Page 46 - Drumul_socialismului_1979_05

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

Preocupări intense pentru DRUMURI U IZVOAR FIERULUI

ce noua oteiărie electrică Orice hunedorean atent de mai bine de 30 de ani nare, spălare, selectare etc.) schimbul „A“. îmi mărtu­ rj
la creşterea fără preget a în subteranele munţilor pentru a putea fi introdus riseşte că lupta cu mun­
oraşului, la înflorirea aces­ Poiana Ruscăi. Mina Ghe- în furnale. Drumul fierului tele e foarte interesantă. 9,0« Telet
să atingă parametrii proiectaţi tui ţinut cunoscut încă de lari are trei puţuri active. extras se petrece tot pe E căsătorit, de meserie va­ 10.00 I*rof:
sub munte, pînă la Uzina
gonetar, elev în anul V al
Al patrulea e în lucru a-
pe vremea dacilor ca fiind
un loc al fierului topit în cum. Cele mai vechi ates­ de . preparare a minereuri­ Liceului de matematică-fi- (Iran
gropi sau mai apoi în fur­ tări ale exploatării fieru­ lor de la Teliuc. Trenurile zică din Hunedoara. Intre 11,10 Şoiir
nale gigantice, poate des­ lui aici se pierd în negura cu minereu nu obosesc nici­ timp, soseşte şi ortacul său 11.20 Muzi
! (Urmare din pag. I) două cuptoare electrice de coperi oricînd lucruri şi vremilor paşnicei Dacii. In odată pe sub acest pă- Codreanu Vasile, de loc din 11.40 Albu
la noua oţelărie, rod al ca­ locuri noi de îneîntare, sur­ anul 1887, la Ghelari se mînt. Un grup propriu de Pădureni-Ia.şi, în vîrstă de 12.20 Tele?
întreţinerea la cald a cup­ pacităţii de creaţie a spe­ prize binevenite omului extrăgea mai puţin de 100 cercetare şi prospectare 18 ani. Stă ’ la căminul de 17.00 Telej
.cameră
nefamilişti,
în
modern.
de mii tone de minereu ;
cu
toarelor electrice; durabi­ cialiştilor noştri, se com­ Am călătorit recent spre în 1891 se atinge cantitatea lucrează intens înaintea un văr. îmi spun amîndoi 17,05 Tcleş
minerilor.la
noi­
depistarea
litatea acestor cuptoare se portă bine, că acestea au minele de fier de la Ghe- de 100 de mii tone şi abia lor zăcăminte. că ar fi bine dacă s-ar or­ 17.30 Curs
situează la peste 115 şarje, ajuns la indici de produc­ lari. Drumul Hunedoarei ce prin 1897—19Q0 s-a ajuns la Cu o colivie care scutură ganiza cîteva excursii, ac­ nil
cu mult peste norma plani­ tivitate chiar mai buni, com­ o apucă spre aceste mine tivitatea culturală şi edu­ 17.45 Tragi
ficată pe campanie. parativ cu cei obţinuţi la are un farmec provocat de cativă ar fi mai intensă. 17,55 Gala
cuptoare de provenienţă o sălbătăcie naturală şi o Atît în cadrul minei, cît şi (Iova
— Prin minuţioasa pre­ străină. explozie minerală nemai- însemnări de scriitor la cămin. IX,30 Romi
gătire şi executare a repe- întîlnită. Stîncile coboară Gherasim I. Mureşan, şef 18,50 1001
¡raţiei curente la cuptorul — în mod firesc, dacă pină la şosea, copacii la de brigadă la orizontul X, 19.00 Tclcj
nr: 1, efectuată în luna mai pornim de la statutul de fel, mestecenii se zbat albi 200 mii tone minereu ex­ zdravăn, dar nu reuşeşte să miner specialist,, om de 39 19.30 „Stei
— menţiona maistrul Nico- prototip al acestor agre­ şi singuri în vînt ca nişte tras anual. In anii crizei ne sperie, am coborit • în de ani, lucrător în mină roma
ale
electrice
lae Avramescu — s-a reu­ gate — menţiona tovarăşul pîlpîiri Cerna aleargă natu­ economice dintre 1932— puţul central pînă la ori­ de 13 ani, îmi spune că 19.40 Noi,
pentru el noţiunea de co­
prin
rii.
Şerban — trebuie să spu­
şit ca acest agregat să fie marginea drumului, pe 1933— minele Ghelariului zontul IX. Aici îl găsim pe lectiv de muncă — înseam­ 20.00 Telec
redat producţiei cu opt ore nem că ne mai confrun­ au fost închise. Un adevă­ Miliai Radu, maistru miner nă „a fi şi a lucra om lin­
tăm şi cu unele probleme, prund, parcă încercând să rat reviriment a cunoscut ce are în subordine 00 de „Mar
mai devreme, ceea ce s-a care au apărut la sistemul atenueze cu susurul ei du­ extracţia fierului aici în oameni împărţiţi pe echipe gă om — în deplină înţe­ actori
concretizat în peste 150 ritatea locurilor. încerc anii primului şi ai celui şi brigăzi. Are doi copii legere, disciplină, respecta­ mînie
tone de oţel elaborate su­ de răcire al grinzilor port- să-mi imaginez cum stau de-al doilea război mon­ şi soţia lucrează ca asis­ rea N.T.S.“. îmi dă cîteva tură.
exemple de mineri din sub­
de
plimentar. Cîştigul de pro­ electrod. Mă refer la unele sub aceste începuturi ciuda­ dial. tentă medicală la Hune­ ordinen sa care sînt sufle­ studii
munţi,
amestecurile
ducţie respectiv înglobează deficienţe de proiectare, ca­ te de fier, şisturi, cuarţite ţii Dar bazele unei extrac­ doara. In mină e din 1951. tul entuziast al colective­ a meri
în timp ce mergeam dis-
ştiinţifice,
adevărate,
activitatea responsabilă a re nu au putut fi rezolvate şi calcare mineralizate. Zac moderne au fost puse în cutînd şi cercetând rocile lor din care fac parte. Re­ 21,30, „Ciut
în faza de prototip. în pre­
maistrului Alexandru Măr- acolo de mii de milenii, anii noştri de după elibe­ fabuloase, căpăAod sub lu­ ţinem pe Marcel Tănase, 21.45 Teleji
zent specialiştii noştri îm­ Irimie Andronache, Vasile
goi, a lăcătuşilor şi electri­ preună cu cei de la Bucu­ hotărîte, primordiale, sche­ rare — ajungîndu-se în mină, reflexe g'-.ou de des­ Partenie, Ştefan Uruc şi
cienilor Alexandru Kiş, Cor­ reşti, cu sprijinul efectiv, al lării ale planetei în uni­ anul 1978 la extragerea cris cu puterea alfabetului, alţii. Dintre iniţiative no-
nel Nistor, Ilie Alexiuc, Io- comitetului de partid şi al vers. Curiozitatea şi nevoi­ cantităţii impresionante de întîlnim pe galerie o co­ tăni : „Nici o maşină de
din
au
trezit
le
omului
1 155 000 tone. Cine nu a
sif Fleişer şi a altora, care conducerii combinatului de­ somnul veşniciei adîncuri- fost într-o mină de fier, chetă locomotivă L.M.-7. Ni încărcat sub 6 tone pe
se explică pe scurt rintre-
au executat lucrări de re­ pun eforturi pentru rezolva­ le, punîndu-le la treabă. La nu-şi va da cu adevărat 'gul proces de extracţie. In­ post“, eliminarea rebutu­
paraţii de înaltă ţinută pro­ rea acestor probleme şi a- Exploatarea minieră Ghe- seama că această cantitate ginerul miner Dumitru Ni­ rilor, încadrarea în consu­
fesională. vem certitudinea că solu­ lari lucrează peste două este mai mult decît impre­ colao, de loc din Teliuc, a- murile specifice etc. . »'Urt'UI*
Inginerul Gheorghe Şer- ţiile preconizate vor da în mii de oameni. Primul sionantă. Minereul care se daugă faptul că în extrac­ tn aceste drumuri sub „¿io gr a n
.aiiojurni
subteranele
pămint.ene
a-
găseşte
în
ban — şeful atelierului în­ scurt timp roadele aştep­ dintre aceştia foarte mulţi, cestor munţi se numeşte ţia minieră, ritmicitatea are fierului, am spre izvoarele presei ; 8,
căutat de mine, a fost un
o
un rol deosebit. Astăzi se
descoperit
treţinere — remarca că cele tate. ghelărean de baştină, pă- siderită. Mai rar, dar se extrag în medie câte 0 tone seamă de oameni deosebiţi, cliilor; 9,00
durean, om liotărît, vibrînd întilneşte cîteodată şi limo- pe post. curajoşi, despre care voi 9.05 liâspu
lor ; 10,00
ca lama oţelului atunci nită. Minereul este atît de Mă întreţin cu tînărul u- scrie întotdeauna cu plă­ 10.05 Disc
cînd vorbeşte sau făptu- amestecat şi pătruns în tecist Angliei Constantin, cere. populară;
ieşte ceva. Se numeşte Alic roci, îneît necesită o com­ locţiitor al secretarului or­ socialiste ;
Carol Andronîc si lucrează plicată prelucrare (măci- ganizaţiei U.T.C. de pe VALERIU MARCAU ştiri ; 11,Oi
Operativitate şi calitate ni cri lor ; i
ră radio-f
de ştiri ;
la efectuarea ii AVUJÍE CE TREBUIE RE1NTR9BHSA
ra fol ciori
Odă
limbii
Repere im
primei praşile De la 1 hi
ritmic ; 15
Bi, Tî i. cu minut ;
20,00 Fes
„Cin tar ea
i/ (Urmare din pag. If Un loc de seamă pe a- m Si Pagini din
genda preocupărilor de se­ fascismului
¡jele şi la întreţinerea ma­ zon ale consiliilor agroin­ sonore ;
oră ; 23,00
nuală a culturilor. dustriale şi comandamen­ 0 ii metalul vechi; de ce şi tptica muzical ne
Eforturi susţinute se im­ telor locale pentru agricul­
pun şi la rebilonatul şi er- tură îl deţin lucrările în In subordinea întreprinde­ TIMIŞOA
bicidarea culturii de car­ fermele legumicole unde, rii de producţie industrială tul acestora, întrucît se ştie litalca azi; rad
1
nia
tofi, acţiune la care coope- pe lingă întreţinerea cul­ pentru construcţii căi fera­ că în ultimul deceniu circa lieduri Ion
a-ativele agricole din consi­ turilor, o atenţie deosebită te Deva se află şi carierele 40 la sută din producţia Emisiunea
mondială de o (el a fost rea­
liile unice agroindustriale trebuie acordată încheierii de piatră de pe valea Cri- lizată pe baza materiilor se­ Ciută la vi<
Călan, Dobra, Hunedoara, şului Alb. Acestea deţin şi cundare feroase. în meta­ 19,00 Em
Ilia şi Simeria se prezintă grabnice a însămînţării şi gospodăresc un mare nu­ lurgie, fiecare tonă dc fier retrospecih
cu rezultate sub posibili­ plantării legumelor pe toa­ măr de utilaje moderne, de vechi înlocuieşte circa o to­ Cărţi şi ici«
perfecte“
tăţi. In majoritatea coope­ te suprafeţele planificate. mare randament. Firesc, u- nă de fontă, pentru a că­ nescu; v;
rativelor agricole din con­ Ţinînd seama de rolul nele utilaje vechi au fost rei elaborare sînt necesare tînăr scriit«
siliile agroindustriale Haţeg decisiv pe care îl are pri­ scoase din funejiune. Dar două tone minereu, o tonă za; 19,30—21
şi Totesti, unde se află su­ ma praşilă asupra recoltei, tot firesc era ca, după ca­ de cărbuni cocsificabili, 0,5 tru caselor
prafeţele cele mai mari sare, aceste însemnate can­ tone calcar.
este necesar ca în aceste
destinate culturii cartofi­ zile cadrele tehnice din u- tităţi de metal să ia dru­ Ne apar în fa|ă alte can­
lor, s-a reuşit ca, datorită nităţi să se preocupe cu în­ mul oţelăriilor. Pentru că e tităţi de fier şi lemn risi­
bunei organizări a muncii revoltător să vezi fier aco­ pite. La cariera Tălagiu,
treaga răspundere de de­ perit cu pămînt, lăsat pradă
şi folosirii cu randament clanşarea lucrărilor de în­ chiar la intrare, un adevă­
şporit' a mijloacelor meca­ ruginei! De-ar putea vorbi, rat talcioc: tot soiul de
treţinere mecanică şi ma­ Crişul Alb ar povesti cît rofi, fel de fel de cauciu­ DEVA: E:
nizate, să fie finalizate lu­ Strungar de mare precizie — aşa îl numesc tovarăşii de fier vechi a „înghiţit“ din Egee (Patri
crările de rebilonat şi er- nuală la cultura porum­ muncă pe Ioan Costa, om de bază la I.C. Orăstie. neglijenţa unora, curi, caroserii etc. în apro­ loasă de la
Aciu­
pierea
carierei
hălfii
bicidat. bului. Foto ; VIRGIL ONOIU La cariera Leasa, pe par--- ia, din nou grămezi do fier hon 357 —
IIUNEDOAF
tea dreaptă cum vii dinspre . vechi : o cabină de la - mi y^căra) ; Pov<
şi
(
Brad, se află grămezi de autocamion de culoarcC "•ele onoare in
din
cain.
Materializarea obiectivelor din program - o activitate fier — scripeţi, rulmenţi, ca­ bastră, apoi alte în loc. Jf.ruJ) : PE 1 ]
bluri ruginite, ciururi, caro­
Cal uiu Ten.
loc
din
presărate
serii, jenti, ro|i metalice, S-a solicitat punctului de .. IlI-a (Uni
N
(7
butoaie de tablă. Pe partea colectarea metalelor să fie linişte imprcui
reu
permanentă, desfăşurată cu răspundere stîngă, alte utilaje — o fos­ transportate, dar n-a recep­ LUPENi:
tă schelă, alte metale pro­ ţionat nimeni semnalul. In unul (Cultu
venite de la instalaţii. Apoi, apropierea rampelor de în­ geb pictorul
VULCAN : li
în anul trecut şi în acest fost luate în cultură, plan- aparte între obiectivele de dernizările în sectorul zoo­ plase metalice, iar în apro­ cărcare a pietrei din preaj­ ralele (Mun
an cooperativa agricolă din tîndu-se cu cartofi. Datorită redresare l-au ocupat mă­ tehnic, se vor introduce a- pierea generatorului elec­ ma staliei Aciuţa se găsesc NEA : Căsâl
Romos şi-a întocmit progra­ lucrărilor agroameliorative surile pentru dezvoltarea dăpălori automate în două tric, şi în continuare — alte cantităţi do fier ce ru­ PETRILA : <
me cuprinzătoare de redre­ aplicate a fost posibil ca în sectorului zootehnic şi ridi­ adăposturi pentru vaci cu alte utilaje de felurite di­ gineşte. Vedem apoi un şa- sul: clar de^
resc) ; ANII
sare a activităţii economi- anul trecut unitatea să de­ carea eficienţei activităţii lapte, se face amenajarea mensiuni abandonate din siu şi un braţ de excavator şi apare ms
co-financiare, a căror înfăp­ păşească producţiile planifi­ fermei de animale. Ţinînd unei platforme pentru gu­ loc în loc. Dezinteres, ne­ care ar mai putea fi folo­ toresc) ; UR
micilor
tuire a fost şi este urmărită cate la hectar cu 2 tone seama de faptul că an de noi şi a aleilor de furajare. glijentă şi lipsă de răspun­ site. Pe malul Crişului Alb, iembrie); revoî
E
cu consecvenţă de organi­ sfeclă de zahăr, 2,4 tone an unitatea a avut balanţa Unitatea a procurat şi o to­ dere. Se impune ca tinere­ in continuare, fier vechi din râmîn oame
zaţia de partid şi de consi­ cartofi şi 250 kg grîu, ceea furajeră deficitară, fiind ne- cătoare de mare capacitate tul de aici, uteciştii, să a- abundentă, părăsit, uitat. şie) ; GURA
liul de conducere al unită­ pentru furaje, a cărei in­ dune fiecare bucăţică de fier ma escapadî
(Minerul)
;
ţii. Intre obiectivele priori­ stalare a fost terminată, dar vechi, recuperînd-o, con­ Pe baza planului de in­ Şoimul (Pal
tare, un loc esenţial l-au o- punerea ei în funcţiune este tribuind şi în acest fel la vestiţii, carierele amintite (Flacăra) ; ■
(Ca
Dueliştii
cupat acţiunile care vizea­ condiţionată de aportul I.R.E. întărirea zestrei noastre ma­ îşi procură prin întreprin­ I HAŢEG : Lă
ză sporirea potenţialului Deva. Tot la lucrările în teriale. dere utilaje noi, iar din ma­ zboare (Popi
productiv al pămîntului prin ce a permis livrarea supli­ voită să procure din alte ferma zootehnică s-a pre­ La .cariera Vîrfurile risipa gazii folosesc piese de Alegerea gim
realizarea unor lucrări agro- mentară la fondul de stat a surse nutreţuri în valoare de văzut amenajarea ocolului este la ea acasă. Pe malul schimb. Este binevenită in­ Colonel în r(
5
cultură) ;
aineliorative. In afară de a- unor importante cantităţi de zeci de mii de lei, s-a ac­ de la saivane unde, prin fo­ drept al Crişului Alb, utila­ dicaţia ca pe viilor, înainte treilea jură
plicarea amendamentelor produse. ţionat ferm pentru înlătu­ losirea materialelor din re­ je stau aruncate alături de de demontare să fie studiat I-II (Mureşu
fiecare utilaj în parte şi să
pentr
godnic
calcaroase pentru corecta­ O atenjie sporită în ca­ rarea deficitului în perioa­ surse locale, respectiv a moloz, gata să cadă în al­ fie reintrodus în circuit cît na) ; TELIUC
rea acidităţii solului pe Q drul programului de redre­ da viitoare de stabulaţie. In pietrei scoase din rîu, se va bia rîului. Apoi, fel de fel timp mai poate fi folosit. telor argintii
suprafaţă de 100 ha, s-a sta­ sare s-a acordat şi moder­ acest scop s-a făcut o mai realiza o economie de circa de butoaie ruginite. La vreo Transformarea materialelor
bilit să fie făcută afînarea nizării livezii pe cele 22 ha, bună amplasare a culturi­ 20 tone ciment. 20 de metri de staţia C.F.R. secundare în resurse utile
adincă pe 120 ha, din care urmărindu-se trecerea ei de lor şi s-au găsit posibilităţi Exemplul oferit de C.A.P. aşteaptă vraişte . cantităţi producţiei, economiei naţio­
pe 60 de ha lucrarea res­ la sistemul clasic la cel in­ ca şi pentru cultura plante­ Romos demonstrează con­ mari de fier vechi şi ta­ nale, să fie urmărită îndea­ VRBt
pectivă s-a terminat, ur- tensiv', prin îndesire. Pe lin­ lor furajere să fie destinate vingător că printr-o preo­ blă, precum şi utilaje de proape de către conducerea
mînd ca şi diferenţa să fie gă cei 1 500 pomi care au terenuri corespunzătoare, cupare consecventă pentru carieră. Patina ruginii şi-ă I.P.I.C.C.F., Deva, la toate
realizată în vară, după re­ fost plantaţi în primăvară, cultivîndu-se sfeclă furajeră, valorificarea eficientă a po­ pus amprenta şi în cîteva carierele de pe valea Crişu­ Timpul pr<
coltarea- cerealelor păioase. în toamnă vor mai fi plan­ porumb siloz, borceag şi tri- tenţialului productiv al pă­ locuri de pe porţiunea din­ lui Alb. Fierul vechi, cele­ ziua dc 16
De asemenea, în această taţi încă 1 400. Tot aici s-a foliene în cultură ascunsă mîntului şi fermei zootehni­ tre cariera Vîrfurile şi ca­ lalte materiale, să nu mai frumoasă şi
primăvară, cu sprijinul realizat împrejmuirea live­ pe mai mult de 90 ha. In a- ce se pot face însemnaţi riera Brătuleasa. Materiale fie lăsate pradă ruginii şi mai senin no
bil ziua. V
O.I.F.P.C.A. şi cu forţe pro­ zii, scarificafea terenului şi celaşi timp, pentru îmbună­ paşi pe calea redresării eco- industriale abandonate, ca­ degradării, ci să ajungă cit moderat din
prii, în tarlaua „Pucioasa" s-a construit un şopron, tăţirea pajiştilor, în anul tre­ nomico-financiare, echilibră­ re ar putea fi urgent valo­ mai grabnic la otelării!, temperatura
s-au executat lucrări de în­ valoarea investiţiei însu- cut s-au înfiinţat pajişti se­ rii veniturilor cu cheltuie­ rificate. Prin recuperarea şi 5 şi 10 grad.
lăturare a excesului de u- mînd 160 000 lei. mănate pe 40 ha, iar în a- lile şi ridicării rentabilită­ atragerea lor în circuitul e- ION COŢOI, maximă intri
de, ceaţă loc
miditate şi redare în circui­ Inginerul şef al cooperati­ cest an se vor realiza pe ţii întregii activităţi. conomic s-ar economisi ma­
tul arabil a unei suprafeţe vei agricole, Mircea Pătrîn- alte 20 ha. teriile prime, s-âr diminua VICTOR DRAIA
jle 5 ha, din care 4 au şi jan, ne-a spus că un loc In ceea ce priveşte mo- N. TlRCOB eforturile legate de impor­ corespondenţi ^