Page 49 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 49

ANUL XXXI


                                                                                                                                                             NK. <>(i9f>



                                                                                                                                                                 JOI,
                                                                                                                                                              17 MAI,
                                                                                                                                                                1979


                                                                                                                                                        4 pagini — 30 bani




                            Probleme mejore                                                                                                                „SUB ARCURI
                                                                                                                                                           DE LUMINA  11
                       ale mecanizării minelor                                                                                                         La   "Casa   cie   cultură   din
                                                                                                                                                      Că  lan  a  avut  loc  cea  de-a
                                                                                                                                                      şasea   ediţie   a   revistei   vor­
                                                                                                                                                       bite   „Sub   arcuri   de   lu­
                          Bază ştiinţifică                                                                                                            mină“.   Din   :   sumarul   revistei
                                                                                                                                                                   „Arta
                                                                                                                                                                         geto-
                                                                                                                                                      consemnăm
                                                                                                                                                      dacilor“   de   Dorina   Itul,   în­
                                                                                                                                                      semnări   de   călătorie   din
                                                                                                                                                      Franţa   de   prof.   Silviu   Gu-
                    • mineritului modern                                                                                                              ga,   recitalul   de   muzică   ţi­ şi
                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                    Mariana
                                                                                                                                                      nură
                                                                                                                                                           susţinut
                                                                                                                                                      Marcel   Angliei.   Invitaţii
                                                                                                                                                      reuniunii   au   fost   poetul
                                                                                                                                                      Ştefan   Popescu   .şi   prozatoa­
                Convorbire cu tovarăşul in ff. ALEXANDRU MICLEA,                                                                                      rea   Luminiţa   Petru   (autoa­
                          directorul I.C.P.M.C. Petroşani                                                                                             rea   volumului   recent   apă­
                                                                                                                                                      rut : „Totul şi încă ceva“).
                —   Se   ştie   bine   ce   impor­  re.  în  ce  priveşte  activitatea
              tanţă   deosebită   prezintă   căr­  Institutului   de   cercetări   şi                                                                       INTÎLNIRE
              bunele   pentru   dezvoltarea   proiectări   miniere   pentru                                                                              C U ALEGATORII
              economiei   fiecărei   ţări.   In   cărbune  Petroşani,  ea  inclu­                                                                      Tovarăşul   Viorel   Râcea-
               procesul   complex   al   extrac­  de  două  direcţii  principale  :                                                                   nu,   deputat   în   circumscrip­
              ţiei   şi   valorificării   superioa­  mecanizarea   lucrărilor   mi­                                                                   ţia electorală nr. G Hune-
              re.   cu   maximă   eficienţă   a   niere   şi   valorificarea   supe­
              acestei   valoroase   materii   pri­  rioară a cărbunelui.
              me,   activităţii   de   cercetare   Prima   direcţie   concentrea­                                                                      Emojn
              ştiinţifică   şi   proiectare   teh­  ză   preocupările   vizînd   me­
              nologică   îi   revine   un   rol   canizarea   unor  lucrări,   pro­                                                                    IU alta 1
              «ie   însemnătate   cot   îrşitoare.   movarea  de  noi  metode  şi
              C   um   este   implicat   în   aceas­  tehnologii  de  lucru  îndeosebi   Eleganţă, modern, abundenţă de produse — o caracteristică a magazinului „Palia“ din
              tă   activitate   „fierbinte“   co­  în  abatajele  sub  tavan  ar­  Orăştie.                                                           doara,   s-a   întîlnit   recent   cu
                                                                                                                                                                         Va-
                                                                                                                                                              loan
                                                                                                                                                      alegătorii.
              lectivul   de   cercetători   şi   tificial  din  stratul  UI  al  Văii                                                                 siie   Căpăţînă,   Li  Covaci,   Mol-
                                                                                                                                                                     via
              proiectanţi   pe   care   ii   con-   Jiului,   perfecţionarea   şi   a-                                                                dovan,   Gheorglie   Forţ,   alţi
              uncoţi ?                   daptarea   la   condiţiile   noas­                                                                           alegători,   au   ridicat   pro­
                —  Mâi  intii  v-aş  da  o  in­  tre  de  strat  a  unor  utilaje           La zi Tn agricultura                                      bleme   legate   de   mai   buna
              formaţie.  în  cincinalul  1981—   moderne,  complexe.  In  urma                                                                        gospodărire   a   blocurilor,   în­
              1985  producţia  de  cărbune  a   cercetărilor   minuţioase   efec­                                                                     treţinerea   zonelor   verzi,
              Văii  Jiului  va  creşte  cu  50   tuate  in  subteran,  a  consul­                                                                     funcţionarea   lifturilor,   păs­
                                                                                                                                                             liniştei,
              Ia  sută  fată  de  ui;imul  an   tării   permanente   cu   cadre­  Ritmuri, susţinute la                                               trarea   unităţilor   aproviziona­
                                                                                                                                                                     comerciale.
                                                                                                                                                      rea
              al  actualului  cincinal  —  con­  le  tehnice  de  la  întreprinde­                                                                    La   problemele   ridicate   s-au
              siderabil   spor   de   producţie   rile  miniere,  cu  minerii,  spe­                                                                  indicat   soluţii   concrete   pen­
              ce  va  trebui  obţinui  integral   cialiştii  noştri  au  elaborat  u-                                                                 tru   rezolvare.   (V.   GRIGO-
              pe   seama   creşterii   produc­  nele   soluţii   de   creştere   a   întreţinerea culturilor!                                         RAŞ, corespondent).
              tivităţii  muncii,  prin  noi  me-   productivităţii   muncii   pe   a-                                                                       EXPOZIŢIE
               ■  5de  şi  tehnologii  de  lucru,   bataj.   cum   ar   fi   scoaterea
              prin   utilaje   moderne,   prin   unor   felii   mai   mari   prin                                                                           DE CARTE
              .soluţii   optime   de   extracţie.   subminarea straielor, apli-                                           în  fruntea  întrecerii  la  în­  CU VlNZARE
              Realizarea   aceslei   sarcini                                                                              treţinerea   culturilor   se   află   La   I.M.   Livezeni,   s-a
              deosebit  de  mobilizatoare  ne   Convorbire consemnată de   •  La  C.A.P.  Şoimuş  se  lucrează  la  prăşitul  porum­  cooperatorii   clin  satul   Uroi.   deschis   marţi   o   expoziţie
              angajează  deopotrivă  pe  cer­  DUMITRU GHEONEA        bului  ®  Culturile  curate  de  buruieni  atestă  hărnicia   Brigadiera   Maria   Poenaru   de   carte   social-politică,   şti­
                                                                                                                                                      inţifică
              cetători   şi   proiectanţi.   pe                       cooperatorilor  şi  mecanizatorilor  din  Slmcria  ®  Ingi-   arc  numai  cuvinte  de  lau­  poziţia   a  şi   fost  beletristică.   Ex­
                                                                                                                                                                  organizată
                                                                                                                                                                          de
              mineri,   pe   constructorii   de                       nerul  şef  al  C.A.P.  Sîntandrei,  loan  Igna,  demon­                        Centrul   de   librării   Deva,   în
              o iective si de utilaje minie-  fContinuare în pag. a 2-a)                                                  dă   privind   participarea   la   cadrul   manifestărilor   edu­
                                                                      strează  concret  cum  se  efectuează  praşile  de  calitate   muncă   a   unor   cooperatori   cative   de   întâmpinare   a   ce­
                                                                      ®  Unităţile  din  Consiliul  unic  agroindustrial  Orăştie   ca   Silvia   Cigmăian.   Măriţi   lei  de  a  .  35-a  aniversări  a
                                                                      lucrează  pe  ultimele  suprafeţe  la  erbicidalul  carto­  lrimie.   Muriţi   Sabău,   Ma­  eliberării   patriei   de   sub
                                                                      filor.                                              ri;!  Gîzău,  Petru  Sabău,  IL   dominaţia fascistă.
                                                                                                                          lisabeta   lrimie.   Sofia   Ber-   „C*NE ŞTIE C'IŞTIGA"
                                                                                                                          toi  şi  chiar  pensionara  lo-
                                                                                                                          sofa  Bădica,  care  la  cei  70   La   Deva   s-a   desfăşurat
                                                                      Cooperativa   agricolă   di.n   lonatul   şi   erbicidatul   car­               faza   municipală   a   concur­
                                                                                                                                                                        câşti­
                                                                                                                                                               „Cine
                                                                                                                                                           gen
                                                                    Şoimuş   este   unitatea   care   tofilor   pc   50   de   hectare.   de  ani  ai  săi  este  prezen­  sului   —   „Tineretul  ştie   hunedo-
                                                                                                                                                      gă“
                                                                    a   declanşat,   printre   prime­  Merită   evidenţiate   şi   efor­  tă  zi  de  zi  la  lucrările  câm­  rean   luptă   împotriva   incen­
                                                                    le  din  Consiliul  unic  agro­  turile   cooperatorilor,   care   pului.   O   contribuţie   meri­  diilor“.   Organizat   de   Comi­
                                                                                                                                                           municipal
                                                                    industrial   Deva,   semănatul   au   terminat   prasila   manua­  torie   la   întreţinerea   cultu­  tetul   asistenţa   tehnică  al   a   U.T.C.
                                                                                                                                                      cu
                                                                                                                                                                        Gru­
                                                                    porumbului.   Ca   urmare,   tot   lă la sfecla furajeră.  rilor  şi-o  aduc  şi  mecaniza­  pului   de   pompieri   Deva,
                                                                    această   cooperativă   a   tre­  Un  exemplu  de  interven­  torii   Pavcl   Vinercan,   Cle-   concursul  a  pus  faţă  în  fa­
                                                                    cut   prima   la   efectuarea   ţie   promptă   şi   eficientă   mente  Moraru,  Nicolae  Bâi-   ţă   la   5  probe   teoretice   şi
                                                                                                                                                      practice
                                                                                                                                                                       clasînd
                                                                                                                                                                echipaje,
                                                                    praşilei   mecanice   la   cultu­  pentru   combaterea   buruie­  ţatu,   Aron   Braşoveanu   şi   pe  primele  trei  locuri  :  I  —
                                                                    ra   respectivă.   In   tarlaua   nilor  se  intîlneşte  şi  pe  o-   alţii.      Liceul   industrial   nr.   1   (prin
                                                                    „La   ferme",   mecanizatorul                                                     Dorel   Roşea,   Vasilc   Filimo-
                                                                                               goarele   C.AJ’.   Sinieria.   La   Pe  inginerul  şef  al  C.A.P.   nov.   Mioara   Mărimţ),   II   —
                                                                    Horia   Cuteanu   a   realizat,   cultura   porumbului   erbiei-                  Liceul   industrial   nr.   2   (loan
                                                                    pînă   ieri.   prăşitul   mecanic   darea   pe   vegetaţie   se   gă­  Sîntandrei,   loan   Igna,   l-am   Drăgoliei,   Ovidiu   Ghcor-
                                                                    pe  15  hectare.  Concomitent,                        găsit lucrînd efectiv pe    ghiu.   Victor   Ianc),   III   —
                      a a U-a furnale, C.S. Hunedoara. Comunistul Ionel                        seşte  în  faza  de  finalizare,                       Şcoala   de   maiştri   a   Grupu­
                v; . (dreapta) maistru la furnalul nr. 8, de 1000 me, îm­  alţi   doi   mecanizatori   -—   iar  l-a  sfecla  de  zahăr  s-au   N. TÎRCOB   lui   şcolar   minier   (I.   Mora­
               preună cu prim-lopilorul Mihai Aciobftnitei — fruntaş in pro­  Martin   Anclax   şi   Itemus                                           rii,   C.   Răducioiu,   I.   Ben-
                ducţie — supraveghind eu atenţie procesul tehnologie de ela­                   prăşit  mecanic  25  de  hec­                          dea). Felicitări î
                borare a fon'ei.                                    Lupaş — au efectuat rebi-  tare şi manual 10 hectare.  fContinuare în pag. a 2-a)
                       SUCCESE DE PRESTIGIU                                                     in mul de ml:
                 ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ                                                       S3  Redacţia  „Drumul  so­ :
                                                                                                             întreabă
                                                                                                   cialismului
                                                                                                   Cinci  se  va  face  ordi­
                   LA I.M. URICANI —     acumulat   restanţe   la   pa-   lului.   calităţii   produselor   ne  în  sectorul  zoo­
                    UN NOU UTILAJ        panouri  mari,  în  luna  apri­  realizate.   La   principalul   tehnic  al  C.A.P.  Au­
                       DE MARE           lie  a  obţinut  depăşiri  de   produs  —  vagoneţi  de  mi­  rel  Vlaicu  şi  se  va
                   PRODUCTIVITATE        plan   la   toate   sortimentele,   nă  —  personalul  muncitor
                                         la   panouri   rccuperînd   in­  de  la  .U.U.M.R.  Crişcior  a   redresa  situaţia  pro­
                 Minerii   de   la   Uricani   tegral   minusul   din   luna   realizat   suplimentar   pre­  ducţiei de laple ?
                                                şi
                                         martie
                                                    realizind
                                                             peste
                muncesc   cu   abnegaţie   in   plan  1  267  mc.  Ritmurile   vederilor  de  pian  de  la  în-
                abataje,   realizîndu-şi   rit­                    ceputul  anului  peste  250  de   £3  Viaţa  de  partid  :  Un
                mic   prevederile   cie   plan.   bune  de  lucru  se  menţin  şi   bucăţi,  care  au  luat  deja   puternic   ferment   al
                                         în  această  lună.  primele  15
                Şi  aici  mecanizarea  lucră­                      drumul   întreprinderilor   mi­
                rilor   in   subteran   se   află   zile   înregistrînd   depăşiri   niere.  De  subliniat  că  a-   vieţii  colectivului  în
                într-un  proces  intens.  Nu­  de   plan   atit   la   panouri   cest  spor  de  producţie  a   activitatea  de  reali­
                mai  de  la  începutul  anului,   mari.  la  produse  din  b.c.a.   fost   obţinut   în   condiţiile
                în  abatajele  Uricaniului  au   armat,   vată   minerală,   că­  înregistrării   unor   însem­  zare a planului'
                fost   introduse   trei   com­  rămizi   refractare,   materia­  nate  econoihii  de  materia­
                plexe   mecanizate   dé   înalt   le  de  construcţii  din  mase   le,   combustibil   şi   energie   E3  Oameni  ai  zilelor
                randament.   Este   unul   din   plastice.  Paralel  cu  străda­  electrică.       noastre
                principalii  factori  prin  ca­  nia  pentru  îndeplinirea  rit­
                re  au  fost  extrase  supli­  mică  a  planului  sortimen­  CU FORŢE SPORITE   ■  O mie de flori
                mentar  în  cele  patru  luni   tal  se  acordă  o  atenţie  spo­  LA ÎNSILOZAREA
                şi  jumătate  ale  anului  mai   rită   şi   îmbunătăţirii   cali­  FURAJELOR
                mult  de  4  000  tone  de   tăţii   materialelor   de   con­                   BB  Cooperativa  „Mure­
                cărbune.  în  aceste  zile,  la   strucţii.          Intrată  în  actualitate,  ac­  şul"  —  o  unitate  a
                I.M.   Uricani   a   început                       ţiunea  de  însilozare  a  fu­  cărei  activitate  spo­
                montarea  unei  combine  de   VAGONEŢI DE MINA     rajelor   se   desfăşoară   cu
                mare   dimensiune   şi   pro­  PESTE PLAN          forţe   sporite   la   C.A.P.   reşte continuu
                ductivitate   ridicată   pentru                    Sîniandrei,  unde  se  lucrea­
                lucrările de deschideri.   liotă  r  î  t  să  îndeplinească   ză  cu  două  combine  şi  pa­  9 Dialog cu cititorii
                                         integral   prevederile   de   tru   remorci.   Este   stabilit
                      MAI MULTE          plan   la   producţia   fizică,   ca   unitatea   să   realizeze   ■  Optimile  de  finală  ale
                     MATERIALE           sortimentală  şi  la  produc­  peste  1  200  tone  siloz,  con-
                   DE CONSTRUCŢII        ţia  netă,  colectivul  de  la   servînd   după   această   me­  „Cupei  României“  la
                                         U.U.M.R.  Crişcior  dă  aten­  todă   ierburile   şi   trifolîe-   fotbal
                 Dacă  în  primele  trei  luni   ţie   deosebită   bunei   utili­  nele   rezultate   la   prima
                ale anului, I.M.C. Deva a  zări şi gospodăriri a meta­  cqasă.                  SS Semnal                     Aspect, din sala morilor de la uzina de preparare a mi­
                                                                                                                           nereului di ti Deva.
                                                                                                                                                         Foto : VIRGIL ONOIU
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54