Page 59 - Drumul_socialismului_1979_05

97 O VINERI, 18 MAI 1979 l’ag. 3

Pregătirile Simpozion Masa lemnoasă - valorificată

amatori hunedoreni se cer Regimul de muncă
şi de viaţă integrai, superior şi eficient
intensificate al minerilor
na aprovizionare şi întreţi­
nere a utilajelor, eliberarea
ele dez- concursului la forma maxi­ Ieri, au început în Valea
*aza (Urniare din pag. 1) Jiului lucrările simpozionu­ Convorbire cu tovarăşul ing. ROMULUS GOŢIU, operativă a parchetelor şi
nar pe mă. In acest sens, iată ce director tehnic al l.F.E.T. Deva redarea lor pentru reîmpă-
:urs : A- ne declara tovarăşul Minei lui „Regimul de viaţă şi de
I Armo- bişan repetă „în forţă“. Co­ Bodea, directorul Centrului muncă al minerilor“ — or­ duriri), aplicăm pe scară
i. rul prezintă în primă audi­ judeţean de îndrumare a ganizat de Comitetul jude­ largă metoda de concentra­
ţie piesa „Sarmizegetusa“ de ţean de Cruce roşie, la care re a tăierilor pe parchete şi
limba creaţiei populare şi mişcării participă specialişti din rîn- — Prin hal ura profesiei — îndeosebi prin com­
Gheorghe Dumitrescu (de artistice de masă: „Timpul dul cadrelor medicale din bazinele pe care o vom ge­
unde şi un efort în plus la lor, lucrătorii loresticrl pun pletarea dotării tehnice a neraliza în curînd în toate
emisiune repetiţii), iar în ceea ce pri­ scurt care a mai rămas pînă Bucureşti, Timişoara şi Pe­ an de an la dispoziţia eco­ platformelor de preindus- unităţile noastre. In acest
ătorii la interjudeţeană de la Re­ troşani.' nomiei naţionale însemnate iriaiizare cu o serie de uti­
veşte dansatorii, directorul şiţa trebuie să constituie La reuniunea organizată, fel am reuşit să fim la zi
casei de cultură, Petru Pa- pentru artişti şi instructori ieri, la I.M. Petriia, în pre­ cantităţi de lemn care se laje de mare randament — cu fasonarea masei lemnoa-'
mecanice,
transiormă apoi înlr-o gamă
trans­
vel, afirmă că prezenţa la o perioadă de intensă pre­ zenţa unui mare număr de largă de sortimente, de pro­ despicătoare circulare, miniga- se planificate şi chiar să a-
portoare,
„Decem- repetiţii este de sulă la sută. gătire. Există încă destule mineri, au fost susţinute re­ vem la această oră stocuri
•ă pe ţa- Cunoscutul taraf din Va- feratele „Prevenirea bolilor duse Unite, de bunuri ma­ tere — şi utilizarea lor la de masă lemnoasă fasonată j
ie a stu- ţa de Jos (dirijori Pera Bulz minusuri în calitatea inter­ profesionale şi a accidente­ teriale. Prin ce se deiinesc capacitate maximă, prin şf pregătită pentru a fi dată 1
imatogra- pretării, în evoluţia unor lor de muncă“ (eoni. univ. în acest an sarcinile colec­ modernizarea transportului In producţie pentru o lună
(a şi Al- Şi Petru Boloţ) repetă de formaţii coregrafice, tea­ dr. Toma Niculescu, Clinica
două ori pe săptămînă, în de boli profesionale Bucu­ tivului l.F.E.T. Deva, tova­ intern şi a manipulării ma­ de zile, ceea ce ne garan­
total circa opt ore. Au loc trale, orchestrale etc. Nu reşti), „Capacitatea de mun­ răşe director ? terialelor la încărcat şl des­ tează realizarea şi depăşirea
reaţie li- sînt carenţe esenţiale şi de
ultimele retuşuri şi după e- că şi factorii care o influ­ — Sînt îndeosebi sarcini cărcat, prin mai buna or­ ritmică a prevederilor de
voluţia recentă de pe sce­ acepo sîntem convinşi că enţează“ (dr. Constantin Tis- calitative şi de eficienţă. Să ganizare a lucrului pe în­ plan. Dealtfel, trebuie spus
na deveană -se pare că lu­ ele vor putea fi înlăturate mănaru, şef de secţie la In­ concretizez : dacă sub ra­ tregul flux productiv şt asi­ că de la începutul anului,
medi­
stitutul
de
expertiză
crurile merg destul de bine. cu spiijinul specialiştilor cală şi recuperare a capa­ portul volumului de masă gurarea unei asistenţe teh­ la nivelul l.F.E.T. Deva în­
De consemnat că taraful a noştri sau al celor invitaţi cităţii de muncă, Bucureşti), lemnoasă exploatată creşte­ nice competente şi perma­ registrăm depăşiri de plan
prezentat in această perioa­ din Capitală şi din alto lo­ „Păstrarea unui echilibru rile faţă de anul trecut sînt nente pe schimburi, prin de 2,5 milioane lei la pro­
dă un spectacol pentru frun­ calităţi ale ţării. Adresăm stabil între regimul de mun­ de-a dreptul neesenţiaie, ele iulărirea disciplinei tehno­ ducţia globală, de 1 milion
taşii locali din agricultură. cu acest prilej un apel con­ că şi de viaţă, condiţie a
(»,00 Ra­ sînt foarte mari sub rapor- logice şi a muncii. Toate a- iei la producţia marfă, de
lierii; 7,00 Trecerea în revistă de la ducerilor aşezămintelor cul­ păstrării sănătăţii“ (conf. u-
Revista Deva, desigur, nu a creat turale, instructorilor, tutu­ niv. dr. Petru Penciu, Bucu­ 700 000 lei la producţia netă,
ml meto­ acea cunoscută atmosferă şi ror artiştilor amatori de a reşti), „Alcoolismul şi impli­ de 380 lei pe om al mun­
de ştiri; caţiile sale sociale“ (dr. Me­ cii la productivitate, pre­
icuUători- tensiune de concurs. Evo­ efectua minimum patru re­ tania. Creţu, medic primar,
de ştiri ; luţiile corecte însă nu tre­ petiţii săplămînale, zilnic Spitalul judeţean Timişoara), cum şi la o serie de pro­
c ; 10,30 buie să ducă Ia o impresie dacă e posibil, iar condu­ „Igiena individuală şi a lo­ duse fizice : 1 500 mc buş­
),45 Muzi- -,prea roză, de aulomuHumi- cerilor unităţilor economice cului de muncă, factor im­ teni total, 1 000 mc cheres­
uletin de portant în păstrarea stării
Filarme re; se impun eforturi deose­ şi instituţiilor să acorde tot tea, 500 mc lemn de mină
cu“; 11,20 bite în zilele ce au mai ră­ sprijinul în vederea obţine­ de sănătate“ (dr. Elena Adăs- tul valorificării metrului cub ceste măsuri au determinat şi altele. De asemenea, am
adio-tv. ; mas pentru ca (aşa cum se rii unui succes de presti­ căiiţei, şef secţie propagandă început să recuperăm din
iri ; 12,05 obişnuieşte în sport), forma­ şi educaţie sanitară, Consi­ de masă lemnoasă în plat­ creşterea productivităţii fi­
olclorului giu la faza interjudeţeană a liul Naţional de Cruce roşie formele de preindustriaiiza- zice în platforme, de la în­ restanţele la P.F.L. şi la ce­
iîre inter- ţiile să fie aduse în ziua festivalului“. Bucureşti si altele. re şi în fabricile proprii ale ceputul acestui an, cu pes­ luloză.
e la 1 la întreprinderii. Spus şi mai te 6 iiic/om/zi faţă de rea­ — in cc direcţii acţionea­
ub ; 16,00
Coordo- Lucrările în legumicultura pe înţeles, asia înseamnă lizările anului trecut, cu G ză acum colectivele de la
6,40 Cerul semiindusţrializarea unor la sută a productivităţii l.F.E.T. Deva ?
ică uşoa- cantităţi tot mai mari de muncii calculată pe baza — Cu sprijinul centralei
de ştiri ; flhtiiare din nag. 1) peratorilor li se alătură cu terenul fiind acum curăţat de masă lemnoasă în platfor­ producţiei globale şi cu 8 la
cîntecului multă tragere de inimă şi buruieni, ceea ce permite şi al ministerului de resort,
intru pa- urmăresc îndeaproape apli­ mecanizatorul Ionel Miron. plantelor -să se dezvplte în mele de preindustrialazare, sută a productivităţii mun- ■ care ne-au dat un ajutor
erii ; 20,00 bune condiţii. Pină la data de unde sînt liv rate fabrici­ cii calculată pe baza pro­ substanţial la asigurarea for­
noteca de carea tehnologiilor înainta­ Experimentată în anul tre­ lor de prelucrare şi unor ducţiei nete. Aş dori să mai
îca ; 20,15 te şi respectarea cu stric­ cut pe suprafeţe mai res- de 10 mai a.c., în raport de beneficiari direcţi în diferi­ spun că acordăm o atenţie ţei de muncă şi utilaje, ne
ă ; 20,45 tele a perioadelor stabilite trînse, metoda de însămîn- eşalonarea făcută, ierma te sortimente semifabricate, deosebită calităţii sortimen­ preocupăm de încadrarea tu­
22,00 O Zi pentru fiecare lucrare. Fireş­ ţare direct în cimp a ver- terminase şi însămînţarea. cum ar fi semifabricate turor formaţiilor de lucru
-3,00 Non castraveţilor şi a fasolei pe telor semifabricate în plat­
urn. te, rezultatele de pînă acum zei s-a dovedit a fi de marc pentru mobilă, panouri pen­ forme şi valorificării supe­ cu personal corespunzător,
sînt legate strîns de hărni­ eficienţă, asigurînd econo­ cele 30 de ha planificate. tru construcţii şi agricultu­ rioare a tuturor resurselor de organizarea temeinică 4
,00 Actúa­ cia şi priceperea unor legu­ misirea unui însemnat vo­ De asemenea, trebuie men­ ră, grătare şi paleţi pen­ de masă lemnoasă. muncii pc toate fluxurile
lo Româ- ţionat faptul că lot răsadul tru paletizare etc. Prinţr-o — Aţi putea concretiza ?
Marinea micultori ca Letiţia Opreau, lum de lucrări manuale. necesar pentru cele 15 ha productive, de folosirea de­
a George secretarul organizaţiei de Convinşi de avantajele me­ serie de acţiuni şi măsuri — Mangalizăm integral • plină şi raţională a timpu­
18,30 Ca partid, Letiţia Goţu, Aniţo care se plantează în aceste luate, valoarea unui metru crăcile în retorte metalice lui efectiv de lucru şi a u-
re — emi- todei, în acest an coopera­ zile cu ardei, a fost produs cub de masă lemnoasă sc- şi buturile în bocşe,, confec­
omânâ li- FÎorea, Dragostin Cimpu- torii au semănat direci în in cadrul fermei. O preo­ miindustrializat în platfor­ ţionăm în fabricile noastre lilajelor din dotare, de asi­
hes tre de rean şi alţii, care oferă un cîmp o suprafaţă de 50 de cupare de seamă există mele noastre a crescut vi­ o serie de produse din res­ gurarea cu piesele de schimb
.9,00 Viaţa bun exemplu de urmat pri­ ha cu vărzoase. Suprafaţa pentru folosirea cu eficien­ necesare şi ridicarea calită­
inter jude- vind participarea la muncă, respectivă a fost pregătită tă ridicată a solarului unde, zibil în cele patru luni şi turi şi din alto resurse, pre­ ţii reparaţiilor. De aseme­
iilului na- jumătate din acest an, fa­ cum cozi de unelte şi de
României“ grija faţă de sporirea recol­ intr-adevăr grădinăreşte şi după recoltarea şi valorifi­ ţă de perioada similară a mături, uluce, margini etc. nea, • continuăm şi adîncim
19,30 „Ce tei de legume, şi a venitu­ bine fertilizată. Erbicidarea carea salatei, s-au plantat anului trecut. Nu ne mai îngăduim să acţiunea de concentrare a
• emisiune rilor băneşti. Eforturilor coo­ şi-a făcut efectul scontat, roşii pe 1000 mp. — Punctaţi cîlcva din ac­ pierdem nici o bucată de tăierilor în parchete, moder­
srialist-şti- nizăm continuu tehnologiile
ul de inté- ţiunile şi măsurile mai im­ lemn.
portante. — Nu ne-aţi vorbii nimic şi fluxurile de lucru în plat­
ă — rca-
19,45—20,00 — Dacă în 1978 dispu­ despre activitatea din par­ formele de preindustrializa­
neresc“ — neam doar de două platfor­ chete ; nu mai prezintă im­ re, intensificăm lichidarea
me de preindustrializare -— portanţă ? unor parchete, nu slăbim
la Dobra şi la Bîrcea —, la — Prezintă, cum să nu, nici un moment din atenţie
această oră avem trei, prin dar rezultatele concrete, de­ disciplina muncii.
intrarea în producţie a plat­ finitive ale calităţii şi efi­ — Ce unităţi din cadrul
formei de la Orăştie, ur- cienţei muncii noastre se întreprinderii au cele mai
mind ca pînă la finele anu­ materializează în platfor­ bune rezultate de Ia înce­
(Patria) ; lui să punem în funcţiune mele de preindustrializare. putul anului privind valori­
— seriile şi platformele de la Iscroni, Sigur că şi în parchete des­ ficarea superioară a masei
EDOARA : făşurăm o muncă susţinută,
¡7 — serii- Baia de Criş, Cîrneşti şi Pui. lemnoase ?
în felul acesta vom creşte în vederea valorificării in­ — U. F. E. T. Petroşani,
stul considerabil producţia de tegrale a masei lemnoase
tractorul) ; sortimente semifabricate, ea din parchete am generalizat S.F.E. Pui, S.F.E. Hunedoa-,
:rifu! clin ra, Secţia de cherestea
tea a m-a fiind cu aproape 3 mili­ pe l.F.E.T. Deva metoda de Vu|a.
ui de Buf­ oane lei rnai mare faţă de exploatare a arborilor cu
ii ; Capca- anul trecut, creşteri mari coroană, iar pentru a asigu­ — Alte probleme ?
epubli»-» T
-Ce apă înregistrind deopotrivă pro­ ra productivitate înaltă şi — Mai sînt destule.:, ca
îl fantomă ducţia industrială, marfă şi eficienţă sporită (mai bu­ ia pădure. Şi ne luptăm să
VULCAN ; netă, ca şi productivitatea na folosire a timpului efec­ fie cit mai puţine. Dacă se
Jtă (Hun- muncii. tiv de lucru şi a dotării teh­ poate deloc.
îa : Nea
(Minerul) ; — Pe ce bază veţi realiza nice, reducerea consumuri­
ania a 7-a l.F.E.T. Orăştie, sectorul ele industrializare a lemnului ,,11 Iunie“. Aspect de ia linia creşterile pianiiicule la pro­ lor de carburanţi şi ritmici­ Convorbire consemnată ile
ă (Munci- tehnologică a gaterelor 2 şi 3 unde lucrează formaţia condusă de brigadierul Vasilc Bun- DUMITRU GIIEONEA
baş, care-şi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan. ductivitatea muncii '<■ tate în exploatare, mai bu-
.SA : Cum
n măgar
URICANI :
Ia Erimo
¡RAD: To- întreprinderea comercială aici personalul afectat nu
(Steaua In activitatea comercială a I. C. S. M. Călan este suficient, mai ales că
: Nea Mă- mixtă Călan are în sarcina sezonul turistic a început. 1
.tria) ; Un sa aprovizionarea popu­
lat — şe­ laţiei din localitatea unde-şi Nerezolvată este încă şi^
ii ; .GEOA- are sediul şi din Haţeg. Şi îmbunătăţiri evidente, dar şi deficienţe care problema asigurării cu pro-j
lozuri 9 duse de patiserie şi cofetari
a de cul- trebuie spus că în cele două
Hevanşa oraşe se desfăşoară o acti­ rie, deoarece întreprinderea^
:i : San- vitate comercială bună, pu- trebuie mai energic înlăturate n-are un laborator propriu..
Malaeziei ; nîndu-se la dispoziţia oa­ Produsele se aduc de la.
e în Ma- Hunedoara, dar nu în canti-’
î cultură); menilor muncii un volum lăţi suficiente. Spaţiul co­
rina Teo- tot mai mare de mărfuri, în ria Valter, Kreibik Ana (din In aceiaşi timp însă şefii acest an vor fi puse în func­ latat că, de cind aprovi­
; ILIA : condiţiile unei serviri din Haţeg), sînt permanent bine unităţilor mai mari nu ezită ţiune 5 noi unităţi la parte­ zionarea cu produse ali­ mercial necesar unui laba-,
[be (Lumi- aprovizionate cu mărfuri şi mentare se face de la de­ rator există în Călan numai
untea (Mi- ce în ce mai calitative. De ca, ori de cîte ori este ne­ rul blocului 14 şi va începe
: : Revoltă pildă, în primul trimestru al asigură o servire plină de- voie ,să se uree în maşină construcţia unei cantine res­ pozitele din Hunedoara ale că nu se face nimic concret,
chores c). solicitudine. Bineînţeles că taurant, iar la Haţeg un I.C.R.A., treaba nu merge pentru crearea acestuia. Ar,
acestui an planul desface­ şi să se ducă după marfă,
mai
asemenea,
rilor de mărfuri a fost în­ huna aprovizionare este . asi­ înainte de epuizarea stocu­ număr de 4 unităţi cu pro­ prea bine. I/C.S.M. Călan trebui de preocupare pentru,
multă
deplinit în proporţie de gurată de unităţile speciali­ lui ce există în magazin, la fil industrial şi de alimen­ are repartiţii, . numai că cei
103,5 la sută, iar în luna a- zate, dar şi prin ¡preocupa­ un articol sau altul. S-a ex­ taţie publică. ce trimit maşinile cu marfă formarea de noi cadre, pen­
prilie s-a reuşit de aseme­ rea şefilor unităţilor de des­ tins şi se extinde continuu Sigur, paleta rezultatelor nu le respectă, iar alunei tru ridicarea calificării lu­
nea o depăşire importantă facere care acordă o mare bune este mai largă, dar cind soseşte în depozit un crătorilor actuali şi mai ales
1 pentru atenţie acestei probleme. La aprovizionarea' directă, produs nou, trece mult pe linia educării acestora
călduroa- a sarcuiilor stabilite. Obţi­ l.C.S.M. avînd relaţii bune nu pot fi trecute cu vede­ în spiritul păstrării avutu­
porar 110- nerea acestor succese se l.C.S.M. Călan s-a încetă­ cu unităţile ce fabrică pro­ rea nici unele deficienţe în timp pînă el ajunge şi ia lui obştesc încredinţat, spre
miază sînt datoreşte strădaniilor depu­ ţenit obiceiul ca, periodic, Călan sau Haţeg. Un- alt as­
de ploaie duse pentru consumul larg. reţeaua comercială a celor pect este cel al noii car­ gestionare.
rcări elec- se de întregul colectiv, în gestionarii de magazine să La capitolul realizări tre­ două localităţi. Una dintre Sigur, l.C.S.M. Călan vine
suila mo- frunte cu comuniştii, care se deplaseze la unităţile de buie menţionate şi efortu­ acestea este modul cum mangerii. Secţia trebuia să tot mai mult în înlînipina-
’emperatu- unde se aprovizionează pen­ fie gata de mult, utilajele
i cuprinsă dovedeşte răspundere în rile ce se fac pentru creş­ este organizată de Direcţia sini procurate, numai că rea exigenţelor cumpărăto­
ie, iar cea misiunea ce îi revine ; uni­ tru .a constata concret ce terea continuă a suprafeţei comercială judeţeană apro­ rilor. Unitatea are asigurate
şi 20 de tăţile conduse de Florica noutăţi au apărut şi să în­ vizionarea unităţilor şi sînt S.C.C.L. Călan a tărăgănat ţoale condiţiile pentru a
me în ge- Martin, Varvara Vintilă, E- tocmească notele de coman­ comerciale din Călan şi Ha­ rezolvate unele probleme. mult lucrările. Pregătirile desfăşura o activitate tot
alocate
ţeg
prin
fondurile
cu cerul lena Matei, Gheorghe Ber­ dă în conformitate cu ceea pentru sezon la restauran­ mai bună.
bec (din Călan), sau Rozica ce solicită cumpărătorii şi din bugetul stalului. Astfel, Mai mulţi oameni cu care tul „Perla Streiului“ se fac
Picon, Lucreţia Melon, Ma- ceea ce există în depozite. în. oraşul siderurgiştilor în am stat de vorbă ne-au re­ încet şi de slabă calitate, TR. BONDOR