIRGÎL ONOIU
dat (Mure- bnlc.
3dana din Dintre cei care au În­
;i TEIdUC: călcat regulile dc călă­
ină (.111110-
Reţeaua transportului ur­ şinile cu motor Diesel nu torie cu trenul îi amin­
ban din Orăştie se compu­ Activitate bună, strădanii evidente pot trece. Şi drumul e des­ tim pc Coslin Sullmăn
ne din 11 trasee, deservite tul de neîntreţinut, cu toa­ din Ciopcia, Keretes An- ¡
de 21 de autobuze şi — te că s-a insistat foarte ion şl Ciolu Neglilt din
cum apreciază marea majo­ ae perfecţionare mult să se facă cuvenitele Vukan, Dumitru Gheor-
ritate a beneficiarilor aces­ reparaţii. Ar merita discu­ ghe din Lupeni, Stan Iu-
50, 5. 58, 7-0, teia, oameni din oraş şi din fără a afecta, bineînţeles, — Să se revină la vechiul La discuţie a asistat şi O- tată . o vom face mai pe liana din Hunedoara, Gri-
localităţile rurale învecina­ transportul din orele de- program, mai ales că a ve­ licher Francisc, şoferul au­ larg cu alte prilejuri, acum gorc Mihai din Teliucu
-a ; -l-l. H, te — îşi îndeplineşte tot virf. tobuzului cu nr. 31-HD-4312. o punctăm doar — şi com­ interior, Lopatca Emil
62. 85. nit primăvara şi în curind ; din Simeria, Boloroaga
> cîştiguri : mai bine datoria. Argumen­ — Apropo de orele de soseşte vara... — Ne străduim să ne fa­ portarea unor călători. Sînt
te : sectorul transport îşi vîrf. Ain fost sesizaţi că Am urmărit pe teren, la cem datoria cum trebuie — mulţi ţifnoşi, gălăgioşi, care Petru din Deva, Covaci
106 658 lei. realizează frecvent planul dimineaţa şi la orele 15 au­ faţa locului cum se respec­ opina dînsul. Şi in mare vorbesc urît, cer şoferului Maria din Hunedoara şi
liniar, numărul reclamaţii- tobuzele ce transportă lu­ tă programul de transport măsură reuşim, deşi nu pu­ să-i lase exact în faţa ca­ alţii. (J. I. corespondent).
lor venite de ia-călători sînt crători spre şi dinspre în­ şi am constatat multă ri- tem zice ca n-avem şi ne­ sei unde locuiesc. Doi be­
tot mai. puţine, de multă treprinderea mecanică sînt cazuri. neficiari de transport au CINE COLECTEAZĂ
vreme u-au fost date .sanc­ supraaglomerate. *— Adică ? mers pină acolo — împinşi FIERUL VECHI ?
ţiuni celor ce muncesc pe — Aşa este. Cu mai mul­ — Păi, uitaţi-vă, locul de alcool — că au sărit cu Intre noile blocuri turn
abil pentru Trasîsportiil în
Vreme în autobuzele cu emblema tă vreme înainte, în urma unde parcăm maşinile e atît cuţitul la conducătorul auto, C şi D de pc bule­
ti cu cerul H.G.C.L. discuţiilor cu conducerea do strimt, incit uneori abia cînd acesta n-a vrut să vardul Lenin din Deva
>lat se- vor Florea Jele, impiegat de l.M.O. s-a ajuns la o con­ comun din Orăştie ne putem strecura cu auto­ facă clin autobuz taxi, pen- i au lost aduse mari can­
itaţii sub
care local mişcare, nc spunea : venţie şi anume ca schim­ buzele. tru a-i duce la domiciliu. tităţi de pămlnt pentru
eter do a- — Am pus un foarte ma­ bul I să intre în fabrică la Cum am aflat mai apoi, Evident, s-ar putea spune amenajarea zonelor verzi.
sufla slab re accent în ultima vreme 6,45 şi să iasă la 14,45. A- gurozitate în această privin­ la Orăştie se discută de mai multe despre modul Foarte bine. Rău este
î est-nord- cum se desfăşoară transpor- ţ
ra minimă pe respectarea întocmai a oeasta, pentru ca programul ţă. Alexandru Dic, un că­ mai multă vreme de schim­ insă că pămlntul cu pri­
3e. Tcmpe- programului de circulaţie, do aici să nu coincidă cu lător abordat ocazional, barea locului de parcare pe tul urban din Orăştie, însă cina este Împrăştiat
Între 15 şl pe optimizarea transporturi­ cel de la întreprinderea chi­ ne-a spus : un altul mal maro, dar mă­ concluzia generală e rela­ p¿$te numeroase mate­
dimineaţa, riale secundare — lăsate
?eaţă. lor pentru a reduce consu­ mică şi să facem faţă mai — Folosesc aproape zil­ surile întîrzie. La problema tiv uşor de cristalizat şi ea
il pentru 33 mul de carburanţi şi lubri- bine cerinţelor de transport nic autobuzele şi pot zice de mai sus se adaugă şi sta­ ar fi următoarea: Activita­ de constructor. Şi ce
ie instabilă iianţi. Un timp, convenţia a fost că sînt mulţumit- de cum rea . proastă a unor drumuri. tea o bună şi strădaniile bina ar prinde tierul
orar noros. circulă. Cel puţin după cele La trecerea peste calea fe­ pentru perfecţionarea oi în vechi de aici furnalelor
mnala pre- — Care sînt rezultatele ? respectată, mai - apoi l.M.O.
ormă de a- — Am scos din circulaţie "a introdus programul dc la care deservesc traseul spre rată de ia Privaz, spre satul continuare evidente. hunedorene I Dar cine
unele curse caro înainte 7 la 15. gară, poţi să-ţi potriveşti Foit, rambleu! e atit de să-l colecteze ?
circulau aproape goaie. Asta -— Deci, soluţia ar fi... ceasul înalt că autobuzele cu ma­ , TRAIAN BONDOR