Page 55 - Drumul_socialismului_1979_05

)UMINICĂ, 11 FEBRUARIE 1979 i'll J. is

UNA PE SĂPTĂMTNĂ
n Colţul... filantropului |
[UNE Í Ş Cartea $ scena $ eeranul
\ ................................ .............. Rufele se spală în familie
i. \ O COMEDIE ROMÂNEASCĂ
UE dar... nu se usucă în baseon
i dornici-
„TOTUL PENTRU FOTBAL !"
Blocuri frumoase peste tot. fel de raze care să Ic facă
Iată ce ne-a declarat An­ dcapsă“ nimeresc de fiecare l Din ce in ce tot mai fru­ invizibile pentru ochiul dor­
întru co- drei Blaicr intr-un inter­ dală „în plasă“. Fiind în for- l moase, mai bine comparti­ nic de frumos al celor dc
junglei*. viu despre „Totul pen­ ma sa „sportivă“ cea mai i mentate, mai spaţioase. pe stradă.
tru fotbal 1“ : „Pregătesc bună, regizorul nu cruţă pe I Un singur păcat au blocu­ — Şi întrucît cam peste
cu multă bucurie o comedie, nimeni : suporteri, fanatici şi l rile astea noi : balcoanele ! tot se întimplă asemenea
ui dum- după un scenariu de Mircea atotştiutori, jucători — „mar- I Cred că proiectanţii nu prea fapte, n-ar fi râu ca in bal­
Radu Iacoban, dorind foarte tori oculari“ ni locurilor de l merg pe teren, că dacă ar coane să se afişeze şi amen­
:icii. Con- mult să reiau un dialog cu muncă, arbitri miopi, uitîn- * face aceasta, ar veni cu noi zile corespunzătoare încălcă­
extraor- spectatorii (...). Voi trata du-şi acasă nu chiar invo- V îmbunătăţiri. Cum nu sîntem rii prevederilor legale care
; de or- comedia la care lucrez ca pe luntar ochelarii şi fluierul, } egoişti, ne permitem să le opresc dansul rufelor pe sir-
tonică o poveste din actualitate, a- „combinatorii“ financiari ai \ dăm cîteva sugestii : meie improvizate iu bal­
j. La pu- devărată, autentică. Dar mai cluburilor. j — Balcoanele ar trebui pre­ coane.
Celibi- amuzantă decit altele“. Con- Din impunătoarea listă a • văzute cu frînghii de uscat Sugestiile ar putea conti­
fruntind acum filmul cu ce­ interpreţilor să-l pomenim rufe şi cu ventilatoare spe­ nua, dar vă lăsăm pe dv„
;rici le enunţate în dialogul pur­ întîi pe simpaticul Rică Ră- ţ ciale. Poate in asemenea gospodine, care mai credeţi
ducanu, dezinvolt chiar şi în i condiţii gospodinele care, din eu incăpăţînarc că uscatul
tat cu aproape un an în ur­
tical faţa obiectivului, continuind ţ înclinarea de a proceda e- rufelor în balcoane e o so­
urzică mă, putem afirma că obiecti­ cu bunele aprecieri pe care xact invers indicaţiilor date luţie civilizată, să le faceţi
atc vele propuse dc Blaicr în le merită comicii din „linia IS dc edili şi contra modului proiectanţilor.
apene faza de elaborare a peliculei de înaintaşi“ : Aurel Giuru- l raţional dc folosire a spa­ In orice caz, dacă rufele
nului du- au fost atinse. In esenţă, mia, Jean Constantin, Nicu J ţiului în care locuiesc, nu se spală — la propriu şi la
lista dc „Totul pentru fotbal !“ este Constantin, Sebastian tian Papa- i vor mai usca rufele în bal­ figurat — in familie, nu c
ară Sofia o satiră usturătoare la adre­ iani, Ovidiu Schumacher, na cher, Mi- I con, ci vor redescoperi uscă- bine ca uscatul lor să se
S.S.) sa matrapazlicurilor ce se hai 1 Mercuţă şi mulţi uiţi alţii. ţ toriile devenite, in fapt, ade­ facă in văzui mulţimii. Ceva
petrec
balonului
mai
jurul
în
Argentina vărate beciuri de murat mai multe flori, la timpul
COVACI J
Will Sha- rotund. „Loviturile sale de pe- AL. COVACI varza.
1IIimul e- florilor, şi mai multă cură­
LAURENŢIU CERNET : ' — Pentru gospodinele deci­ ţenie în balcoane, tot timpul,
bine
drept
ire viitor, se să nu renunţe în nici un vă pot de servi mai decit rufele
la
fel
vizită
lenjeriei
(de carte
etalarea
curs. Par- „Iubirea, Chiajna şi eu" — „Mărirea şi orice fel), a cearşafurilor şl atirnate in balcoane.
i şi şoimi
î judeţele decăderea iui Alior Sfoiag" a altora asemănătoare, in Omul de pe stradă
Bistriţa- Eterna dilemă... omul şi viaţa raţională. balcoane, să se inventeze un
„Petrică Dovlecei şi-a no­ nată în laborator, ci de o iu- , Desen de M. EITCA
tat iute cuvîntul chintesen- me căzută în banalitate. >
Je lumină ţează. Nu-1 mai auzise şi nu Alior Sfoiag, un biet om i
reuşise să-i deducă înţelesul du periferie socială, se caută ) A ieşit paznicul. S-a iscat
: „Docto- din fraza iui Sfoiag. Mă o- pe sine in ignoranţa şi pros- \ Se făcuse noapte. Noapte
. Premie- moară intelectualii ăştia ! — tia altora. Existenţa lui şi a tîrzie, cum a fost cea din încăierarea. „A vrut să mă
•oducţie a se văită ei in gind. Fac pe altora, precum Aida Dincă, 1 27 ianuarie. Tîrzie pentru a 0 poveste cu alcool lovească cu toporul“ — se
me Unu deştepţii şi vin cu vorbe secretara nimănui şi a tutu- ! mai insista să rămîi într-un apără acum Petrică Albesc.
care nu-s în dicţionar !... ror, nu parc ruptă dintr-o ţ local de alimentaţie publi­ Cum a ajuns toporul din
?UAR!E Dar Sfoiag e băiat bun, nu lume inexistentă in calenda- i că în care ai intrat pe lu­ miinile paznicului în cele
sare peste cal, e ponderat şi rele tipice : „Cu tovarăşul ţ mina zilei. Personalul res­ şi drumuri fără întoarcere
ale lui A.P. ? Presupusul
ştie să se poarte. E bun, da Bumbac n-am avut nimic. El j agresor fusese dezarmat.
limba ma- taurantului „Perla“ din
e foarte bun la Relaţii“ — numai s-a lăudat. Că şi to- j Dacă mintea lui A.P. era
iată o perlă, intr-un umor a- varăşul director m-a criticat, 1 Vulcan .„trăsese obloanele“.
versuri — dus de un scriitor cu o cu­ Pe terasa localului, „la pe terasă, după ora de în­ bem ţuică fiartă“ — a pro­ limpede, aşa trebuia să se
trnă mi-a zis că, bine mă Aida, 1 pus la un moment dat li­
ceritoare vervă şi francheţâ tocmai pe Bumbac l-ai gă- t aer“, patru vajnici slujbaşi chidere. A doua încălcare încheie povestea, şi pînă
profesională : Laurcnţiu Cer- sit ?, însă m-am jurat pe / ai zeului vinurilor tulbu­ de lege : să continue che­ nul dintre ei. Era, şi mai aici destul de urîtă. Dar in
neţ. Prodigiosul umorist, ce-am mai scump şi m-a ere- l rătoare de minţi spărgeau ful in locuri care nu sînt este, tată a doi copii mici, mintea lui, alcoolul împle­
„drept şi fără greşeală năs­ zut“. In acest sens, Laurcn- ! destinate pentru consum soţul unei femei care-1 aş­
on : „Pu- cut, întru minunile lumii liniştea nopţii cu vocile lor. tea fantasme, sîngele ur­
>rie“. Epi- cu ţiu Cerneţ nu spicuieşte o » Pe terasă continua cheful public. Pentru că terasa tepta pe al treilea. Nu s-a case cu presiune spre eta­
sufletul în cutremurare şi colecţie de poncife, ci o iu- ! sfiit Viorel Cocotă, căci el
ris“, caută semnele veacului, început înăuntru. Continua deschisă a unui local nu jele superioare. A lovit o
cel de-al XX-lea, „vedeniile“ me din care se constituie j cu băutura vîndută cu ge­ este, in timpul iernii, loc în s-a oferit să fie gazdă, să dată, a mai lovit o dată ;
intrebare ? — cum le spune uneori — vîrstele dc aur a!e literatu- l care să fie autorizat consu­ trezească în cumpăna nop­ la cap, acolo unde orga­
dial rii. Substanţa epică, trimite- 1 nerozitate celor patru de
incercînd să le dea (pe cit mul de băuturi. Se cuvenea ţii copilaşii şi soţia. Celor nismul omului e mai fra­
situaţii
fac
poate da umorul) un chip şi rile, ridicolul de absurd ai c- l i către persoane din local, ca ca la acest punct al lan­ patru, veniţi de la circiu­ gil. A treia zi de la acea
jocul
parte
din
un răspuns. Pentru autorul xistenţei ; şi în „Iubirea...“ şi t „să aibă băieţii cu ce se ţului de înlîmplări ce a- mă, li se adăugase al cin­ întimplare, în familia paz­
microromanclor „ I u b i r e a , in „...Alior Sfoiag“. scriitorul > distra după ora de închi­ veau să urmeze, să inter­ cilea, nu mai puţin turmen­ nicului Iordachi Stingaciu
Chiajna şi eu“ şi mai ales dere“. Vă rugăm, stimaţi
„Mărirea şi decăderea lui e moral, fără a fi moralist, l cititori, să notaţi la acest vină organul de ordine pu­ tat de băutură — Petrică era doliu. Soţia şi patru
patina
fără
Alior Sfoiag“ (Editura Cartea realist, realităţi, a reelamînd, numai « moment al relatării noastre blică, cel care în mod obli­ Albesc, un tînăr de 24 dc copii ii plîngeau pe cel ce
pe
pe
Românească — 1978), veacul gatoriu veghează la liniş­ ani, care în mod firesc tre­ le fusese pînă atunci sprijin
7,00 Ra- e adine şi tocmai dc aceea lingă talent şi cultură, stil şi ! două grave încălcări ale le­ tea pe timp de noapte a buia să fie sprijinul de nă­ de nădejde.
cvista pre- i in turnir cu slăbiciunile o- ironie, şi o bună cunoaştere a gii, săvîrşitc de personalul oraşului ; căci e greu de dejde al unei mame cu trei Reţineţi, stimate cititor,
iprogramul meneşti nu se poate ieşi de- a lumii. n localului numit atît do fru­
azin clumi- eît cu blazonul ceiui care are Şi dacă Ia toate acestea a- j admis ca urletele în noap­ copii mai mici şi al. unui unde a început drumul spre
loate pen­ curajul înfruntării. dăugăm sinceritatea autoru- i mos, Perla, o perlă trans­ te ale unor cheflii să nu tată infirm. Cheful cu ţuică crimă ? La restaurant, prin
adlo jurnal; Iui, alături de uluitoarea a- } formată lamentabil in spe­ atragă atenţia. Intervenţia, fiartă s-a încheiat tirziu, încălcarea unor prevederi
e estradă ; Dind la o parte şabloanele şi ventură a eroilor, in care J luncă. Au fost serviţi patru nu s-a făcut din motive la către ora 2,30. Apoi banda ale legii.
lă ; 14,00 „legile“ cunoscute ale umoru­ Laurcnţiu Cerneţ vorbeşte 1 oameni aflaţi intr-o avan­ care cei în drept s-o facă s-a împrăştiat. Doi dintre Aflat în arest la dispozi­
itiv : Lau- lui, convins că paradoxul, răs­ mai ales despre o lume, vo- 1 sată stare de euforie ba­ vor da, sîntem siguri, ex­ ei, Dumitru Brînzău şi Pe­ ţia anchetatorului, Petrică
14,20 Noi turnarea de situaţii nu au li­ lumuî „Iubirea, Chiajna şi I
izică popu- mite şi e mereu nevoie de eu“ — „Mărirea şi decăderea I hică, deşi legea, prevede­ plicaţii superiorilor lor. Şi trică Albesc au rămas mai Albesc priveşte oamenii
. 15,00 Clu- imaginaţie şi inventivitate, Iui Alior Sfoiag“ ne apare 1 rile Decretului 76/1976 in­ astfel, aburii alcoolului au în urmă. In dreptul stadio­ parcă de pe altă lume.
; 10,00 Al- Laurcnţiu dc Cornet nu se lasă drept o carte de referinţă şi l terzic aşa ceva. Şi totuşi, întunecat mai departe min­ nului s-au abătut cine ştie Pentru el, drumul ispăşirii
bonomie,
furat
scepticism îndrăzneală.
,00 Top 6 ; melancolie, şi nici de lus­ ’ cei patru au căpătat bău­ ţile unor băieţi tineri. „Să cu ce scopuri, prin spatele abia începe.
melodii de DUMITRU DEM IONAŞCU ') tură să-şi continue cheful mergem la mine acasă, să unor garaje amplasate aici. ION CIOCLEI
trui naturii umane confccţio-
30 Muzico- I trui n
; 20,00 Ra-
Virluozi ai
populare :
20.30 Tur-
21.30 Con-
Romanţe ;
; 22,10 Pa- PANORAMIC ŞTIINŢIFIC ■ PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
22.30 Dans
,00 Buletin
3 Non stop
Realizări româneşti Temperatura corpului şi inteligenta
9339923 Energia solară
din... plante?
Metalurgiştii de la Galaţi, mari înălţimi pot fi repro­
lenlru fot- Hunedoara, Reşiţa şi Oţelu duse cu ajutorul unei in­ Mamiferelor şi păsărilor pentru apărare ; reflexele va­ mală" ? Lavoisier credea că In februarie, in Franţa
rsarul din stalaţii realizate de specia­ le-au trebuit trei miliarde de riate şi rapide necesită mul­ ea este produsă de combustia va debuta o mare campa­
IUNEDOA- Roşu au livrat suplimen­ ani pentru a „învăţa“ să tă energie. Or, energia pro­ oxigenului în plămini. Astăzi nie de sensibilizare a o-
(Flacăra) ; tar, de la începutul anului, liştii Institutului de cerce­ transpire şi să st: zbîrlească, dusă este însoţită de emana­ se ştie că nu este numai a- piniei publice faţă de bine;
îndopăr­ mai bine de 23 500 tone o- tări medicale din Cluj-Na- declanşind astlel mecanisme­ ţia de căldură care sfirşeşte ceasta, dar şi nenumăratele facerile şi avantajele ener­
ii (Arta) ; ţel aliat. Şi Combinatul de poca. Instalaţia denumită le de răcire şi de încălzire, prin a bloca reacţiile gene­ combustii care se operează în giei solare, relevă revista
obin Hood oţeluri speciale de la Tir- „Barocameră hipobarică“ astăzi riguros dirijate de un ratoare de energie. Reptilele toate celulele organismului „L’Express“. Deşi energia
PETRO- govişte se aliniază acestor serveşte la studiul mecanis­ sistem Informatic natural — uriaşe au încercat să zboare, şi care constituie ceea ce se solară nu poate lua încă
înţi ale lui eforturi. Prin intrarea în mului de reglare a erilro- afirmă specialiştii. Această numeşte metabolism. După locul cărbunelui sau ai pe­
; Brigada, autonomie termică, ce a fost dar ele nu au rezistat : zbol cum se ştie, există animale trolului ea poate deveni un
ibric) ; Re-" funcţiune a unei instalaţii poezei (formarea de globu­ înălţată de om la cel mai rul necesita o rezistentă mus­ cu sînge rece şi cu sînge debuşeu economic ce intră
a) ; LU- de retopire electrică sub le roşii în sînge) în raport înalt grad de perfecţiune, a culară şi o precizie a refle­ cald. Oare lupta dintre un treptat în viaţa cotidiană
© Cartea zgură, această tînără uni­ cu altitudinea. Cu ajutorul permis dezvoltarea inteligen­ xelor motorii adică o energie rechin (cu sînge rece) şi un — sînt de părere specialiştii.
; Minia — tate a industriei noastre ei s-au obţinut preţioase biologică care doar ea poate delfin (animal cu sînge cald) Una din principalele căi
ncitoresc) ; metalurgice a produs pri­ date privitoare la localiza­ ţei. Astăzi, sub gerul cel mai oferi o temperatură stabilă. de ce se termină totdeauna ce se deschid este şi ex­
sub
sau
enii răniîn mele -mărci de oţeluri de rea centrilor nervoşi care cumplit termometrul soarele tro­ Deci, păsările — spun specia­ ploatarea energiei pe care
de
sub
pical,
resc) i -LO- braţ indică 87 grade Celsius. liştii — sint primele animale cu victoria ultimului ? Spe­ Soarele o înmagazinează in
ul domi- înaltă puritate destinate participă la reglarea cri- care au inaugurat era ho- cialiştii afirmă că tocmai da­ plante, care, după cum a-
; PETRI- fabricării unor maşini şi u- tropoezei, rolul glandelor Care este semnificaţia fiziolo-' meotermică. La rîndul lor, şi torită faptului că delfinul îşi firmă specialiştii, sint „o
c limpc- tilaje de mare complexita­ endocrine în, acest proces, gică a acestei termoreglări ? păstrează disponibilităţile de adevărată mină verde“. Ar­
ie (Munci- te. Dealtfel, în 1979 produ­ stabilirea hormonului ce ia Studiind evoluţia speciilor, se mamiferele, pentru a scăpa energie, iar rechinul „se în­ borii, plantele in general —
ăSA : Acel sele noi şi cele reproiecta- naştere în anumite condi­ găseşte firul conducător: via­ de animalele de pradă, sînt călzeşte“ şi nu-şi poate fa­ spun ei — transformă raze­
blind t ta pe Pămînt a început în nevoite să consume energie. brica energia musculară ne­ le solare in energie chimi­
URICANl te vor reprezenta circa 35 ţii şi care contribuie la for­ apă ; ieşind din ea, anima­ Dar omul, cu inteligenţa sa, cesară. că şi tot plantele furni­
OiU (7 No- la sută din întreaga pro­ marea globulelor roşii. lele au căutat să se adapteze a putut supravieţui milenii Biologii afirmă eă aşa-nu- zează omului — direct sau
) : înainte ducţie a combinatului tîr- Instalaţia poate fi utili­ noilor condiţii de uscat. Cele intr-o atmosferă vulnerabilă, mita „piele de găină“ care indirect — ţoale alimentele.
ua roşie) ; goviştean. zată, de asemenea, la tra­ care nu au reuşit au dispă­ omul a devenit om pentru apare la om în caz de emo­ Deşeurile agricole şi cele
iin nou li- tamentul astmului bronşic, că în creierul său s-a format ţie sau de frig, este un me­ domestice constituie şi cie
ORAŞTIE: la elucidarea unor tulbu­ rut, iar cele care au rămas, un capital exploatabil. Cer­
.ói a Acel vor cheltui energie mai mul­ '„aparatul“ de termoreglare. canism moştenit de la ani­ cetătorii Institutului naţio­
lindut (Pa- Condiţiile de temperatură rări circulatorii şi. respira­ tă pentru căutarea hranei, Cine produce „căldura ani­ malele cu sînge rece. nal de cercetări agronomice
itric — sc­ şi presiune existente la torii. din Franţa (I.N.R.A.) au
ai; GEOA- calculat că prin tratarea
vnea Auto- tuturor deşeurilor de la
cultură) ; ferme in cuve speciale de
(Popular) ;
; CALAN : fermentaţie (numite diges-
ca fericirii „0« la naşterea speciilor !a aberaţiile vieţii“ toare) s-ar putea furniza o
) ; Cu mii- Microorganisme care consumă energie comparabilă cu cea
nie) ; SIME- dată de 4 milioane tone de
petrol, adică 80 la sută din
aliiistul, la necesităţile in combustibil
I) ; ILIA : Acesta este titlul unei mînt a fost fixată acum 3,5 ţii. Potrivit savantului fran­ polimeri
nna — se­ cărţi apărută în editura pa­ miliarde ani. Omul s-a năs­ cez, prima vieţuitoare de ale agriculturii franceze.
ta) ; TE- riziană Laffont, aVîndu-1 cut într-o atmosferă dife­ pe Pămînt a fost o algă al­ Reciclarea bioenergetică
;ntru mine drept autor pe dr. Jean dc rită de cea de azi : ea era bastră sau o bacterie. Dar Oamenii de ştiinţă de la multe din aceste produse este, de asemenea, posibilă
LARI : lin­ la porţile oraşelor. Uzina
ar dc lună Grouchy, un genetician re­ bogată în hidrogen, acesta cum s-a ajuns de la ea la Institutul de microbiologie nu ard, nu sc dezintegrează din Acherăs, din apropiere
numit în lumea ştiinţei. în­ fiind indispensabil sintezei om ? Studiind evoluţia fo­ al Academiei de Ştiinţe a cu trecerea timpului. de Paris, o ilustrează de­
treaga lucrare care tratează compuşilor organici com­ silelor din straturile geolo­ Uniunii Sovietice au depis­ Dar un număr de micro­ plin. Această unitate în de cir­ e-
funcţionează
purare
evoluţia speciilor şi apari­ plecşi pornind de la mole­ gice diferite — de la era tat 160 de diferite micro­ organisme au descoperit in cuit închis : ea tratează a-
ţia omului se bazează pe o cule mai simple. In apă primară la cea cuaternară organisme care „consumă“ produsele din polimeri o pele reziduale ale celor 6
idee inedită: natura a creat existau compuşi organici ca — sc observă apariţia de polimcri. Aceste microorga­ „hrană“, se pare, gustoasă. milioane de locuitori. Rezi­
speciile în mari mutaţii ge­ metanul, amoniacul şi gazul noi animale mai complexe, nisme au fost descoperite Oamenii de ştiinţă au rea­ duurile fermentează pe datori­
microorganismelor
ca­
tă
>il pentru netice şi nu prin evoluţii carbonic. O singură descăr­ dar care derivă unele din lizat o serie de experienţe re le conţin. Eie produc a-
•mc ume- lente, iar apariţia omului care electrică ar fi fost su­ altele. pe articolele din mase plas­ introducînd articole din po­ nual echivalentul a 15 000
-■rul noros. tice cu o largă utilizare în limeri într-un mediu cu un tone de petro), combustibil
loi tempo- s-ar datora unui accident... ficientă pentru a da naşte­ Cindva, pe linia evoluţiei, industrie, agricultură, me­ număr sporit de microor­ care asigură funcţionarea
sufla mo- cromozomic. După el, noile re vieţii. Reconstituit acest nişte maimuţe antropoide dicină. uzinei. I.N.R.A. a lansat stu­
ificări dc specii au apărut prin mari fapt în laborator, s-a obţi­ s-au născut cu 47 de cro­ ganisme : in decurs de cî­ dii asupra exploatării şi
sud-vest şi reajustări de cromozomi. mozomi şi nu cu 48, cîţi Pînă nu demult, distru­ teva luni, produsele respec­ valorificării lemnului. Dacă
a va fi cu- nut un melanj de acizi a- gerea diferitelor produse u- tive îşi pierdeau forma ini­ ele vor fi aplicate, în anul
între o şi Omul ar fi tocmai un e- minici, compuşii proteine­ trebuiau sâ aibă. Şi astfel 2020 Franţa va avea echi­
intre 5 şi xemplu de asemenea mu­ lor, care, la rindul lor, con­ au apărut hominizii, susţi­ zate, realizate din polimeri, ţială, iar după un an înce­ valentul a 100 milioane to­
locală di- taţii şi apariţia lui pe Pă­ stituie materia primă a vie­ ne Jean de Grouchy. ridica probleme deosebite ! peau să se dezintegreze. ne petrol.