Page 43 - Drumul_socialismului_1979_05

% DUMINICA, 13 MAI 1979 fag. 3

L
PLED0ĂME PENfBU PURITATE
E
Realitatea pulsează vie in prozele do taţiilor care acceptă grefe psihice pc un
debut iile studentului Daniel Dumilraşcu fond eternizat de un anume spaţiu, per­
ú şi inginerului Silvian Matei. Această im­ sonajele însuşindu-şt o reflexivitate a-
»ici- presie rezidă chiar şi atunci cîiul se gresivă, temperată de „nevinovăţia" re­
sesizează de către lector preferinţa au­ latării. Daniel Dumilraşcu nu-şi învaţă
torilor pentru aspectul fotografic al de­ personajele să vorbească, ci îşi însuşeş­
ate-
cupării unor fragmente de viaţă. te modul lor de receptare, Silvian Ma­
co- Prozatorii pe care. îi publicăm astăzi tei, nuanţează personajul cu locul, vă­
toa- propun un univers epic intr-o formulă dind o preocupare şi un nerv specific
comparabilă cu neorealismul cinemato­ reportajului literar.
ion- grafic, surprinzând o lume supusă mu­ DUMITRU DEM IONAŞCU
Flora, să ne scriem numeie
f
s Consemnări F e r e s t r e
îmi-
1
T cu liniştea
cens
ui r
ma- Natura şi literele Era o dimineaţă de de­ tunci, cind s-a zis „o în­
\ — Evocări din Augustul fierbinte — cembrie cirul a coborlt din chidem", mina n-avea ehi-
uro- \ tren, intr-o gară ca ziduri pul de. astăzi! Nu eram
<1*5 Kxuberanţa acestei pri­ fi o ruşinoasă infirmitate. de cărbune. Vecinii de obişnuiţi cu asemenea pri­
,nmi s Adevărul este — mai ales Miine piaţa nu va rn.ai fi trebuie să fiu liniştit. De compartiment, cit timp du­ velişti.
Co- măveri mi-a amintit ade­ azi, cind asupra naturii se la locul. ei. Va pleca cine departe poetul seafnănă cu
s vărul că un scriitor reali­ rase călătoria, ii spuseseră Totul depăşise orice în­
zează întotdeauna un acord exercită la scară planetară ştie unde şi nu şe va mai un .joc de cercuri vechi, dar aproape totul despre ora­ chipuire. întreaga vale
\ între propria-i conştiinţă o agresiune fără prece­ întoarce. Va pleca şi gata. rezistent. Apele t-au spălat
fctiiţi şi, implicit, între con­ dent — că misiunea litera­ Lespezile ! Ciţi paşi au să­ şul pe care, din prima cli­ huia străbătută de bascu­
:ului \ ştiinţa personajelor sale — turii a devenit, mai mult picioarele, lustruindu-le. A- pă, si l-a imaginat ca o lante, maşini .grele, buldo­
l rutat lespezile astea. Şi buni cum, parcă doarme. Spina­
Din \ şi natură. Se naşte astfel dorit oricând, aceea de a şi răi, şi pe-ai tăi, şi pe-ai rea lui e brăzdată de . două uriaşă pasăre de zid gata zere. grăhindu-se ca înr-
P re- ceea ce estetica numeşte salva ce se mai poate sal­ . lor, şi pe-ai mei. De cite ciungi lucitoare — calea fe­ de zbor. Dar atunci cind nicile spre muşuroi, /.idu-
co- \ peisaj imanent. Sentimen­ va. Aşa cum nu i se AfB-n- . ori ? De multe ori, de foarte rată. Sub pod, scalda. Copi­ peronul a rămas pustiu,
ÚIÍK- \ tul naturii,- eu tot ce de­ testă literaturii dat.oriiUde multe ori. Vara, piaţa era lăria mă ajunge clin urmă rile Înălţate şi altele cu
curge din el. nu este. fi­ a promova valorile - etice, oamenii sc grăbeau spre schele cc le cuprindeau
\ reşte. o condiţie obligato­ trebuie să i se recunoască . locul nostru de joacă. Lespe­ furişindu-se. Am alungat-o, gurile dc Iul, tot cc ii po­
i şi datoria de a . include zile ne primeau picioareie s-a auzit un prinsei undeva, vestiseră si ceea cc. cre­ încă, iar in laţa lor o co­
\ rie a valorii. El poate să cultul naturii între aceste. desculţe şi strigătele şi că­ losală alcătuire dc turnuri
învestească insă opera cu apoi linişte. Cine ar fi bă­ dea că este toarte simplu,
\ o dimensiune preţioasă, ca­ valori. Datoria de a-1 face zăturile, şi pietrele aruncate, nuit, Flora, că tocmai eu a '/.burat ca un vis. Nu netencuitc încă, stăteau
1
ml) a pabilă să potenţeze valoa- po om să înţeleagă că este şi şotronul, şi mingea de voi arunca podul nostru în gata să spargă cerul. Un
\ rcîiţ: dimensiunea cosmică. o parte componentă a na- ( cirpă, şi sîngele amestecat aer ? Ii cunoşteam toate as­ părea afectat de situaţie. car de-aproape, dar un
' oăoară,. cazul lui Sado- turii, împreună eu care a cu praf. şi... cunzişurile, îl ştiam bine, . Dimpotrivă, zimbiSe lă Ve­ ccr dătător de „diamante“
vearhp evoluat vreme de zeci de i Ce să-ţi mai scriu ■ acum, '.făcea parte din locurile cele, derea unei trăsuri fără co­
Pol- A uza de acest sentiment milenii şi - că fără ea nu Flora ? în fiecare zi murim . mai apropiate . sufletelor viltir, care. aştepta in laţa era noua mină pc care o
mai înseamnă nimic. Iar a-
al naturii reprezintă insă cest lucru nu se face di- j cite. o secundă. în fiecare zi noastre de copii... Podul, de . clădirii ■ gării. Vizitiul, un visase nopţi de-a jindul,
azi, din păcate, pentru li­ dactic şi tezist, -ci firesc, sîxitem mai bătrîni. decit departe, semăna cu un joc hăt rin cam şoc/ după cău- Încă de pe băncile şcolii.
nii esteţi, uri simptom de de ia sine, aşa cum dcall- ! ieri. Mai trecuţi către din­ de cercuri. Peste puţin, pei­ Cinci i-a spus, bălrinul a
înapoiere. Cu ciţiva ani in fel l-au făcut dintotdeauna colo cu o secundă. Strada iz- sajul se va schimba. Explo­ lătura—ochilor, ii dăduse z.Unbii.
urmă, un critic mă arăta marii scriitori cu simţul ( voreşte din paşii celor care zia va însemna sfirşitul po­ ■tircoalc si, mai repede de­
BM cu degetul fiindcă puneam naturii. Sara pe deal de- j trec. Mi sini trecătorii. Cine dului, Alt pod, altă dată, ci! se aştepta, îl insta­ Dă, da ! Aşa yjndcam
natura să participe la tri­ vine astfel mai eficientă nu ştie ce este un trecă­ podul celor ce vor veni... Pe lase pe canapelele pono­ ■ şi ■ cu 1 Noi, vulcănenii,
bulaţiile personajelor. Mi-o decit un întreg raft de l crescuţi de mici Ungă gu­
mus puneam, fireşte, ..să parti­ broşuri de propagandă a- , tor? Este ceva care trece, margini copiii vor sădi site ale vehicoluluj. Mîr- ră „băii“ cunoşteam o sin­
cipe", Ilar ceea ce el con­ rida împotriva poluării. ca ziua. ca noaptea, cri via­ flori... Aici, in noaptea asta ţoaga se uita Înapoi, veri-
K;i- ţa... Strada, lungă şi culca­ de august... Ce ciudat su­ gură poartă şi-un singur
pro- sidera ca atare era atmo­ Bineînţeles, celor ce nu au ; tă peste urribra soarelui. Ci­ nă !••• E timpul, şi ce-aş f¡cirul dacă stătea bine, a- cer. Cura de lut şi cerul
eteo- sfera acelei cărţi, crescută acest simţ' — scriitori sau ne trece primul va muri. poi o luase din loc cu În­ de-aproape! Mineri, lăcă­
1
tgra- şi din convingerea mea că, critici — nu li se poate mai putea să-ţi scriu? Mii-. cetineală.
;azin în anumite condiţii, un inocula. aşa cum nu se Poarta este deschisă. Poar­ nile noastre vor înflori pe tuşi, electricieni, coc ¡.şi, cu
toate poale transplanta simţul ta spre -nimic, poartă spre ziduri, şi va ii “ o zi mare, Veniţi mereu! Ve­ toţii trăiau sub ccrui ăsta.
:i j ur- peisaj poate determina o drumul fără întoarcere. Flora. Ştiu' eu ! Suflă uri- niţi! U mult dc lucru! —
suflet. umorului. Nimerii nu-i va
13, 30 anumită stare de spusese bălrinul cind a- Da, da, iui cer dc-aproa-
oba- Dar nu numai un peisaj, ci osindi pentru un asemenea Trec. Paşii imi sună străini. vînt de taină. Ne'fură som­ pe ! Ai dreptate! Noi, oa­
Top chiar o nuanţă a luminii. lucru. Dar, neputînd să Ceru) s linte vânătorul eu nul şi ni-1 rodeşte pretutin­ llase că este din nord si
cuiui Rentru a simţi însă aşa faci un bine undeva, e o- , câteva zile mai înainte. Şim- deni.’ Legănate ,îri palmă, o- că plecase in lume ia che­ menii acestor locuri n-am
asio- ceva trebuie să fii dotat meneşte să te .fereşti mă­ ţindu-1, începe să moară câte rel'c vieţii vor încolţi peste lăsat vatra 'bunicilor. Şi,
ndrît car a tace rău. marea altor oameni, . ale
Maur cu acel .sentiment al natu­ puţin, iar in ziua sorocită, ochiul sticlos ăl nemişcării. că/or voci distincte, În­ parcă ştiind că veţi veni
na- rii de care unii evită- să e poate mort. Vînătoru! uci­ Nimic n-a fost în zadar. Flo­ mulţi, ca frunza şi ca
niei : mai vorbească, de parcă ar RADU CIOB A NU de un cerb deja mort... Cit ra. Poate că ar li trebuit să demnuri lierbinţi de mun­ iarba, el, oraşul, a cres­
i Noi că, Ie auzise de hăt de­
•opto o fi ceasul? La noapte... Ce alegem alt drum. Dar, oare parte. cut . linăr. Priveşte-l! Peste
nnlo- greu trece timpul. Cine va am fi putut ? Pentru noi nu ani veţi spune că sînteţi
r mă­ trăi miine va fi un om fe­ există decit drumul acesta — liu sint bătrîn. prea
riri,SU ricit. Nu, cine - va trăi mîi- -- al adevărului, Flora. Să bătrîn, dar voi ăştia tine­ ai lui cu trupul şi cu su-
•ft de fiinţării înainte. Glasurile . rii, in voi c nădejdea! iletul! Şi cine ştie dacă
«Ura­ ne va fi mai bătrân. Şi pia­
şi ţa va pleca undeva, departe, noastre vor răzbate spre lu­ Uneori stau şi mă gîhdesc tuci culoarea ochilof nu o
adio- va pleca şi nu se va mai mină. O lumină .mare. Flo­ să mă duc şi eu acolo, pe să vi sc schimbe. Aici mai
'«TlliC
dans; /¡mor patria întoarce. Acum vine cineva. ra. Ce să-ţi mai scriu ? în Valvă Arsului, cu mir ţoa­ toţi oamenii au ochii ne­
o.k— Sini mai mulţi paşi. Şi grei. fiecare, zi murim cite o se­ pa mea, să pun umărul, gri 1 Ne împrumută din
•110C- Poate... Totul va muri la cundă. în fiecare zi sîntem dar cine arc nevoie de o culoarea Iui cărbunele!
ora şase. Ca în jocul nostru mai bătrîni ca ieri. Mai tre­ plrlită dc droaşcă. Au în­
cu „Omul de zăpadă“. Ora cuţi cu o secundă. ceput să vină macini de
O locuiesc, ii respir respiraţia şase a ’sosit, omul alb a ve­ Cine va trăi miine va fi
nit. Cu un ceas înainte voi mai băţn'n cu o secundă. Ba n-ai Ioc să te mişti. Ehe- Acum, mereu îşi arun­
O port in carne şi mi-e dor de ea. cânta pentru tine. Flora. A- nu miine, Flora, nu va mai hei, de eram şi eu mai că ochii dc la înălţimea
utm. aş trece pe la casa a- fi nimeni bătrîn, si ne vom linăr! schelelor acolo, in virlul
■n >>d întoarsă «lin grădinile vţechi de sub pămînt. dealului şi in liecare di­
; Di n oeea, cine ştie, poate pen-^ scrie numele cu liniştea. Intr-un Urziu coborî se,
HU- tru ultima oară, dar n-am după ce moşul l-a purtat mineaţă îi vecie stînd pe
e re­ Acolo necontenit curge verdele rin, s-o fac. E mai bine aşa, DANIEL Dl'MITRASCU lingă vehiculul lui,
proşul dc-a lungul unor străzi bătrîn
vanşa Adăpind matricea telurică. , inohorite, prin. oraşul cu privind cum a mai cres­
mo- caso pitice şi dărăpănate, cut cu o zi şi o noapte
; t-lt De acolo mă întorc fură vechiul meu chip
J; NO- înnegrite dc vreme. Hoi­ pruncul năzdrăvan ut Văii
prou- nărise spre dealurile dc şi li aude din depărtare
■ENI : .JSi,-cu greu îmi ascund în veşmântul sfişiat
ce’ — unde vuietul constructori­ spusele de atunci.
trai) ; .— . mătase lor se ridica ca o marc ■ ~ fi simt'că ne aşteap­
ti ■' — tălăzuită. Mîrţoaga sc o- tă,
résc) ; Freamătul mladelor noi izbucnindu-mi din oase copii! Ii lucru mare
oar'ce prise în viciul unuia, ca să-l ştii sub cerul de-a­
osc) ; ia un semn, obosită poate proape,
nisip Poate înfrunzesc înainte să-i spun : • I aştcptîndu-ic in
■ ’ ’Nea de preumblare şi atunci a nelinişte!
n citó­ — Nu există moarte — i i văzut gurile dc Iul. Bătri- '/.impeşte şi îi lace semn
la tre
«vtiito- Numai puterea nemăsurată a inimii nul îşi puse mina la ochi cu mina. Şi dc liecare dată
Uoar- ■In timp cc faţa i sc lumi- ' ştie că-i răspunde. Curios!
KAD: Intre mine şi ea, nici măcar umbra unui cuvânt. na a bucurie.
Siea- Intr-adevăr, i s-a schimbat
Í31A.R- — Ii simt neliniştea, co­ culoarea ochilor. Munceş­
Igrul Numai puterea nemăsurată a inimii pii ! E lucru marc să-l
ui) ; simţi şi să-i ştii tulbura­ te I El, fiul acestui oraş
fan- Numai gustul de pămînt neînceput. cu terestre de cărbune.
rimă- rea. Al mei, toţi iiii şi ne­
ira) ; poţii lucrează acolo. A- SILVIAN MATEI .
ku-iile
HA- FLORINA JIANU
icular
Dra-
¡eriiJe
terina. „Simfonie" — Pictură «le MARIA DINCA (Petroşani).
cultu-
bles-
tUure- Poşta literară
, din ra a oferit un reuşit mo­
„HJC : DIN VIATA CENACLURILOR ment literar-muzical în mij-
Mine-
Bim. locul oamenilor muncii de Diana Barhu — Miliă-- Trebuie să munciţi mult
e I-JI DEVA. Din suita manifes­ Florina Jianu, ambele punc­ ciere aparte s-a bucurat la atelierele centrale de re­ . ieşti. Semne evidente de mai mult pe. fiecare vers.
tărilor ce premerg aniver­ te suscilînd opinii, uneori . poezia sa patriotică, sensi­ paraţii ¡de I.C.S.H. Acţiu­ talent, de înzestrare poe­
sarea a 25 do ani dc exis­ contraversate, clar utile ca bilă, sinceră, evitînd versi­ nea a prilejuit şi cunoaşte­ tică. Trebuie să dovediţi loan Barb — Călan.
tenţă a Cenaclului iiteţar experienţă pentru membrii ficarea anostă, stereotipă şi rea mai îndeaproape a mun­ însă o exigenţă mult mai „Cîntă-mi, iubire din stru­
„Ritmuri" din Deva, consem­ celor două cenacluri. simplistă cu care, din pă­ citorilor de către tinerii sporită faţă de propriile na/ în suflet liră de aur/
năm un interesant şi fruc­ S-au remarcat în mocl cate, ne mai întîlnim chiar creatori şi interpreţi. Au ci­ creaţii. Pasăre albă în z.bor/ să-ani
entru tuos schimb de opinii asu­ deosebit poeziile Florinei în paginile revistelor de li­ tit din creaţiile lor poeţii ; întind cântecul prin a-
aenţl- pra modalităţilor de crea­ Jianu, prin modalitatea lor teratură. Valida Răuţoiu, loan Iovă- loan Hain — Lăpu.şnie. zur"/... şi tot aşa mai de­
- cu nescu, Martin Seghedt şi Ultima scrisoare conţine parte pină la finalul „Cîn-
iperit. ţie literară, asupra temati­ de expresie lirică, prin cla- Să reţinem şi atmosfera Eugen Evu, iar poezia a fost şi patru poezii, care însă tă-mi
tem- cii şi mesajului literaturii • ritat a şi profunzimea, tot­ amicală, degajată, colorată iubire din strune/
ploaie contemporane, intre mem­ odată, a discursului poetic. deseori cu epigrame crea­ însoţită de muzica aprecia­ mai trebuie lucrate. Citiţi amiază fecundă în trup".
á ca- tului grup folk „Canon" mai multă literatură con- -■ Nici de data asta nu pu­
Izolal brii cenaclurilor literare din Toţi cei care au vorbit, te ad-hoc, spiritul de cola­ temporană.
r de- Brad .şi cei din Deva. Dis­ printre care îi amintim pe borare în caro s-a desfă­ (loan Evu, Mircea Qoi.an, tem spune da.
1 pă- cuţiile au avut ca punct de Radu Ciobanu, Gligor Haşa, şurat înlîlnirea. Brudy Hanipel şi Graţiaţi
mo- Ordeanu), formaţie care va SU'jăi c! lonescu — De­ Liv Pastei, Simeria, A-
loca- plecare un eseu despre cul­ Ionel Receanu, Marin Ne- AURELIAN SÎRBU va. Este. foarte adevărat detina Olteanu. Simple
Tem- tivarea tinerelor talente şi goiţă, au constatat evoluţia reprezenta judeţul nostru Ui
•z ti promovarea literaturii de poetei înspre o mai mare etapa interjudeţeană a Fes­ spuneţi in poezia v ursi ficaţii.
3, iar valoare in rîndul cititorilor, concentrare a versului, a- tivalului naţional „Cintaroa ..Străin din. depărtări",
Si iii 1 dar ii lipseşte fiorul liric. RED. !
cea- aparţinînd profesorului Gli- cesta devenind mai grave HUNEDOARA. Cenaclul României . Şezătoarea a (ost
gor Haşa, eseu urmat de un mai meditativ, mai încărcat „Izvoare" al Casei muni­ prezentată de poetul Eugen
moment poetic; susţinut de de semnificaţii. Dc o apre­ cipale de,cultură' Huriedoa- Ev u.