Page 6 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 6
Pag. ¡s DRUMUL SOCIALISMULUI NR. !
PUTERNICA MMFfSIME A UNITĂŢII OAIHW MICII M IURUL PARTIDULUI,
17.00 Telex
Al Í l 17.05 In direct
tehnică
17.45 Mozaicuri
cumentar.
studiourilo:
(Urmare din pag. 1/ ririi societăţii socialiste cercetări şi proiectări pentru nalului s-a alăturat intelec Partidul şi poporul leagă ductivităţii muncii, o nouă şi din Israel
multilateral dezvoltate şi cărbune, ’ I.U.M. Petroşani, tualitatea, antrenată în acti nemijlocit orientarea politi puternică dezvoltare a agri 18.00 Consultaţii
înaintare a României spre Atelierele de zonă Petro vitatea de cercetare, învăţă- că, clarvăzătoare şi marile culturii, a învăţămîntului,
Nicolae Ceauşescu, pe atunci comunism. şani, Oficiul farmaceutic şi mînt, ocrotirea sănătăţii 18,15 Festivalul
tînăr militant .şi revoluţionar Asemenea întregului nos Întreprinderea cinematogra populaţiei şi alte domenii. succese obţinute de ţara ştiinţei şi culturii, promova „Cîntarea
rea largă a noului în toate
noastră, de activitatea ne
comunist. tru popor, oamenii muncii fică Deva. Pentru toate aceste fru obosită, novatoare, profund domeniile, participarea tot 18,35 Film seria)
Manifestările revoluţionare moase realizări, pentru con pii : „Po
.şi patriotice de la 1 Mai 1939 din judeţul Hunedoara se In cinstea' zilei de 1 Mai tribuţia oamenilor muncii patriotică şi internaţionalistă mai activă a ţării noastre în pădurea vi
de
oameni
Episodul 8
colectivele
au constituit o victorie a simt plenar angajaţi sub muncii, mobilizate de orga ai hunedoreni la progresul ge desfăşurată în fruntea parti circuitul economic mondial l!),oo Telejurnal
şi, ca un corolar al acestor
conducerea organelor şi or
dului’şi statului de tovarăşul
Partidului Comunist Român, ganizaţiilor de partid in în nizaţiile de partid, şi-au rea neral al patriei, vă rog să-mi Nicolae Ceauşescu, eminentă mari prefaceri, ridicarea ne
a politicii sale de Front U- făptuirea neabătută a pro lizat cu succes angajamente îngăduiţi ca la această mare - personalitate a lumii con 19,20 Strălucită î
nic cu. celelalte partide mun gramelor de creştere econo le. în 27 aprilie s-a realizat sărbătoare, în numele Comi temporane. încetată a nivelului de trai teniei, eo
al oamenilor muncii. Reali
citoreşti şi democratice. Ele mică mai rapidă a ţării. E- planul producţiei industriale tetului judeţean de partid şi zarea acestora solicită pre solidarităţii
au fost, arată secretarul ge dificatoare în acest sens sînt pe 4 luni şi s-a încheiat pla al Consiliului popular jude Gîndirea . pătrunzătoare, zenţa unor energii Creatoare tovarăşului
neral al partidului, „o încu faptele zilnice de muncă ale nul de însămînţări la po ţean, să adresez cele mai profunzimea analizelor şi de maximă eficienţă, anga Ceauşescu
nunare a luptelor de clasă colectivelor din unităţile e- rumb în agricultura jude călduroase felicitări şi cele realismul aprecierilor făcute, jate plenar în opera con ria Arab
din acea perioadă, demon conomice pentru îndeplinirea ţului. mai bune urări, dumneavoas înalta sa responsabilitate co structivă' a societăţii socia Populară i
strând hotărîrea fermă a oa exemplară a tufuror sarcini Realizarea cu un devans de tră, celor prezenţi la aduna munistă pentru destinele pa liste. Republica <
menilor muncii, a poporului lor ce le revin. 4 zile a planului producţiei re, tuturor muncitorilor, ţă triei, pentru elaborarea şi In încheiere, după ce a 20.05 Ora tinerei
nostru de a se opune fascis înfăptuind hotărîrile parti nete în industria judeţului a ranilor, intelectualilor şi ce înfăptuirea politicii interne adresat chemări însufleţitoa- 20.45 Seară de te
mului, de a asigura liberta dului, indicaţiile tovarăşului permis ca pînă astăzi să se lorlalţi cetăţeni ai judeţului şi externe, neobosita activi re oamenilor muncii din in fesoara“ de
tea şi integritatea patriei“. naka. Pr<
Nicolae Ceauşescu privind obţină un plus de peste 80 — bărbaţi, femei, vîrstnici şi tate pusă în slujba nobilei dustrie, construcţii, agricul ţară
împletind cu consecvenţă necesitatea trecerii de la a- milioane lei, care se concre tineri —, români, maghiari, cauze a înţelegerii între tură, din învăţămînt, cerceta
răspunderile faţă de poporul cumulările cantitative la o tizează în 170 milioane kWh germani şi de alte naţionali popoare, au intrat în patri re şi cultură, tuturor locui 21,50 Telejurnal.
român, cu îndatoririle inter nouă calitate, se acţionează energie electrică, 20 000 tone tăţi, care printr-o muncă moniul de valori morale şi torilor judeţului Hunedoara,
naţionale, P.C.R. şi-a mani pentru aplicarea noului me fontă, 12 000 tone oţel, 13 000 plină de abnegaţie, compe politice, drept inestimabile tovarăşul Teodor Haş a
festat activ şi în aceşti ani canism economico-financiar, tone laminate, 660 tone ma tenţă şi responsabilitate îşi contribuţii la soluţionarea spus :
ataşamentul şi adeziunea lui pentru perfecţionarea siste şini şi utilaje metalurgice, aduc contribuţia la ridicarea problemelor construcţiei so Să ne angajăm cu toţii la IgADSO
frăţească cu lupta eroică a mului indicatorilor de plan, 3 000 tone cărbune, 5 000 to economică şi socială a jude- cialiste, ale vieţii internaţio- această sărbătoare a primă
mişcării muncitoreşti, a verii, a muncii, a solidarită
popoarelor subjugate ' sau a- ţii, ca în întîmpinarea mari
BUCUREŞTI 1
meninţate de fascism, în lor evenimente din viaţa dloprogramul di
scriind prin aceasta o pagi politică şi din istoria patriei
nă luminoasă de solidaritate noastre — Congresul al XII- Radiojurnal; 8,0
internaţională cu forţele lea al Partidului Comunist ei; 8,10 Cur
progresiste, cu popoarele din Român şi a 35-a aniversare amor; 9,00 Bule!
întreaga lume, împotriva a eliberării patriei de sub 9.05 Răspundem
lor; 10,00 Buleti:
fascismului şi agresiunii. dominaţia fascistă — să 10.05 Radiomagas
Vorbitorul’s-a referit în muncim fiecare la locul nos lor; 10,35 Intcrp
continuare la condiţiile gre tru astfel îneît să dăm via gărului român
le de luptă ale clasei mun ţă chemărilor adresate ţării lVIarga; 10,45 Atlt
citoare, ale întregului nostru de secretarul general al 11.00 Buletin de
popor, sub conducerea Parti partidului, tovarăşul Nicolae Avanpremieră
dului Comunist Român, în Ceauşescu, la marea aduna 12.00 Buletin de
timpul celui de-al doilea re populară din Capitala ţă Festivalul naţioi
război mondial, împotriva rii, de a obţine în toate do rea 'României“;
dictaturii militaro-fasciste meniile vieţii economice, so re interpretative
din ţara noastră şi a ocu ciale şi politice noi şi deo Ia 1 Ia 3; 15,00
panţilor hitlerişti, ia efortu sebite succese pentru pro vers 20; 10,00 R
rile depuse pentru organiza gresul neîntrerupt al Româ 10,15 Cîntecc ded
rea mişcării de rezistenţă, niei pe drumul luminos al dului; 10,25 Teh
pentru sabotarea maşinii de socialismului şi comunismu ganizare in agric
război, răsturnarea regimu lui. ticularităţi ale
lui şi alăturarea României în repetate rînduri, parti culturilor; 10,4
coaliţiei antifasciste. cipanţii la adunarea festivă populară; 17,00
Pregătind răsturnarea dic au scandat pentru Partidul ştiri; 17,05 Opini
tatura militaro-fasciste şi Comunist Român, pentru se 17,30 Instantanee
18.00 Orele scrii:
militînd pentru salvarea ţă cretarul său general, tovară
rii de catastrofa de care era şul Nicolae Ceauşescu, pen geşule, plai
Reflexele ti>...
ameninţată. P.C.R. a urmărit tru ziua de X Mai, pentru Cadenţe sonore;
cu perseverenţă coalizarea ' prosperitatea şi fericirea în
pe baze largi a tuturor for tregului popor român, pen intr-o oră; 23,0!
’79; 24,00 Buletin
ţelor sociale şi politice, anti tru pace şi prietenie cu toa 0,05—5,00 Non st'
fasciste. Astfel, în iulie 1943 te popoarele lumii, pentru nocturn.
se creează Frontul patriotic solidaritatea militantă a oa
antifascist, în aprilie 1944 Aspect clin sală. Foto : V. AZUGEANU menilor muncii de pretutin
Frontul Unic Muncitoresc, deni.
înfăptuindu-se prin aceasta pentru accentuarea autocon- ne cocs metalurgic, 1 500 mp ţului, la înflorirea multilate nale contemporane. Pe aceas în încheierea adunării fes
unitatea de acţiune a clasei ducerii muncitoreşti şi auto- placaje din marmură, 18 000 rală a patriei noastre socia tă linie, poporul nostru dă o tive. într-o atmosferă de pu
muncitoare. gestiunii întreprinderilor. mp dale mozaicate, 2 000 lil liste. înaltă apreciere rezultatelor ternic entuziasm,-participan
La baza făuririi acestor a- . Răspunzînd grijii partidu lapte şi alte produse. în a- Privind retrospectiv stră recentei vizite întreprinse în ţii au adoptat textul unei
lianţe au stat obiectivele de lui pentru continua înflorire ceeaşi perioadă, prin redu lucitele victorii obţinute, sub unele ţări ale Africii de că telegrame adresate Comite DEVA : Braţele
luptă stabilite de Partidul şi dezvoltare a acestui mi cerea cheltuielilor materiale conducerea înţeleaptă a tre secretarul general al parti tului Central al Partidului (Patria); La noi
Comunist Român, care a avut nunat colţ de ţară cu boga la 1000 lei producţie marfă Partidului Comunist Român dului, preşedintele Româ Comunist Român, tovarăşu (Arta) ; HUNEDC
rolul conducător, dinamiza te tradiţii de luptă pentru s-au economisit peste 61 mi — a spus în continuare vor niei socialiste — tovarăşul lui NICOLAE CEAUŞESCU, simplă problemă
tor şi catalizator al luptei libertate şi dreptate socială, lioane lei. în cinstea zilei de bitorul — poporul nostru este Nicolae. Ceauşescu, persona în care se arată : (Flacăra); Lanţu
forţelor politice capabile hunedorenii întîmpină ziua 1 Mai, 23 de unităţi au rea mîndru de prestigiul şi au litate de excepţională in în acest moment solemn lor, seriile I-II
să-şi aducă contribuţia la o- de 1 Mai cu însemnate rea- lizat sarcinile de livrare la toritatea României pe plan fluenţă în lumea contempo de evocare a glorioaselor venturile lui E
pera de eliberare a tării de export, creîndu-se premise mondial. rană, care a reprezentat în tradiţii revoluţionare şi de (Constructorul);
ŞANI : Masca di
sub dominaţia fascistă. lizări în muncă. în aceste pentru depăşirea acestora cu îmbinînd armonios îndepli mod strălucit interesele prim bilanţ în întrecerea so nirea); Oraşul f
zile premergătoare sărbăto
Victoria actului revoluţio ririi zilei internaţionale a peste 3 milioane lei valută. nirea sarcinilor naţionale de poporului, ridicînd pe culmi cialistă pe cel de-al patru Noiembrie); Vrei
nar de la 23 August 1944 — celor ce muncesc, unor co înflăcăraţi de noile mă edificare -a noii orînduiri so tot mai înalte prestigiul- pa lea an_ al cincinalului, vă zilor (Republica);
insurecţia naţională armată lective hunedorene, ca ur suri de îmbunătăţire a orga ciale pe baza grandiosului triei noastre socialiste. raportăm, mult stimate to Intre oglinzi pari
antifascistă şi antiimperialis- nizării .şi conducerii agricul program elaborat de cel în continuare, vorbitorul a varăşe secretar general, că tural) ; VULCAN
tă, a deschis larg calea pen mare a realizărilor obţinute turii noastre socialiste, sta arătat că, aşa cum se des organizaţia municipală de rin miliardar (Mu
tru realizarea unor profun pe anul 1978,' le-au fost în- bilite de Plenara C.C. al de-al XI-lea Congres şi Con prinde din documentele partid, Oamenii muncii din LONEA : Vieţi si
PETRILA
nerul);
ferinţa Naţională ale' parti
de transformări revoluţiona mînate din partea conduce P.C.R. din 1 februarie a.c., Congresului al XI-lea al unităţile municipiului, acţio-
re în viaţa ţării. Perioada rii partidului şi statului nos lucrătorii ogoarelor hunedo- dului, cu îndeplinirea rigu P.C.R., din lucrările Con nînd cu abnegaţie şi energie rios (Muncitorese
NOASA : Totul p
care a urmat a fost marcată, tru înalte distincţii. Astfel, fene depun toată puterea, roasă a îndatoririlor de so sfătuirii cu cadrele din in pentru înfăptuirea hotărîri- b. (Muncitore
de marţ. succese pe linia îm Combinatul siderurgic . Hu lor de muncă pentru reali lidaritate internaţională cu dustrie, construcţii, trans lor Congresului al XI-lea şi r JUmbra p
plinirii idealurilor de drep nedoara, colectiv Erou al zarea în campania agricolă forţele care luptă pentru porturi şi agricultură din Conferinţei Naţionale ale zbor (7 Noiembrie
tate socială şi naţională ale Muncii " Socialiste, a fost de. primăvară a unor lucrări progres social, P.C.R. acţio partidului, a sarcinilor sta Lăsaţi balonul
poporului^ român, a cuceririi distins cu Ordinul „Steaua la timp şi de cea mai bună nează cu consecvenţă ’ şi 5-6 martie a.c., avem în fa bilite de plenarele C.C. al (Steaua roşie); G
ţă şi pentru acest an şi cin
suveranităţii şi independen Republicii Socialiste Româ calitate, pentru sporirea sub principialitate revoluţionară cinal un grandios program P.C.R., a înflăcăratelor dum ZA ; Magazinul d
ţei ^naţionale depline, a fău nia“ clasa I, întreprinderea stanţială a producţiei agri pentru întărirea unităţii şi neavoastră chemări şi îndem tăţi (Minerul); C
ririi societăţii lipsite de ex minieră Barza cu Ordinul cole din acest an. coeziunii mişcării comuniste constructiv, a cărui înfăp nuri, întîmpină ziua de 1 Mai Masca de apă
ploatare. Muncii clasa a Il-a, comu Efortului general al oame şi muncitoreşti, a tuturor tuire va marca dezvoltarea cu o depăşire de 31 milioane Schmidt tace şi
In continuare, după ce a na Ilia cu Ordinul Muncii nilor muncii pentru îndepli forţelor revoluţionare, pro tot mai accentuată a bazei lei la producţia industrială (Flacăra); GEOA
făcut o largă trecere în re clasa I. S-au evidenţiat în nirea exemplară a sarcinilor gresiste contemporane, pen tehnico-materiale a societă şi 14 milioane lei la pro Mereu împreună
cultură);
HAŢEG
vistă a succeselor dobîndite întrecerea socialistă pe ra ce revin judeţului nostru în tru pace, prietenie şi colabo ţii, creşterea rolului indus ducţia netă, materializate în nia a 7-a sub cla
de clasa noastră muncitoare, mură : I.C.S.H., Institutul de acest an hotărîtor al cinci- rare între popoare. triei ca ramură hotărîtoare 176 000 000 kWh energie e- (Popular); BRAZ
de _ întregul popor, sub con a economiei, sporirea pro- lectrică, 22 tone minereuri seriile I-Il; CALA
ducerea P.C.R. pe calea pro cuprifere şi alte produse, tul liniştit (Casa
gresului şi civilizaţiei socia Sunet de trompete şi obţinute în condiţii de efi ră); O bătălie c
liste, cînd societatea româ ropot de tobe inlioară „Ctitori - Şcoala generală nr. 3 De cienţă sporită. (11 Iunie); SIMEI :
nească a cunoscut radicale sala casei de cultură, va, elevii Liceului indus Vă încredinţăm, mult sti nul de Benares (
schimbări economice, sociale trial nr. 4 Deva, forma mate tovarăşe secretar gene ILIA : Camera cu
şi politice, vorbitorul a ară deschiziad impresionant ai României noi Sâ ţiile corale ale Liceului ral, că muncitorii, lucrătorii spre mare (Lumir.
tat că în acest proces gran spectacolul „Ctitori ai pedagogic şi Casa de ogoarelor, intelectualii din LARI ; Rocco şi
seriile I-II (Mime
dios de transformări revolu României noi“, ce a în cultură Deva, formaţiile municipiul Deva, toţi oame
ţionare, o impetuoasă şi tregit emoţionant aduna de dans tematic şi popu nii muncii din judeţul Hu
multilaterală dezvoltare a rea iestivă dedicată Zilei Spectacol omagial dedicat zilei de 1 Mai lar ale caselor de cultu nedoara, urmînd neabătut
înregistrat şi judeţul Hun'.e-'' solidarităţii internaţiona politica internă şi externă a
doara, el numărîndu-se as le a celor ce muncesc, a ră din Orăştie şi Deva, partidului şi statului nostru, Vrem Ei
tăzi printre judeţele cele sălii, ampiiiicînd emoţia rii, imn partidului iăurar soliştii de muzică popu exemplul dumneavoastră în-
mai puternic industrializate oamenilor muncii din prin impresionantul „Cerc al !vremilor noi, imn e- lară de Ia casele de cul sufleţitor de muncă şi dă
ruire revoluţionară, se vor
ale ţării. Paralel cu indus municipiul Deva. „Rîde al soarelui“. Clipa e roilor muncii de azi, so tură din Deva şi Haţeg, mobiliza şi mai activ pentru Timpul probabil
tria — puternică şi modernă iarăşi ' primăvara/ Peste înaltă, mîndria ne creşte lidarităţii lor cu proleta tarafurile caselor de cul mal : Vreme în g
— s-a dezvoltat agricultura cîmpuri, peste plai/ Ve în inimi cu fiecare mo tură din Orăştie şi Deva, a-şi aduce întreaga contri stabilă, cu cerul
judeţului, asigurîndu-se în selia umple ţara/ C-a so ment ce ne spune c-am riatul de pretutindeni, buţie la înfăptuirea sarcini noros. Local se
mai mare măsură pe imn de cutezanţă şi în guipul de actori ai Tea lor şi angajamentelor din a- nala ploi, mai a
plan judeţean aproviziona sit înlîi de Mai“ — ne făurit prin muncă ţara credere în destinul nou trului de stat de estradă cest an, din întregul cinci formă de aversă,
izolat şi de descăi
nal, a prevederilor Progra
rea bopulaţiei cu produse muritorul imn al lui Ci- „şi-am jurat pe tricolor/ al neamului — „Purtînd Deva, Forţe artistice care trice. Vîntul va :
agroalimehtare. Mutaţii 'so prian Porumbescu coboa s-o păstrăm mereu în în noi temeinic viitorul/ au urcat pe podiumul cel mului partidului de edifica derat, cu intensii
ciale însemnate, transfor ră de pe scenă unindu-se treagă! şi acum, şi-n vii re a societăţii socialiste mul scurtă durată din
mări considerabile au avut cu inimile sutelor de tor“l Ni-s lege munca, cinstea, mai înalt în stimulaloa- tilateral dezvoltate şi înain Temperaturile min
tare a României spre comu
loc şi în nivelul material şi spectatori. Şi bucuria muncii noi, vitejia/ Cinstim pe cei ce rea întrecere creată de nism.. fi cuprinse între 5
iar
de,
temperat!
spiritual al oamenilor, în libere, descătuşată . de ne învaţă zborul/ Parti ediţia a ll-a a „Cîntării xime între 13 şi 11
perfecţionarea continuă a „E primăvara muncii, dul, Ceauşescu, Româ- României“, forţe artistice -ir
democraţiei socialiste. a inimilor în lumină şi povara asupririi e redată ce şi-au unit cugetul, Adunarea festivă a fost Pentru 4 şi 5 li
Marea sărbătoare de la pace“, „E-nsemn de îm prin cînt de viaţă nouă, Emoţiq, momentele de cîntui, versul şi pasul în- urmată de un spectacol. A- mea se menţine î
1 Mai, din anul celui de-al prin joc viguros, prin adâncă vibraţie patrioti tr-un spectacol„ măreţ, dunări consacrate sărbătoririi instabilă, cu cerul
Xll-lea Congres al partidu plinire a ţării“ — versu vers înaripai,: „Pe vatra zilei de 1 Mai au avut loc în noros. Vor cădea
verse de ploaie.
lui şi al celei de-a 35-a ani rile vibrează în sullete, de milenii tinerească/ Imn că. pe care ni le-a creat semnat de Eugen Burza toate municipiile, oraşele şi
versări a eliberării patriei şi-n jocuri de lumini patriei icfmâne la al XII- spectacolul „Ctitori ai (libret) şi Titus Burducea comunele judeţului, urmate La munte, vrer
de sub dominaţia fascista — ne-ntoarcem la rădăcini lea Congres/ Să laude, României noi“ ni le-au (regie). Un spectacol pe de spectacole la care şi-au bilă, cu cerul mai
a spus în continuare vorbi de dac, sub cer latin. să-nalţe, ..să-mplinească/ dăruit, cu ales talent, măsura sărbătorii celor dat concursul miile de artişti ros. Vor cădea p
torul — o întîmpinăm sub ce muncesc. amatori din toate localităţi mai ales sub fon
semnul activităţii desfăşura Momentul „Glasul pă- Solia ei de pace şi ne pionierii de la Liceul le, participanţi la ediţia a versă de ploaie.
te de întregul popor pentru mînlului“ ţine respiraţia curmat progres“. Imn ţă '„Aurel Vlaicu“ Orăştie şi LUCIA LICIU Il-a a Festivalului naţional
realizarea Programului fău „Cîntarea Românei“.