Page 41 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 41
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I,
Probleme centrale ale mecanizării minelor
LANSARE DE CARTE DECRET PREZIDENŢIAL
La librăria „Glieorghe La-
Impulsionarea asimilării de noi zăr“ din volumului a avut loc privând masuri pentru rentabilizarea
Deva
lansarea
„Legen
de strămoşeşti“ al scriito
rului devean Gligor Haşa. unor bunuri de consum alimentare
făcută
fost
utilaje, preocupări deosebite pentru Prezentarea a Radu Ciobanu
do
scriitorii
şi Dumitru Hurubă. La lan In conformitate cu preve majorare a preţurilor cu a- centrale şi comitetele execu
sare a participat un public derile planului cincinal, care mânuntul sînt cele prevăzu tive ale consililor populara
numeros. stabileşte că indicele preţu te in anexele nr. 1 şi nr. 2. judeţene şi al municipiului
atingerea parametrilor de eficienţă rilor cil amănuntul şi tarife Art. 2. — In vederea sti Bucureşti vor lua măsuri
VERNISAJ lor să fie la sfîrşilul anului mulării preluării borcanelor pentru reducerea costurilor
1980 de 105—106 la sută, ur din sticlă, începînd cu data şi asigurarea rentabilităţii
Ieri, simbătă, Ia Galeriile mează a se efectua unele de 14 mai 1979, populaţia va produselor.
fondului plastic din Deva
Interviu cu dr. mg. VALERIU STANCIU, majorări de preţuri la anu primi la predarea acestora In situaţia in care redu
a avut loc vernisajul expo mite bunuri de consum ali către unităţile comerciale cerea costurilor nu acoperă
şeful Biroului dezvoltare şi tehnologii noi ziţiei de sculptură mică (in
lemn) şi obiecte din sticlă mentare în vederea rentabi preţuri majorate în medie majorarea preţurilor la ma
din Combinatul minier Valea Jiului aparţinind artiştilor plastici lizării acestora. cu 80 la sută. teriile prime, se vor stabili
Kovacs Emest şi Vaier Majorările de preţuri pre Ministerul Comerţului In la aceste produse, in termen
Neag. văzute în prezentul decret terior, Ministerul Agricultu de 10 zile de la dala aplică
După cum se cunoaşte, la Nicolae Ceauşescu, cu privi rii prezentului decret, noi
preţu
influenţează
Alimentare,
indicele
Petroşani a avut loc recent re la mecanizarea lucrărilor NOI METODE rilor cu amănuntul şi al ta rii şi Industriei a Coope preţuri cu amănuntul renta
Centrală
Uniunea
o consfătuire organizată din miniere, realizările obţinute DE LABORATOR rifelor pentru populaţie, pe rativelor de Consum şi co bile, influenţate numai cu
iniţiativa Comitetului jude în'înfăptuirea programului anul 1979, cu 0,3 la sută, a- mitetele executive ale con diferenţa de preţ la materia
ţean de partid cu sprijinul de mecanizare, verificarea în. Colectivul do muncă al sigurînd în continuare carac siliilor populare judeţene şi primă, de către Ministerul
■Ministerului Minelor, Petro producţie a noilor utilaje, Laboratorului clinic din ca
şi
alte
terul de stabilitate a nivelu
lului şi Geologiei pe tema generalizarea experienţei ob-, drul Spitalului municipal lui general al preţurilor. al municipiului Bucureşti Comerţului Interior produse
centrale
organe
la
vor lua măsuri pentru achi
„Mecanizarea lucrărilor mi ţinute, şi mai ales direcţio Hunedoara condus de me Majorările de preţuri pre ziţionarea de la populaţie a le la care preţurile cu amă
niere din subteran şi supra narea viitoarei activităţi dicul Constantin Dogaru, văzute în prezentul decret borcanelor din sticlă, contra nuntul au fost stabilite de
faţă la unităţile miniere din pentru folosirea mai eficien doctor în ştiinţe medicale, nu afectează realizarea inte numerar sau schimb de mar către acestea, precum şi de
a reuşit printr-o mai bună
Valea Jiului“. în legătură cu tă a doiaţiei tehnice şi creş grală a programului de ridi fă, prin toate centrele de a- comitetele executive ale
lucrările acestei consfătuiri, terea în continuare a gra care a nivelului de trai al chiziţie şi unităţile care des consiliilor populare judeţene
am adresat cîteva întrebări dului de mecanizare la ţoa B»]=f MB populaţiei, adoptat de Con fac mărfuri ambalate in şi al municipiului Bucureşti
■tovarăşului dr. irig. Valeriu le activităţile miniere. \ o z i \ ferinţa Naţională a Partidu borcane, precum şi pentru pentru sortimentele ale că
Stanciu, şeful biroului dez Importanţa acestei consfă lui, care prevede creşterea introducerea cu prioritate în ror preţuri cu amănuntul au
voltare şi’ tehnologii noi din tuiri apare cu atît mai preg i 3 £ fita 1 fost stabilite pe plan local.
Combinatul minier Valea nant cu cit, în lumina do retribuţiei reale, pînă la clrcuilul economic a borca Art. 7. — Limitele maxi
sfîrşitui anului 1980, cu circa
Jiului. cumentelor Congresului al organizare a muncii să c- 32 la sută. nelor recuperate. me de preţuri pe grupe şi sub
— Mai iutii, ce semnifica Xl-lea şi Programului parti fectueze zilnic 1 600 analize De asemenea, modificările Art. 3. — Ministerul Co grupe de produse, in vigoa
celelalte
Aici,
ţie acordaţi acestei manifes dului. producţia de cărbune de laborator. metoda recent, de preţuri vor conduce la e- merţului Interior şi coordona re la data prezentului de
organe
dozării
introdus
s-a
centrale
tări, în calitatea dumnea din Valea Jiului şi din în iodului proteic în sînge liminarea pierderilor ce se toare ale desfacerii mărfuri cret, se modifică în confor
voastră de conducător al u- treaga ţară va creşte în rit pentru diagnosticarea afec înregistrează la unele pro lor, cu acordul Comitetului mitate cu noile preţuri cu
nui compartiment de activi muri înalte, iar acest obiec ţiunilor tiroidei. In activi duse, la stimularea unităţi amănuntul stabilite potrivit
tate puternic angajat în ac tiv nu poate fi atins decît tatea de zi cu zi se remar lor economice de a fabrica de Stat pentru Preţuri, vor art. 1. Ministerele şi celelal
stabili preţurile cu amănun
ţiunea de extindere a meca pe calea extinderii rapide a că biologii Elena lojescu, sortimentele de mărfuri so tul pe sortimente cu respec te organe centrale coordo
nizării şi de modernizare a mecanizării şi modernizării Margareta Lazăr, laboran licitate de populaţie şi de a natoare ale desfacerii măr
tehnologiilor de lucru din tehnologiilor de lucru. tele Maria Constantin, Ag- îmbunătăţi continuu calita tarea procentelor medii de furilor sau principale pro
prevăzute
majorare
în
a-
bazinul nostru carbonifer ? — Prin prisma lucrărilor nes Patachi, Valentina Po- tea produselor şi vor con nexele nr. 1 şi nr. 2. ducătoare vor aplica noile
Oprişa
Cornelia
pcneciu,
şi
— Semnificaţia deosebită a consfătuirii, cum pot fi a- altele. (ION VLAD, cores tribui, totodată, la asigura Art. 4. — Cotele de rabat limite maxime de preţuri
acestei largi consfătuiri cu preciatc rezultatele obţinute pondent). rea condiţiilor de aplicare a comercial la unele grupe de eu acordul Comitetului de
caracter ştiinţific dar şi foar pînă în prezent în acest do autogestiunii şi autofinanţă produse se modifică în mod Stat pentru Preţuri.
te practic, de lucru, constă meniu ? ÎNTÎLNIRE CU POEZIA rii întreprinderilor. corespunzător, potrivit a- Art. 8. — Ministerul Agri
în faptul că ea şi-a propus — Sintetic, bune sau din ŞI UMORUL In acest scop, nexei nr. 3. culturii şi Industriei Alimen
să dezbată — şi după păre ce în ce mai bune. Mai în- Preşedintele Republicii So Art. 5. — La bunurile de tare, Ministerul Comerţului
rea mea a reuşit să îndepli tîi, a crescut, mai ales în In cadrul festivalului cialiste România consum ale căror preţuri cu Interior şi celelalte organe
la
nească această cerinţă cu ultimul an, numărul utilaje „Cîntecele la Streiultii“ de C.F.R., decretează: amănuntul şi cota de rabat centrale, precum şi comitete
depoul
Simeria,
deplin succes — una din pro lor de mare complexitate in I.M.M.R., Staţia C.F.R. că Art. 1. — Cu începere de comercial se modifică potri le executive ale consiliilor
blemele de cea mai mare troduse în subteran — com- lători, liceul industrial şi la 14 mai 1979, se majorea vit prevederilor prezentului populare judeţene şi al mu
importanţă şi actualitate ale Baza de aprovizionare nr. ză preţurile cu amănuntul, decret, ministerele, celelalte nicipiului Bucureşti vor pre
mineritului din bazinul Văii Interviu realizai de 20 s-au desfăşurat intere în limitele indicelui preţuri organe centrale şi locale zenta Consiliului de Miniştri,
Jiului şi anume modul în sante şi atractive întilniri lor cu amănuntul şi tarifelor producătoare, vor stabili noi în termen de 30 zile de la
oare se aplica în practică in B. ILIESCU cu poezia şi umorul la ca stabilite prin plan, la unele preţuri de producţie la ni data prezentului decret, pro
dicaţiile secretarului general re a contribuit un grup Teo de grupe şi subgrupe de produ velul rezultat prin scăderea puneri de modificare a in
din
:
scriitori
Capitală
al partidului, tovarăşul (Continuare în pag. a 2-a) dor Maricaru, Dumitru Ma- se, după cum urmează : rabatului comercial din pre dicatorilor de plan economici
zilu şi Aurel D. Cimpeanu. a) conserve de legume şi ţurile cu amănuntul. şi financiari cit şi în volu
De asemenea, cu acest pri mul şi structura bugetului
Pentru
lej a avut loc o întîlnirc fructe ; exportului produsele se destinate de stat pe anii 1979 şi 1980
b) unele sortimente de con
produc
care
UN SUCCES DE MARE PRESTIGIU de . lucru Intre scriitorii serve şi semiconserve de în condiţii diferite de reţe cu acordul Comitetului de
Stat al Planificării şi Minis
oaspeţi şi creatori locali.
AL MINERILOR DE LA LUPENI peşte şi produse din peşte ; tă de fabricaţie, consumuri terului Finanţelor.
c) unele sortimente de pro specifice şi ambalaj faţă de
40 000 TONE CĂRBUNE PESTE PLAN duse zaharoase cum sfnt: produsele similare livrate Art. 9. — Prevederile cu
Minerii de la Lupeni au tate fiind aici de 1103 kg rahat simplu, halva simplă, fondului pieţei, preţurile de prinse în articolele 7, 9, 11
şi 13 din Decretul preziden
raportat un succes de ma pe post, iar sectorul VI, a- IN ZIARUL DE AZI : surogate de cafea, jeleuri producţie se vor stabili de ţial nr. 78 din 2 martie 1979
re prestigiu muncitoresc : proapo 15 000 tone, cu un fructe ; Ministerul Agriculturii şi se aplică şi produselor ale
40 000 tone cărbune cocsi- plus de 578 kg cărbune pe • Pagina ..Ritmuri hu- d) plante şi ceaiuri medi Industriei Alimentare cu a- căror preţuri cu amănuntul
ficabil extras peste sarci post. Brigăzile cu cel mai cinale şi aromatice ; cordul Comitetului de Stat se majorează potrivit pre- ,
nile planului de Ia începu înalt nivel de productivi neilorene“ 9 Etapă fi e) nuci în coajă. pentru Preţuri. zentului decret.
tul acestui an. Succesul tate sînt cele care mun nală la noul laminor de Preţurile cu amănuntul In Art. 6. — La produsele ca Art. 10. — Anexele nr. :
este urmarea firească a de cesc cu complexe mecani produsele prevăzute la ali re încorporează materii pri 1—3 (*) fac parte integran- \
păşirii productivităţii mun zate, conduse de destoinicii sîrniă de la C.S. Hune neatul 1 se majorează in me ale căror preţuri cu a- tă. din prezentul decret.
cii în cărbune cu 677 kg şefi de brigadă Constan doara • Bilanţ strălucit medie cu 32,8 la sută. mănuntul se majorează po *) Anexele se publică in
pe post. Din plusul total, tin Lupulcscu, Valentin To- al gimnasticii feminine Pe grupe şi subgrupe de trivit prezentului decret, mi Buletinul Oficial al Repu
sectorul IV al minei, cel fană, Teodor Boncalo, Ioan produse procentele medii de nisterele, celelalte organe blicii Socialiste România.
mai mecanizat, a realizat Sălăgean — de la sectorul româneşti • Mozaic du
mai bine de 20 000 tone căr IV', Ioan Kacso — do la minical NICOLAE CEAUŞESCU
bune, sporul de productivi sectorul VI.
preşedintele Republicii Socialiste România
Sarmizegeiusa — pagină e istorie contemporană
S-au împlinit 1869 de ani zeci de ani în Sarmizege Daicoviciu, din Cluj-Na- în bucătăriile de vară nu
de cind, „din porunca îm tusa nu s-a permis con poea. mai întîlneşti pămînt pe
păratului Traian, fiul lui struirea de noi case, mă Cum trăiesc astăzi oame jos, mobila se cumpără de la
Ncrva, prin guvernatorul sură justificată de necesi nii la Sarmizegetusa ? Pen oraş, televizorul este nelip
provinciei D. Terentius tatea păstrării, conservării tru a răspunde la această sit din viaţa oamenilor şi,
Scaurianus“ a fost înteme elementului arheologic. Co întrebare, să mai răsfoim după cum ne spune prima
iată Colonia Ulpia Traiana. rul comunei, tovarăşul Va-
I s-a adăugat ulterior nu sile Zgîrcea „unii deţin
mele vechii capitale a lui chiar două-trei aparate de
Decebal, Sarmizegetusa, şi radio eă nici la cimp nu
astfel localitatea primeşte mai pot lucra fără tranzis
denumirea de Colonia Ul tor...“. Şi pentru că veni
pia Traiana Augusta Daci vorba de cimp, amintim e-
ca Sarmizegetusa. In seco xistenţa unui C.A.P., cu
lul al III-lea Sarmizegetu un sector zootehnic dezvol
sa ia numele de Metropo muna număra 54 de hecta o dată cartea de istorie. tat, care deţine 955 bovine
lis. Localitatea era inves re de teren de mare va După cel de-al doilea răz şi 5 831 ovine şi 170 hectare
tită cu Jus Italicum, adică loare istorică şi vor trece boi mondial nu exista în cultivate cu pomi fructiferi.
locuitorii ei erau scutiţi de încă mulţi ani pînă cînd comună nici un cetăţean cu In toate satele comunei se
impozitul funciar. O viaţă tot ce păstrează acest pă- pregătire medie, nu existau află magazie ale coopera
camere
podite
mînt va fi scos la lumină.
două
decît
prosperă s-a dezvoltat aici, Ciicstiunea aceasta de cu seînduri, iar analfabe ţiei de consum, care reali
timp de mai bine de un ordin casnic, dacă vreţi, a tismul nu mira. pe nimeni. zează un dever de peste 12
anual,
veac şi jumătate, pînă la determinat pe unii local E deci simplu de dedus milioane generale, şcoli pri
mare,
internat,
271 e.n., cînd oraşul, pără nici să se mute în aşezări cota nivelului de trai. Au cămine culturale, prestări
sit de oficialitatea romană, le învecinate sau la Haţeg. trecut anii şi socialismul a de servicii. Asistenţa me
cade, încetul cu încetul, în Totuşi, de vreo trei-patru produs şi aici modificări dicală este asigurată de un
ruină... ani se constată o anumită radicale, transformînd co medic generalist şi unul
Primăvara anului 1979 stabilizare, oamenii au în muna intr-o aşezare por stomatolog, iar cea veteri
găseşte fosta capitală a Da ceput din nou a-şi construi nită decis pe calea moder nară ţie cinci specialişti. In
ciei romane locuită de 822 case. Dar, caz unic în nizării şi progresului. Cî ce priveşte mortalitatea in
de locuitori, iar în întrea România : pentru construi teva argumente care nu fantilă, ¿ceasta este în pre-
ga comună îşi duc existen rea unui imobil este ne mai necesită comentariu:
ţa 1 250 de cetăţeni. Numă voie de avizul unui om de numai în satul Sarmizege CAROL DROZD
rul relativ redus are o ex ştiinţă, adică a profesoru tusa există peste 50 de au
plicaţie. Mai bine de două- lui universitar, dr. Hadrian toturisme personale, nici (Continuare în pag. a 2-a)