Page 49 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 49
ANUL XXXI
NK. <>(i9f>
JOI,
17 MAI,
1979
4 pagini — 30 bani
Probleme mejore „SUB ARCURI
DE LUMINA 11
ale mecanizării minelor La "Casa cie cultură din
Că lan a avut loc cea de-a
şasea ediţie a revistei vor
bite „Sub arcuri de lu
Bază ştiinţifică mină“. Din : sumarul revistei
„Arta
geto-
consemnăm
dacilor“ de Dorina Itul, în
semnări de călătorie din
Franţa de prof. Silviu Gu-
• mineritului modern ga, recitalul de muzică ţi şi
de
Mariana
nură
susţinut
Marcel Angliei. Invitaţii
reuniunii au fost poetul
Ştefan Popescu .şi prozatoa
Convorbire cu tovarăşul in ff. ALEXANDRU MICLEA, rea Luminiţa Petru (autoa
directorul I.C.P.M.C. Petroşani rea volumului recent apă
rut : „Totul şi încă ceva“).
— Se ştie bine ce impor re. în ce priveşte activitatea
tanţă deosebită prezintă căr Institutului de cercetări şi INTÎLNIRE
bunele pentru dezvoltarea proiectări miniere pentru C U ALEGATORII
economiei fiecărei ţări. In cărbune Petroşani, ea inclu Tovarăşul Viorel Râcea-
procesul complex al extrac de două direcţii principale : nu, deputat în circumscrip
ţiei şi valorificării superioa mecanizarea lucrărilor mi ţia electorală nr. G Hune-
re. cu maximă eficienţă a niere şi valorificarea supe
acestei valoroase materii pri rioară a cărbunelui.
me, activităţii de cercetare Prima direcţie concentrea Emojn
ştiinţifică şi proiectare teh ză preocupările vizînd me
nologică îi revine un rol canizarea unor lucrări, pro IU alta 1
«ie însemnătate cot îrşitoare. movarea de noi metode şi
C um este implicat în aceas tehnologii de lucru îndeosebi Eleganţă, modern, abundenţă de produse — o caracteristică a magazinului „Palia“ din
tă activitate „fierbinte“ co în abatajele sub tavan ar Orăştie. doara, s-a întîlnit recent cu
Va-
loan
alegătorii.
lectivul de cercetători şi tificial din stratul UI al Văii siie Căpăţînă, Li Covaci, Mol-
via
proiectanţi pe care ii con- Jiului, perfecţionarea şi a- dovan, Gheorglie Forţ, alţi
uncoţi ? daptarea la condiţiile noas alegători, au ridicat pro
— Mâi intii v-aş da o in tre de strat a unor utilaje La zi Tn agricultura bleme legate de mai buna
formaţie. în cincinalul 1981— moderne, complexe. In urma gospodărire a blocurilor, în
1985 producţia de cărbune a cercetărilor minuţioase efec treţinerea zonelor verzi,
Văii Jiului va creşte cu 50 tuate in subteran, a consul funcţionarea lifturilor, păs
liniştei,
Ia sută fată de ui;imul an tării permanente cu cadre Ritmuri, susţinute la trarea unităţilor aproviziona
comerciale.
rea
al actualului cincinal — con le tehnice de la întreprinde La problemele ridicate s-au
siderabil spor de producţie rile miniere, cu minerii, spe indicat soluţii concrete pen
ce va trebui obţinui integral cialiştii noştri au elaborat u- tru rezolvare. (V. GRIGO-
pe seama creşterii produc nele soluţii de creştere a întreţinerea culturilor! RAŞ, corespondent).
tivităţii muncii, prin noi me- productivităţii muncii pe a- EXPOZIŢIE
■ 5de şi tehnologii de lucru, bataj. cum ar fi scoaterea
prin utilaje moderne, prin unor felii mai mari prin DE CARTE
.soluţii optime de extracţie. subminarea straielor, apli- în fruntea întrecerii la în CU VlNZARE
Realizarea aceslei sarcini treţinerea culturilor se află La I.M. Livezeni, s-a
deosebit de mobilizatoare ne Convorbire consemnată de • La C.A.P. Şoimuş se lucrează la prăşitul porum cooperatorii clin satul Uroi. deschis marţi o expoziţie
angajează deopotrivă pe cer DUMITRU GHEONEA bului ® Culturile curate de buruieni atestă hărnicia Brigadiera Maria Poenaru de carte social-politică, şti
inţifică
cetători şi proiectanţi. pe cooperatorilor şi mecanizatorilor din Slmcria ® Ingi- arc numai cuvinte de lau poziţia a şi fost beletristică. Ex
organizată
de
mineri, pe constructorii de nerul şef al C.A.P. Sîntandrei, loan Igna, demon Centrul de librării Deva, în
o iective si de utilaje minie- fContinuare în pag. a 2-a) dă privind participarea la cadrul manifestărilor edu
strează concret cum se efectuează praşile de calitate muncă a unor cooperatori cative de întâmpinare a ce
® Unităţile din Consiliul unic agroindustrial Orăştie ca Silvia Cigmăian. Măriţi lei de a . 35-a aniversări a
lucrează pe ultimele suprafeţe la erbicidalul carto lrimie. Muriţi Sabău, Ma eliberării patriei de sub
filor. ri;! Gîzău, Petru Sabău, IL dominaţia fascistă.
lisabeta lrimie. Sofia Ber- „C*NE ŞTIE C'IŞTIGA"
toi şi chiar pensionara lo-
sofa Bădica, care la cei 70 La Deva s-a desfăşurat
Cooperativa agricolă di.n lonatul şi erbicidatul car faza municipală a concur
câşti
„Cine
gen
Şoimuş este unitatea care tofilor pc 50 de hectare. de ani ai săi este prezen sului — „Tineretul ştie hunedo-
gă“
a declanşat, printre prime Merită evidenţiate şi efor tă zi de zi la lucrările câm rean luptă împotriva incen
le din Consiliul unic agro turile cooperatorilor, care pului. O contribuţie meri diilor“. Organizat de Comi
municipal
industrial Deva, semănatul au terminat prasila manua torie la întreţinerea cultu tetul asistenţa tehnică al a U.T.C.
cu
Gru
porumbului. Ca urmare, tot lă la sfecla furajeră. rilor şi-o aduc şi mecaniza pului de pompieri Deva,
această cooperativă a tre Un exemplu de interven torii Pavcl Vinercan, Cle- concursul a pus faţă în fa
cut prima la efectuarea ţie promptă şi eficientă mente Moraru, Nicolae Bâi- ţă la 5 probe teoretice şi
practice
clasînd
echipaje,
praşilei mecanice la cultu pentru combaterea buruie ţatu, Aron Braşoveanu şi pe primele trei locuri : I —
ra respectivă. In tarlaua nilor se intîlneşte şi pe o- alţii. Liceul industrial nr. 1 (prin
„La ferme", mecanizatorul Dorel Roşea, Vasilc Filimo-
goarele C.AJ’. Sinieria. La Pe inginerul şef al C.A.P. nov. Mioara Mărimţ), II —
Horia Cuteanu a realizat, cultura porumbului erbiei- Liceul industrial nr. 2 (loan
pînă ieri. prăşitul mecanic darea pe vegetaţie se gă Sîntandrei, loan Igna, l-am Drăgoliei, Ovidiu Ghcor-
pe 15 hectare. Concomitent, găsit lucrînd efectiv pe ghiu. Victor Ianc), III —
a a U-a furnale, C.S. Hunedoara. Comunistul Ionel seşte în faza de finalizare, Şcoala de maiştri a Grupu
v; . (dreapta) maistru la furnalul nr. 8, de 1000 me, îm alţi doi mecanizatori -— iar l-a sfecla de zahăr s-au N. TÎRCOB lui şcolar minier (I. Mora
preună cu prim-lopilorul Mihai Aciobftnitei — fruntaş in pro Martin Anclax şi Itemus rii, C. Răducioiu, I. Ben-
ducţie — supraveghind eu atenţie procesul tehnologie de ela prăşit mecanic 25 de hec dea). Felicitări î
borare a fon'ei. Lupaş — au efectuat rebi- tare şi manual 10 hectare. fContinuare în pag. a 2-a)
SUCCESE DE PRESTIGIU in mul de ml:
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ S3 Redacţia „Drumul so :
întreabă
cialismului
Cinci se va face ordi
LA I.M. URICANI — acumulat restanţe la pa- lului. calităţii produselor ne în sectorul zoo
UN NOU UTILAJ panouri mari, în luna apri realizate. La principalul tehnic al C.A.P. Au
DE MARE lie a obţinut depăşiri de produs — vagoneţi de mi rel Vlaicu şi se va
PRODUCTIVITATE plan la toate sortimentele, nă — personalul muncitor
la panouri rccuperînd in de la .U.U.M.R. Crişcior a redresa situaţia pro
Minerii de la Uricani tegral minusul din luna realizat suplimentar pre ducţiei de laple ?
şi
martie
realizind
peste
muncesc cu abnegaţie in plan 1 267 mc. Ritmurile vederilor de pian de la în-
abataje, realizîndu-şi rit ceputul anului peste 250 de £3 Viaţa de partid : Un
mic prevederile cie plan. bune de lucru se menţin şi bucăţi, care au luat deja puternic ferment al
în această lună. primele 15
Şi aici mecanizarea lucră drumul întreprinderilor mi
rilor in subteran se află zile înregistrînd depăşiri niere. De subliniat că a- vieţii colectivului în
într-un proces intens. Nu de plan atit la panouri cest spor de producţie a activitatea de reali
mai de la începutul anului, mari. la produse din b.c.a. fost obţinut în condiţiile
în abatajele Uricaniului au armat, vată minerală, că înregistrării unor însem zare a planului'
fost introduse trei com rămizi refractare, materia nate econoihii de materia
plexe mecanizate dé înalt le de construcţii din mase le, combustibil şi energie E3 Oameni ai zilelor
randament. Este unul din plastice. Paralel cu străda electrică. noastre
principalii factori prin ca nia pentru îndeplinirea rit
re au fost extrase supli mică a planului sortimen CU FORŢE SPORITE ■ O mie de flori
mentar în cele patru luni tal se acordă o atenţie spo LA ÎNSILOZAREA
şi jumătate ale anului mai rită şi îmbunătăţirii cali FURAJELOR
mult de 4 000 tone de tăţii materialelor de con BB Cooperativa „Mure
cărbune. în aceste zile, la strucţii. Intrată în actualitate, ac şul" — o unitate a
I.M. Uricani a început ţiunea de însilozare a fu cărei activitate spo
montarea unei combine de VAGONEŢI DE MINA rajelor se desfăşoară cu
mare dimensiune şi pro PESTE PLAN forţe sporite la C.A.P. reşte continuu
ductivitate ridicată pentru Sîniandrei, unde se lucrea
lucrările de deschideri. liotă r î t să îndeplinească ză cu două combine şi pa 9 Dialog cu cititorii
integral prevederile de tru remorci. Este stabilit
MAI MULTE plan la producţia fizică, ca unitatea să realizeze ■ Optimile de finală ale
MATERIALE sortimentală şi la produc peste 1 200 tone siloz, con-
DE CONSTRUCŢII ţia netă, colectivul de la servînd după această me „Cupei României“ la
U.U.M.R. Crişcior dă aten todă ierburile şi trifolîe- fotbal
Dacă în primele trei luni ţie deosebită bunei utili nele rezultate la prima
ale anului, I.M.C. Deva a zări şi gospodăriri a meta cqasă. SS Semnal Aspect, din sala morilor de la uzina de preparare a mi
nereului di ti Deva.
Foto : VIRGIL ONOIU