Page 42 - Drumul_socialismului_1979_05

*'ag. 2 DRU ¡VIUL SOC 1ALISM IJ L UI

Impulsionarea asimilării de noi utilaje miniere
BMIÂKATMRE »VERSA
(Urinare ilin pag. îj — Există şi o latură criti­ — 'Tinînd seama de paşii tante, printre care : îmbună­
că a acestei’ activităţi ? făcuţi pînă în prezent şi do tăţirea continuă a folosirii Iii DUM
— Fără îndoială. Poate cerinţele creşterii producţiei dotării tehnice existente, 8,3(1 Gim
pl-oxe de susţinere mecani­ chiar mai multe 1 Trebuie să de cărbune, ce direcţii se creşterea eficienţei economi­ liu
ce a soluţiilor de mecaniza­
zată, combine de tăiere în recunoaştem că pe ansamblul întrevăd In procesul de me­ re prin reducerea consumu- ' la noul laminor de sîrmă al C.S. Hunedoara 8,40 Tot
canizare la minele din Va­
abataje, de înaintare ele. Aşa abatajelor mecanizate nu lea Jiului ? lui de muncă afectat lucră­ 9,25 iŞoin
licre
cum s-a subliniat şi în mate­ s-au obţinut realizări la ni­ rilor de moixtare-deniOnlaic 9,35 X'ltm
rialele consfătuirii, s-au ob- velul parametrilor prevă­ — Pe fundalul realizărilor pii :
.1 ¡nut-'rezultate într-0 dina­ zuţi. Tehnologiile introduse obţinute, se prevede cu me­ şi. transport., sporirea în con­ să. 1
mică ascendentă, s-a creat în abatajele frontale se a- canizarea minelor din Valea tinuare a producţiei din a- Etapa finală se desfăşoară io,on viaţi
recuperarea
bataje,
rămîne-
o atmosferă propice pentru ilă încă într-o etapa de în­ Jiului să crească in aşa fel rilor în urmă la mecanizarea 11.30 Penti
mecanizare, s-au format nu­ suşire, de căutări. Aceasta îneît producţia extrasă cu lucrărilor fie săpare, asigu­ neav
clee de muncitori şi specia­ înseamnă că dispunem de re­ complşixe Sfcroairizate sa re­ în condiţii optime 11.45 Buc«
l’abli
normale
a
rarea
funcţionării
lişti cunoscători ai tehnicii zerve importante de îmbu­ prezinte în anul 1985 cel pu­ utilajelor de la fronturile de 12.30 De s
exploatării şi întreţinerii roi\ nătăţire a performanţelor ţin 50 la sută din producţia lucru, mărirea siguranţei în Noul laminor de sîrmă, ca­ plin efort la cuptorul cu 13.00 Tele?
Toate aceste transformări obţinute. Direcţia principală totală, iar volumul lucrărilor funcţionare a utilajelor de re peste puţin timp va ridi­ propulsie. Executau monta­ 13.05 Albu;
sint ilustrate de creşterea a eforturilor trebuie îndrep­ miniere realizat cu combi­ mecanizare, rezolvarea prio­ ca pe o nouă treaptă poten­ rea şinelor de glisare a ţa- 15,40 Şah
ne, 60 la sută, concomitent
te t
producţiei medii extrase pe tată spre creşterea capaci­ cu creşterea corespunzătoare ritară a problemelor de secu­ ţialul productiv al uzinei nr. glelor în interiorul cuptoru- 15.55 Film
r:i din- abatajele mecanizate tăţii de producţie pe abataj a mecanizării şi în celelalte ritate a muncii ridicate de 4 din C.S. Hunedoara, cu­ lui şi unele finisări. O par- Ia Lt
tu peste 11 la sută, sporirea — calea sigură pentru pre­ verigi ale procesului de pro­ noaşte în aceste zile eferves­ . te din oameni erau reparti­ 16.50 Kepo
productivităţii muncii fizi­ luarea sarcinilor de produc­ mecanizarea tuturor fazelor cenţa specifică perioadei din zaţi la instalaţia de ungere rea
co cu aproape 12 la sută şi ţie sporite în viitor —, pre­ ducţie. procesului de producţie, for­ preajma punerii in funcţiune ce va deservi utilajele din 17,10 Teles
— Ce măsuri mai impor­
• Ca
«te creşterea ponderii produc­ cum şi pentru atingefea pra­ tante se impun pentru atin­ marea personalului necesar a unui obiectiv de asemenea zona întiia pentru alimenta­ pene
din
ţiei extrase mecanizat la 30 gului de eficienţă economică gerea acestor obiective ? stăpinirii utilajelor revizia do­ şi talie. Ponderea activităţii rea în flux a cuptorului, glmti;
tare,
exploatarea,
Ia sută în primul trimestru a mecanizării. De asemenea, repararea acestora,' realiza­ constructorilor în această e- unde lucrările sint în avans. tnregi
r.l acestui ari, faţă de mai din consfătuire, s-a. desprins —r Aceste, măsuri au fost rea programului privind asi­ tapă o constituie verificările, După cum ne informa şeful penbx
puţin de 19 la sută în anul necesitatea cuprinderii în gîndite şi larg dezbătute atît milarea utilajelor de meca­ probele şi lucrările finisa- de echipă, staţia de pompe 18.50 1001 c
197S. în cele arătate ani în­ preocupările de mecanizare in plenul, cit şi îri- secţiuni­ nizare complexă şi de mică toax-e la utilaje şi. instalaţii, de la ciclonul decuntor fu­ 19.00 Teleji
19,20 F»ţ.i-)
făţişat eîtcva date medii. şi a abatajelor cameră, care le consfătuirii, fiind emana­ mecanizare şi multe, 'multe. la aparatură electrotehnică, sese deja predată; cu vreo 20.05 ¡Herid
Trebuie relevat că în uncie deţin o pondere încă în­ ţia gindirii colective a cadre­ 1 care pregătesc, pas cu pas, trei zile. mai înainte. şi da
unităţi cu grad mai ridicat semnată îri producţia de lor de bază cu cea mai mare altele. Un program bogat, rodajul general. In acelaşi ritm alert se 20.30 Film
de mecanizare cum este, de cărbune a Văii .Tiuiţii, pre­ experienţă în domeniul me­ care necesită eforturi Înzeci­ în acest cadru, mentorii integrează şi electricienii, raţiuii
pildă, întreprinderea minie­ canizării lucrărilor miniere. te, folosirea la maximum a ■coordonaţi de tânărul subin- „ameciştii“, telefoniştii, ter- litiera
ră Lupeni rezultatele extin­ cum şi a elaborării de noi M-i-ar fi greu să intru în a- inteligenţei tehnice, a între­ giner loan Pop sint reparti­ motehnicienii şi ceilalţi lu­ produ
ită
derii mecanizării şi moder­ metode şi tehnologii de înal­ mănunte deoarece ele au usi gului potenţial uman din u- zaţi la ■ puncteie-cheie ale crători ai şantierului elec­ 21.45 -Teleji
nizării tehnologiilor de lu­ tă productivitate, care să a- caracter tehnic şi organiza­ nităţile productive şi insti­ noului laminor,' unde acţio­ trotehnic, conduşi de şeful • Si><
cru, ca şi realizările _ obţi­ sigu're creşterea în conti­ toric concret. Aş dori doar tuţiile de cercetare şi învâ- nează în baza sarcinilor sta­ de lot Mircea Faur. lucrurile
nute pe această cale sint cu nuare a producţiei din aba­ să sublimez că ele vizează ţăniînt din bazinul carboni- - bilite pe fiecare zi, pe ore. ce le revin la noul obiectiv LUJ
mult superioare. taje. domenii deosebit de impor­ fer al Văii Jiului. In zona instalaţiilor de ali­ siderurgic avînd parcă un
mentare cu ţaghs a cuptoru­ mai pronunţat caracter de 16.00 Kltlisil
raajflti
lui cu propulsie — după cum finalitate. 18.50 ‘ ¡01 rt
—
Toate
: încheierea Tîrguiui no relata dînsul — efectua­ acţionare a mecanismele do 19.00
de
instalaţiilor
probelor
rea
rodajelor
şi
programate se află în gra­ evacuare a colacilor de sîr- 19,3. uwi
20.00 Komai
internaţional de fic. Aceasta, datorită efortu­ mă din zona a şaptea au dark.
rilor deosebite făcute de fost de acum rodate — sub­ 20.55 Orizon
fie
primăvară coechipierii lui Radu Eneiu linia tovarăşul Viorel Milea 21,25 Cadrai
şi Ştefan Pop, care au rea­
— inginer şef al şantierului
lizat montarea utilajelor de electrotehnic. Echipele con­ 21.45 Telcju;
aici într-un timp record, la duse de Nicolae 1 Chifor,
Sîmbată s-au încheiat îr* Oa-
». VI-a ediţie a Tir&ului un înalt nivel calitativ. De Gheorgbe Pinler. Valentin
inţeroaţional tic primăvară $1 asemenea, la blocul finisor Mirescu, sînt ocupate in pre­
ce? de-al treilea Salon interna­ ca şi în zonele 4—5, monto- zent cu definitivarea insta­
ţional al chimiei, la care, .ală­ rii din echipa lui Ludovic laţiei de telefonie si inte-r-
turi de întreprinderile roma­ Toth au terminat montarea fonie, efectuează reglaje la BUCUREŞ
neşti au fost prezente peste întregului utilaj, in prezent mecanismele aferente cupio- dloj liniai ;
500 de firme din 31 de ţâri Jucrînd la centrarea motoa­ ruhii cu propulsie, probe la sci ; 7,45 1'.
din Europa, Asia, Africa şl relor de acţionare, care va acţionările principale şi au­ rutieră ; 8,
cele două Axnerici. ii încheiată în maximum trei xiliare din zona cajelor. La mul sateioi
Ca şi in anii anteriori, tradi­ zile. în ziua prezenţei noas­ duminical ;
ţionalele manifestări economi­ montajul aparaturii şi insta­ pentru toţi
co-comerciale de la Bucureşti tre pe şantier, începuseră laţiilor electrice sîntem în nai ; 13,15
Unda
k-iiu desfăşurat sub semnul verificările şi la utilajele din grafic cu toate lucrările. Au bil al... veselă
gli
dorinţei României de a. promo­ sectorul transportorului de sosit deja pe şantier şi spe­ 6 — interpr
va intr-o tot mai largă măsură spire, iar utilajele din zona cialiştii de la Institutul de popular ; 15,
cunoaşterea şi apropierea in­ a şaptea fuseseră deja pre­ proiectări şi automatizări- naţilor ; 17 ,i
tre popoare, de a stimula date beneficiarului, după Bucureşti şi de la întreprin­ românească
schimburile comerciale şi coo­ probele şi rodajele de ri­ derea „Electronica“ — în ve­ coral ; 17,30
perarea economică în scopul Schimbul condus de Constantin Chiciudean, din brigada Iul Ghcorghc Bclei, de la goare. derea ultimelor verificări a ţlonal „Cint
progresului şi colaborării In­ sectorul IIX al minei liiipcui, se evidenţiază lună de lună in activitatea productivă din a- Lucrăm în ritm susţi- acţionărilor principale şi au­ 20.00 Kadioji
ternaţionale. bataje. Foto : M. OLTEAN U . nul la instalaţiile de ungere xiliare. realizate, în colabo­ înregistrări <
— ne spunea şeful unei echi­ rare de aceste instituţii. Cu iară ; 20,30
diilor ; 21,15
pe de instalatori, Silvestru alte cuvinte, odată cu pu­ ţia Jolmny :
Mateyas. Staţia de 1 200 este nerea în funcţiune u noului Consemnări
Sarmizegetusa — pagină de deja gata, iar acum demon­ obiectiv va avea loc şi o a- romanţe Nicu
cu
tehni­
tăm conductele aferente sta­
devărată
premieră
ghici,
ţiei de 2 200 — pentru decu­ că, în . sensul că toate a- Gieă Petresi
(Unitare din pag. \ ) 3 245 lei ; Maria Boie, de sează o vie activitate cul- zegetusei. Totul este calcu­ parea lor — în paralel eu ceste aparaturi şi instalaţii jurnal; 22,
la Sarmizegetusa a câşti­ lural-educativă şi artistică lat, planificat: dezvoltarea executarea lucrărilor finale •pentru laminoare — care pî- sportiv ; 22,3
1
gat 2 900 lei, Maria Văi- susţinută de numeroşi ar­ mereu ascendentă a zooteh­ termoenergetice din subsolul nă acum se importau — sint 24.00 Buletin
zent la nivelul-zero. în cen­ noni 2 621 lei etc; Asta fără tişti amatori şi intelectuali­ nici şi pomiculturii, con­ instalaţiilor de ungere. realizate în ţară. 5.00 Non sto
turn.
tru] Sarmizcgetusci desco­ a mai adăugiv celelalte ve­ tatea comunei. Fiinţează struirea unui blpc cu 24 de — Am ajuns cu lucrările Din activitatea plină de
perim o librărie modernă nituri ale ţăranilor coope­ trei echipe de teatru, bri­ apartamente, a unui motel 'la definitivarea conductelor responsabilitate pe Care o
şi aflăm că termenul „anal­ ratori, în special din con- de mare capacitate pentru de bigaz şi de gaz metan desfăşoară în aceste zile con­
fabet" a dispărut din lexi­ U'actârilo de animale. găzi ştiinţifice şi artistice, turişti, a unui nou muze« ‘pentru alimentarea cuptoru­ structorii noului iamiixor de
cul local. Muzeul arheologie, ceta­ formaţii de montaj literar- (pe locul actualei cabane), lui cu propulsie — se expli­ sîrmă de la Hunedoara, din
Deci, cum trăiesc azi oame­ tea, clădirea augustalilor, muzical, echipe de dansa­ ridicarea unei case de cul­ ca la rfndul său tovarăşul rezultatele calitativ buric cu
nii la Sarmizegetusa ? Peste forul, amfiteatrul roman, tori populari, grup vocal. tură ş.a. Ton Cornea, şeful altei echi­ care se soldează probele şi DEVA : l’c
• 400 tie localnici muncesc în alte construcţii antice sint La recenta ediţie a Festi­ Ivita din zbuciumul isto­ pe de instalaţii. Concomi­ testările ce au loc în aceas­ — seriile 1-1
unităţile, economice indus­ vizitate anual de circa 60— valului naţional „Cîntarea riei acestui pămînt, Sarmi­ tent, efectuăm rodajul şi spă­ tă perioadă la o seamă de nou împreun
MEDOARA :
triale din Haţeg sau Călan, 70 000 de turişti din ţară României“,, interpreţii unui zegetusa de. astăzi, purtînd lări de conducte la staţia de utilaje şi instalaţii, se con­ voltă (Flăcăi
adică sînt navetişti şi vin sau din străinătate. Anual, obicei folcloric local au ob­ pe blazon 1869 de ani de pompe şi filtre pentru apă turează tot mai mult certi­ dc Buftea <i
cu retribuţia în sat. Dar în iuna septembrie, in am­ ţinut premiul al doilea la ia întemeiere, parcurge eu a laminorului, facem pro­ tudinea că, etapa finală în (Constructori
cei din O.A.P. 7 Tot prima­ bianţa evocatoare a ruine­ faza judeţeană. oamenii ei harnici şi am­ bele de presiune la coiiduc- care a intrat noul obiectiv ŞANl : CJipa
rul Vasile Zgîrcea, ne lă­ lor antice se . organizează In afară de datele privi­ biţioşi un nou drum, o Icle pentru oxigen şi gaz. decurge în condiţii optime, (Unirea); Ca
mureşte: Zinuca Ivănescu, tradiţionala Lună a educa­ toare la stadiul atins as­ nouă epocă de 'înflorire, Ne situăm eu toate aceste ceea ce va asigura punerea iembrie) ; Dl
(Pfepublii
nă
lucrătoare în zootehnie la ţiei politice şi culturii. so­ tăzi, primarul comunei vor­ continuind sub soarele so­ lucrări în graficele operati­ lui în funcţiune la termenul Ş e r i f i ■
Hobiţa a luat în luna mar­ cialiste „Sarmis“. De alt­ beşte cu patos şi despre cialismului o milenară e- ve stabilite. prevăzut. scria M1-
tie anul curent suma de fel, la Sarmizegetusa pul- viitorul apropiat al Saririţ-, xistenţă. Pe loan Arteân, împreună A1 . clica'
cu echipa sa, l-am găsit în SABIN IONESCU seriile I—II
VULCAN : ăl
la F.rlmo
l.ONEA : Cas
I Să presupunem, stima­ discuţia că în mica încă­ I Mărin miliari
(Minerul);
P
j Programul v te cititor, că sînteţi res- Sînfc „Cutare" şi vreau un kilogram pere s-a rostogolit un şu­ resc) ; ANIN
I ponsabilul unui magazin voi dc vorbe rostite pe ► « oglinzi parali
V alimentar din Deva, sau al ton înalt, dc ameninţări K resc) ; URIC.
cerea (7 No ier
universităţii j unei unilăfl ce desface le­ de... sau impertinenţa în manifestare din cate n-um înţeles ma­ I K Nea roşie) m
Mărin
rc lucru decît cu : „...asta
;
ua
gume şx fructe, iar intr-o
ZA :
zi primiţi un telefon prin Cine c „Cutare“ ? O ie- prins precum nuca in pe­ besc, „Cutare“ st'md in­ am s-o aranjez eu, mai ! Malaeziei i Sande
ORAŞTIE :
politice care o voce vă zice: meie matură, lucrătoare la rete. Tocmai de aceea, tr-un colţ al biroului pre­ sus, că nu mă las şi am Ş tomă (Patria)
mă
duc
mai
să
departe,
Oliciul municipal de poş­
cum o bufniţă într-o clo­
— Sint „Cutare“ de 'la
„Cutare“ n-a săltat■ nici­
Oficiul municipal de postă tă şi telecomunicaţii. Mun­ odată peste caliiicativul potniţă veche. Povestea aşa să ştiţi, că mie nu 1 vara e fierbii:
Vi si telecomunicaţii. Să-mi ceşte numai de circa 2 ani „suficient“. In prezent nu ' cu teleionul, relatată la mi-e irică şi am să... am U GEOAGIU-BA
T-II (Casa dc
şi de conducere \ pui la o parte un kilogram aici, dar şj-a creat deja arc contact direct cu pu­ începutul acestor rinduri, să...“. I ŢEG : Detec
(Popular) ; B!
V. de... (o marlă oarecare), că un „renume“ prin modul, blicul, dar şl unde mun­ nu este, cum ziceam, in­ Sigur, mulţi se vor în­ V goste şi statis
trec mai tîrziu s-o iau. cum munceşte, cum se ceşte acum face rebuturi, venţie, ci reală. Cum aude treba dc ce am pus pe hîr- I-Il : CALA
I Să nu uiţi insă cumva, că că undeva a sosit o mar­ tie aceste rinduri. Iii bine, \ Teodoroiu (Ci
cum
Filiala Deva >6 mă duc la şclu' dumilale poartă cu colegii, timp lucrează cînd are chei, fă, pune mina pe telefon, le-am pus fiindcă,, cum se * ră) ; SIMERIA
scurtul
In
vorbeşte.
I şi te aranjez! formează un număr şi zice: ştie, in fiecare colectiv de i temat tren b
% Ce faceţi in acest caz ? dc cînd poartă, ecusonul Foileton — Sînt „Cutare“ dc la... muncă există o disciplină K şui) ; 1LIA : <
(Lumin
munţi
fără
Anul I, Luni — 14 05 I în primul tind vă cruciţi poştelor a şi telecomunica­ Documentîndu-ne asupra care trebuie respectată, ! Urmăriţi GIIIXAR
prin
trecut
ţiilor
mai
rul);
1979, orele 17,00 — dez­ K de impertinenţa glasului, multe servicii şi birouri, acestui caz, am discutat pentru că este necesară o % ureche neagră
I apoi vă gindiţj cam cine dar nicăieri n-a prins ră­ iese în oraş cînd doreşte cu mulţi oameni (cele atmosferă de lucru, de ! (Muncitoresc).
batere ar ii persoana. După a- mai multe dc la ei le-am strădanie, de colaborare,
V. (pe lingă portar) şi cu în­ s
ccea ? Asia nu mai are dăcini, fiindcă munca nu-i voire şi fără. Deşi nu prea aflat) şi, in final, am vrut de întrajutorare şi nimă­
Anul II, Marţi — 15 05 Ï importanţă şi nici nu in­ 'placa, în schimb e arogan­ înaltă dc statură, se altă să stăm de vorbă şi cu nui nu-i este permis să I *
teresează (deocamdată). tă, uneori devenind chiar „Cutare“. Persoana pe ca­ încalce aceste perceple.
1979, orele 17,00 — dez­ la toţi de sus, le vorbeşte
Să trecem insă din do­ imposibil de suportat. ■ A. re am rugat-o să ne înles­ Aroganţa, impertinenţa, de I
pri
Timpul
batere meniul presupunerilor la muncit un timp la ghişeu de la înălţime şi are nişte nească cunoştinţa ne-u a- ori unde ar veni ca, nu •» 13 mai : Vrem
realitate şi să precizăm şi au Început să curgă re­ apucături care pur şi sim­ vertizat: arc ce căuta, nici în mun­ \ ne în general
Anul III, Miercuri — că persoana cu glasul po­ clamaţii din partea publi­ plu, uneori, ic tace celor — Să fiţi atent cum vor­ că, nici în viaţă şi ori de s cerul cădea mu
mai
pre
Vor
16 05 1979, orele 18,00. runcitor, arogant, nu este cului. A lost imitată în din jur viaţa imposibilă. biţi cu ea.., cîtc ori apare trebuie pusă \ porare sub lor
o imaginaţie a celui ce altă parte, apoi în uită De pildă, cinci îi dă prin — De ce ? la punct. E ceea ce-i sfă­ y care local vor
Activităţile vor avea scrie aceste rinduri, ci e- parte. S-a stat de vorbă cap scoate cheia din bu­ tuim s-o iacă pe tovarăşii racter de de a
cantităţile
xistă concret, în fustă şi de nenumărate ori cu ca zunar şi bate cu ea în ■ — Fiindcă mulţi au fă- de la Oiiciul municipal dc \ păşi 35 litri pi
ioc în sălile Cabinetului s bluză, ca să zicem aşa. şi i s-a spus să se ţină masă. Nu se opreşte, ori- cut-o, dar n-au reuşit ma­ poştă şi telecomunicaţii s trat. Vîntul v
fnten
judeţean pentru activi­ t Numele ci nu are însem­ dc treabă, dar sfaturile cît o roagă cei din jur, re lucru şi au lăsat-o în Deva, punînd-o în discuţia I derat din cu sectorul
ie
s nătate (la nevoie poate Ii conducerii oficiului muni­ decît atunci cînd vede că apela ci... întregului colectiv pe to­
min
tatea ideologică şi poli- I dat publicităţii), dar în mod cipal şl ale conducerii Di­ rămîne singură in birou. N-am dezarmai şi ne-am varăşa... „Cutare“. i peraturlle între
cuprinse
tieo-cducativă. * convenţional să-i spunem recţiei judeţene de poştă De aceea, colegele ei de înlîlnil într-un birou. Abia cele maxime î;
ca in titlul acestui articol. şi telecomunicaţii s-au acum o evită, nu-i vor­ am apucat să deschidem TRAIAN BON DOR grade. Diminea
! ţă.