Page 58 - Drumul_socialismului_1979_05

DRUMUL SOCIALISMULL
FágT 2

INIŢIATIVELE MUNCITOREŞTI,

PUMIC INTEGRATE m uorturue pewtru îndeplinirea 10,00
9,00
11,30
11,40
12,00
PLANUIUI SI A APiGAJAMENTHDR IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
12,20
1G,30
18,25
18,35
Timp de mai multe lunii, din ini­ rea consumurilor de materii prime, ma­ Cifre şi fapte „Să lucrăm o ii pc lună
ţiativa secţiei de propagandă a Comite­ teriale, combustibili şi energie, îndepli­ 18.50
19,00
tului judeţean de partid au fost orga­ nirea indicatorilor de producţie netă şi ■ Adunările generale 19,30
nizate, cu sprijinul comitetelor munici­ fizică. Acţiunea s-a încheiat printr-o ale oamenilor muncii cu benzină 19.50
pale şi orăşeneşti de partid şi al consi­ consfătuire judeţeană pe această pro­ din unităţile economice
liilor sindicatelor, o suită de consfătuiri blematică, la care au participat factori, ale judeţului au hotărît Iniţiativa a constituit la ţionat, aşadar, permanent
ca în acest an să se apli­
menite să pună în evidenţă, şi să gene­ cu răspunderi în aplicarea şi generaliza­ ce un număr de 31 ini­ începui, în anul 1972, un pentru reducerea parcursu­
ralizeze cele mai valoroase iniţiative rea iniţiativelor. ţiative ; punct din chemarea la în­ rilor neproductive şi optimi­ 21,10 :
trecere lansată de coloana 1
zarea transporturilor.
muncitoreşti, Cu acest prilej s-a pus un In pagina de faţă prezentăm, pe scurt, 19 Iniţiativa ..BRIDA­ marfă. Pe parcurs însă co­ Urmărim, de asemenea, 21,15
accent deosebit pe generalizarea acelor cîteva din iniţiativele cele mai eficiente, DA ÎNALTEI PRODUC­ mitetul de partid din auto­ ridicarea nivelului de pre­ 21,50 ’
iniţiative care şi-au dovedit eficienţa în în scopul preluării şi generalizării lor în TIVITĂŢI", lansată de bază a analizat modul cum gătire profesională al con­
ducătorilor auto şi meseria­
sporirea productivităţii muncii, reduce- ■celelalte întreprinderi similare din judeţ. minerul Eugen Voicu, de se aplică această iniţiativă, şilor de întreţinere.
precum şi eficienţa econo­
v______________________ la I.M. Petrila, a fost mică a aplicării acesteia. Prin aplicarea acestor mă­
preluată pînă în prezent Apoi au fost adoptate mă­ suri pe parcursul perioadei
„Brigada înaltei productivităţi“ re, cuprinzînd 3 200 mun­ suri care au permis' gene­ 1972—1978 autobaza Haţeg a RU<
de 134 de brigăzi minie­
ralizarea iniţiativei la toate
realizat o economie de 315
citori. coloanele din autobază şi tone benzină şi 1 277 tone diopr
A trecut mai bine de un mează cursurile de policali­ marea noilor contigente de realizarea unor economii şi motorină, in valoare de Radio
oresc
an de cînd formaţia noastră ficare ce funcţionează, la mi­ mineri. Pe cei noi încadraţi şi ■ „BRIGADA DE mai substanţiale. peste 500 000 lei, din care în diilor
de muncă, de la sectorul IV na noastră. repartizaţi în brigada noas­ PRODUCŢIE ŞI EDU­ Printre acestea puţem e- 1978 s-a realizat 26,2 tone 9.05 r
al minei Petrila, aplică pro­ Ca şef de brigadă mă con­ tră ‘ îi îndrumăm îndeaproa­ CAŢIE SOCIALISTA" nuincra : folosirea in trafic benzină şi 48,7 tone motori­ lor ;
pria iniţiativă, care poartă sider ca şi un părinte al or- pe, repartizîndu-i să lucreze este preluată de 242 bri­ interurban a autovehiculelor nă. in primul trimestru al 10.05
genericul: „Brigada înaltei , Iacilor mei, de aceea mă in­ cu mineri pricepuţi, mai găzi, cu aproape 4 500 de mare capacitate şi a re­ anului .1979 am realizat '.) e- Ştiinţ
productivităţi“. teresează îndeaproape fieca­ vechi, pînă se obişnuiesc cu muncitori mineri. morcilor, menţinerea in cir­ conomie de 18,3 tone ■ ¡Jeryti,- că fc
Brigada noastră este re om, felul cum trăiesc în lucrul la toate operaţiile ce culaţie numai a autovehicu­ nă şi 9,5 tone motori. ştiri ;
Compusă din 70 de munci­ familie, cum îşi cheltuiesc se execută în abataje. m Iniţiativa „CONTUL lelor cu stare tehnică cores­ Analizând rezultatele ^''ob­ nicii
tori mineri, din care 40 sînt banii, iar acolo unde con­ De la lansarea iniţiativei, COLECTOR DE ECO­ punzătoare, eliminarea par­ ţinute în 1978, deşi valoarea Avan]
membri de partid. Lucrăm stat greutăţi şi situaţii deo­ numai în anul 1978 am ex­ NOMII AL SECTORU­ cursurilor fără încărcătură, acestor economii nu este 12,00
Din
simultan la 3 abataje fron­ sebite caut să-i ajut să în­ tras peste prevederile de LUI" este aplicată în aplicarea întocmai a preve­ prea mare, respectiv 31 932
tale, două abataje merg în vingă orice necaz care se plan 24632 tone cărbune, derilor dispoziţiei privind lei la benzină şi 45 846 lei noştri
preta»
plin, fiind mecanizate cu iveşte. în trimestrul I 1979 am dat prezent în 49 de .sectoa­ urmărirea consumurilor de la motorină, masa de veni­ 3 ; 15
combine şi susţinere metali­ Pentru a conduce o briga­ patriei peste plan 6 478 to­ re, cuprinzînd aproape combustibil. A fost asigura­ turi ce se poate realiza prin Itadio
că, iar al treilea loc de dă numeroasă am trecut la 16 300 oameni ai mun­ tă alimentarea autobuzelor executarea de transporturi
muncă este în pregătire, ca­ reconsiderarea concepţiilor ne, avîhd de la începutul a- cii ; în autogara, eliminîndu-se în condiţiile aplicării preve­ nate
ţării
re îşi începe activitatea de de organizare a muncii în nului 1978 pînă în prezent o parcursul pînă la garaj. De derilor tarifului unic stabilit ră ; ]
producţie imediat ce unul abataj. Numai acceptând a- producţie suplimentară de ■ Numai la Combi­ asemenea, a fost asigurată în baza decretului 523/73 este 17.05 ;
peste 33 000 tone.
din abataje a fost exploatat. ceastă ideie şi acţionînd ferm natul siderurgic Hune­ alimentarea autovehiculelor substanţială. Cu cantitatea popul
înainte de a aplica pro­ pentru respectarea cu stric­ Trebuie să menţionez că doara sînt aplicate 15 de transport marfă ce lucrau de 26.2 tone benzină econo­ trie ;
pria noastră iniţiativă, noi teţe a disciplinei tehnologice întregul spor de producţie a iniţiative de către peste în balastiere sau în puncte misită în 1978 un autoca­ In regi
am preluat şi aplicat iniţia­ utilajele pot. lucra cu ran­ fost obţinut pe seama creş­ 10 000 de oameni ai mai îndepărtate, fără a se mion cu remorcă SR 113 aur o
tiva lansată de Ion Cojocaru damentul prevăzut. Pentru terii productivităţii muncii, muncii. Ele vizează spo­ mai deplasa la garaj. Pentru poate parcurge 786 000 km, Ancln
de la I.M. Lonea „Brigada ca maşina să nu stea nici randamentul zilnic este de­ rirea productivităţii mun­ înlăturarea defecţiunilor teh­ aducînd un venit .de 4 708 000 Cadei
într-o
de producţie şi educaţie so­ un moment trebuie ca ma­ păşit în medie cu 1,67 tone nice care conduc la supra- lei. stop
cialistă“. Aplicînd criteriile terialele necesare lucrului pe post. cii, reducerea consumu­ consumuri se foloseşte în IOAN CLEP
acestei iniţiative, ne-am ob­ să fie întotdeauna la înde- EUGEN VOICU rilor de materii prime, cadrul atelierului de între­ secretarul comitetului TIIVJ
ligat ca, sub conducerea or­ mînă, aşezate într-o anumi- materiale, combustibil şi ţinere aparatură modernă de Iitate*
ganizaţiei de partid, să in­ tă_ ordine. De asemenea, la miner sef de brigadă energie. diagnosticare şi testare. Pe de partid nia ar
tensificăm activitatea poli- sfîrşitul schimbului nu la I.M. Petrila linie de exploatare s-a ac­ «1c Ia Autobaza Haţeg Zahar
'tico-educativă cu fiecare oprim utilajele pentru a ne Craiu
membru component al for­ grăbi la puţ, ci aşteptăm pe un fa
maţiei noastre de lucru. A- cei din schimbul următor, le Nivelul tehnic al produc­ plicării iniţiativei şi în per­ siime
apreciază după nivelul con­ Metamorfoza
ccst lucru a contribuit în predăm în deplină ordine ţiei de fontă într-o uzină se unei iniţiative spectivă. Astfel, pentru cu­ terară
cea mai mare măsură ca la locul de muncă şi chiar lu­ noaşterea de către fiecare muzie
noi în brigadă să nu existe crăm împreună lâ aprovizio­ sumului specific de cocs. om al muncii a aspectelor muzic
absenţe nemotivate şi, în narea şi la efectuarea opera­ Pornind de la aceste consi­ In cadrul combinatului si­ dus la creşterea substanţială legate de consumul zilnic de ţeană
general, nici un fel de ab­ ţiunilor mai dificile. Acestea derente tehnice şi economice, derurgic au fost organizate a producţiei de fontă şi,- în cocs pe tona de fontă,- si­ ţional
senţe, în afară de cei bol­ nu ne cer mare efort, în furnaliştii hunedoreni au a- colective de ingineri, munci­ acelaşi timp, la reducerea tuaţia realizărilor la planul — so
navi sau cei aflaţi în con­ schimb producem mai. mult nalizat problemele tehnolo­ tori şi tehnicieni care au consumului specific de cocs fizic şi a angajamentelor a- ştim
cediu. cărbune. Se mai înlîmplă ca gice, organizatorice, e.şalo- studiat posibilităţile de re­ planificat, colectivul de fur- sumate de depăşire a aces­ de ei
Introducerea în abataje â la unul din cele trei locuri nînd în timp posibilităţile de ducere a consumului speci­ nulişti a îmbunătăţit aceas­ tuia, se folosesc cu bune re­ inţific
unor utilaje de înaltă tehni­ de'muncă să se ivească une­ reducere a consumurilor. In fic de cocs, a tehnolog iilor tă iniţiativă : „Realizarea an­ zultate graficele operative ligcnţ
citate, ca urmare a măsuri­ le greutăţi. Atunci luăm mă­ anul 1964 colectivul de mun­ noi ce trebuie aplicate, pre­ gajamentului luat în între­ care funcţionează la fiecare lizări
lor luate de conducerea su­ suri să trimitem oameni la că ce deserveşte furnalul nr. cum şi eficienţa economică. cerea socialistă, cu cocsul e- loc de muncă. Informările „Arip
perioară de partid, perso­ acel loc de muncă pînă la 5 de la secţia I furnale a De exemplu, stabilirea teh­ conomisit la furnale şi cel lunare pe această temă ce cinlec
nal de tovarăşul Nicolae lichidarea neajunsurilor ivi­ lansat iniţiativa „Să lucrăm dat peste plan la eocserie“, se prezintă în adunările de
Ceauşescu, ne-a solicitat te.. Nu plecăm din. mină nici la fiecare furnal o zi pe nologiei de introducere a pă­ fapt ce a făcut ca în anul
grupă sindicală, rolul deter­
preocupări deosebite pentru unul pînă nu se remediază lună cu cocs economisit“. turii la furnalele de capa­ 1978 să se realizeze 54 000 minant aparţinînd muncii po­
învăţarea mînuirii lor cu toate deficienţele, şi greută­ Rezultatele obţinute după citate mijlocie, stabilirea şi litice de la om la om des­
maximum de randament. De ţile ce se ivesc, pentru a fi un an de la preluare de că­ aplicarea tehnologiei de îm­ tone fontă cu cocs economi­ făşurată de toţi factorii, sub
'aceea, marea majoritate a siguri şi convinşi că toate tre toate colectivele de fur- bogăţire a aerului insuflat sit la furnale, iar cu cocsul conducerea organelor şi or­
membrilor brigăzii au ter­ locurile de muncă sînt în nalişti ne-au permis să îm­ cu oxigen la furnalele fie ma­ produs peste plan la cocse- ganizaţiilor de partid, in DE\
minat sau urmează cursurile stare de producţie. Ne pre­ bunătăţim iniţiativa sub for­ re capacitate, organizarea de­ rie în trimestrul 1 '1979 s-au rîndul întregului personal Cuibu
de calificare, iar alţii ur­ ocupăm de creşterea şi for- ma „Să producem toată fon­ pozitului de minereuri de la realizat 6 500 tone fontă. Re­ I-II 0
ta peste plan cu cocs econo­ Băiţa în scopul reducerii va­ zultatele obţinute pe trimes­ muncitor. Insistăm cu bune Police
misit“. riaţiei procentului dc fier în trul I al acestui an ne dau rezultate pe stimulare^ co­ le I-i:
rii (A
Aplicarea acestei valoroa­ aglomerat. garanţia că angajamentul de lectivelor de oameni a\ jhun- dc c
în decursul anilor, pe a-
,Contul colector se iniţiative a fost posibilă ceastă temă s-au organizat 30 000 tone fontă va fi rea­ cii, atît din punct de vedere PETR
antrenării
datorită
moral cit şi material în a-
lizat cu cocs economisit la
entuzias­
Tenne
5 te în întrecerea socialistă a simpozioane, consfătuiri, cu furnale şi cel dat peste plan plicarea acestei iniţiative. (Unir<
de economii întregului colectiv, prin mun­ participarea largă a specia­ la eocserie. îndeplinirea acestui NICOLAE VONICA lea (1
na di
ca politică . şi organizatorică
liştilor din alte uzine, dez­
Pentru
desfăşurată de organizaţiile bateri Ia nivelul fiecărei sec­ obiectiv de înaltă responsa­ preşedintele f UPE
(Cultu
(Mime
al grupei sindicale“ noastre de partid şi sindicat ţii, precum şi mese rotunde bilitate, organele de condu­ comitetului sindicatului Exped
în ridicarea continuă a nive­
cere colectivă au stabilit un
la clubul „Siderurgistul“.
lului tehnic şi profesional al Ţinînd cont de introduce­ complex de măsuri menite de la uzina nr. 2 citoreE
oamenilor muncii. rea noilor tehnologii care au să ducă la perfecţionarea a- * a C.S. Hunedoara Mă rin
Iniţiativa „Contul colector pie de analiza scontată a se PETRI
de economii al grupei sin­ obţine după elaborare. sub c
dicale“ se dovedeşte a fi va­ — înlocuirea unor mate­ Ţinînd seama de specifi­ program în care se eviden­ toresc)
loroasă, aplicarea ’ei în pro­ riale din import cu altele cul muncii de la I.M. Bar­ „La navetişti acasă“ ţiază oameni şi fapte din ac­ sc h
ducţie conducînd la reduce­ indigene şi chiar produse în za, unde 90 la sută din per­ tivitatea încadraţilor in pro­ (Alune
rea consumurilor specifice cadrul întreprinderii. Preo­ sonalul încadrat este nave­ ducţie, satirizînd fapte ne­ Mă vc
de materii prime şi materia­ cuparea grupei sindicale pen­ tist, din care 70 la sută lo­ gative comise în diferite îm­ (7 Noi
le, scăderea cheltuielilor ma­ tru reducerea continuă a cuieşte în comunele înveci­ şeful de sector şi conducăto­ ţieri ; cu aceste ocazii se în­ prejurări de unii încadraţi tul pe:
teriale, iar la unele locuri de consumurilor de materiale nate oraşului Brad şi numai rul. unităţii aspecte privind mînează steluţele de fruntaşi in muncă. Apoi, orchestra de roşie); mi
rin
muncă reducerea importuri­ este oglindită de faptul că 20 la sută în oraşul Brad, am ‘munca desfăşurată de către în întrecerea socialistă. pod pi
lor. In cazul întreprinderii an de an indicatorii de iniţiat mai multe’ acţiuni spe­ încadraţii în muncă în secto­ Pentru asigurarea forţei de muzică populară şi solişti riile I-
„Victoria“ Călan — reduce­ consum specific realizaţi slnt cifice acestora, printre care rul de producţie, ale activi­ muncă în perspectivă comi­ vocali din localitate prezin­ GIU-B.
tă un program dedicat frun­
rea importurilor se referă la mai mici, chiar sub nivelu­ şi iniţiativa „La navetişti a- tăţii- obşteşti depuse în. ca­ tetul sindicatului şi consiliul Zbor r
feroaliaje şi cocs de turnă­ rile planificate. Astfel, cu casă“. drul unităţii, realizări deo­ oamenilor muncii,’prin con­ taşilor şi formaţiilor acesto­ ruă) ;
torie. ani în urmă, prin 1973— Iniţiativa „La navetişti a- sebite, eficienţa acesto­ ducătorul unităţii, prezintă ra, după care orchestra îşi j (Popul;
Obiectivele şi criteriile sta­ 1974, consumul specific la casă“ are la bază obiective ra pc plan economic, pre­ un material unde se accentu­ continuă programul artistic dokan,
bilite pentru aplicarea iniţia­ ferosiderită era de 4 ori mai şi criterii de apreciere pri­ cum şi contribuţia adusă ează în mod deosebit condi­ unde sînt inviţaţi toţi par­ CALAI»
tivei „Contul colector de’ e- mare decît în prezent. Nu-, vind permanentizarea forţei de tovarăşii din aceste loca­ ţiile pe care partidul şi sta­ ticipanţii la petrecere şi rea Egi
simer:
conomii al grupei sindicale“ mai în anul trecut grupa de muncă în minerit, atra­ lităţi la "soluţionarea pro­ lul nostru le asigură mine­ dans. doroiu
au fost dezbătute şi analiza­ noastră sindicală, compusă gerea spre meseria de mi­ blemelor. Pe această cale, fa­ rilor, retribuirea acestora, Scopul urmărit în desfăşu­ Melodii
te cu temeinicie de’ către toţi din 64 oameni ai muncii, a- ner a noi cadre, omogeniza­ miliilor acestor lucrători 11 precum şi perspectivele de rarea acestei iniţiative este, na) ; T
membrii grupei sindicale, plicînd iniţiativa, a realizat rea formaţiilor de lucru, sta­ se transmit felicitări pentru dezvoltare a întreprinderii în pe de o parte, de a cuprin­ norul);
creîndu-se condiţii de mun­ 150 973 lei economii de fero­ tornicirea unor relaţii tovă­ preocuparea faţă de asigura­ viitor. de un număr cit mai mare în Cos
că pentru aplicarea ei în aliaje, concretizate în peste răşeşti în rîndul colectivelor rea condiţiilor morale şi spi­ de .încadraţi în muncă din
producţie. 10 tone ferosiderită, 15 tone de muncă, în familie şi’ so­ rituale celor care lucrează în Spre finalul primei părţi se zonele adiacente întreprin­
Ca principale obiective ale cocs de turnatorie şi altele. cietate, pe baza normelor e- mină. In acelaşi cadru, sînt prezintă participanţilor filme derii noastre, formarea unui
iniţiativei am stabilit:.- Am considerat necesar să licii şi echităţii socialiste, nominalizaţi — pentru a cu­ de scurt metraj privind as­ cadru de discuţii şi opinii,
pectele de protecţie a mun­
— Reducerea normativelor aplicăm în continuare şi în dar cu deosebire cuprinde­ noaşte şi familiile — cei ca­ de apropiere între oameni.
de consum specifice la toate acest an această iniţiativă rea unui număr tot mai ma­ re se găsesc la polul opus cii şi din locurile de mun­ Un al doilea scop este atra­
materialele din procesul de la grupa sindicală nr. 6 cu­ re de muncitori mineri în al activităţii, deci dovedind că ale încadraţilor, eviden- gerea şi stabilizarea în mi­ Timpi
elaborare a fontei. Aceasta bilou, căutînd noi forme şi acţiunile politice şi cultural- mai puţin interes faţă de ţiindu-se tovarăşi ce respec­ nerit a tineretului în vede­ 18 mai
prin gospodărirea atentă si mijloace de contribuţie ca educative, organizarea mai muncă, de disciplină şi de tă aceste norme. O acţiune rea recrutării forţei de mun­ să cu
ros
ziu
judicioasă a materialelor mă­ fiecare om al muncii să de­ bună a timpului liber al sarcinile ce le "sînt trasate, reuşită cu un puternic ecou că în pr.ezent şi perspectivă. posibile
runte, care pot uşor să se vină un bun gospodar, iar muncitorilor mineri şi a fa­ fapte pentru care sînt cri­ în rîndul participanţilor a Acţionînd pe această cale, însoţite
risipească în procesul de dacă analizăm acum rezul­ miliilor lor în mod ’ util şi ticaţi. avut-o cea din comuna Vă- noi am şi obţinut rezultate trice. t
producţie. In acest scop au tatele constatăm că acestea plăcut, realizarea unei legă­ Cu acest prilej, comitetul lişoara, unde a fost prezen­ bune în recrutarea şi stabi­ derat c
fost create buncăre-benă cu sînt bune. turi mai strlnse între perso­ sindicatului înmînează scri­ tat pc peliculă profilul unui lizarea forţei de muncă. ra min
care_ materialele se trans­ nalul muncitor şi conduce­ sori de mulţumire familii­ miner fruntaş, pe nume Ilie între 8
maximi
portă din magazie la locul PETRE DOBRESCU rea întreprinderii. lor tovarăşilor evidenţiaţi. Munteanu, din această loca­ grade.
de muncă. Aici un rol im­ Programul dialogului de litate. CONSTANTIN BOR.ŞA La m
Tot _în_ace'st cadru festiv se
portant îl are şi calcularea maistru la turnătoria nr. 1 obicei este compus din două prezintă realizările obţinute preşedintele neral
reţetelor de încărcare cu a întreprinderii „Victoria“ părţi distincte: în prima în partea a doua, de obi­ comitetului sindicatului tempor;
cei, brigada artistică a între­
inateriale, care să se apro­ ' Călan parte se înfăţişează de către. pe formaţiile de lucru şi in­ prinderii prezintă un scurt de Ia I.M. Barza ,,
dividual, făcîndu-se eviden­