Page 60 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 60
rag. 4 DHUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 697 ® VINERI. 18 MAI 1079
(Urmare din pag. !) înaltă exigenţă, ei au ana zionării la timp şi în sorti români, maghiari, germani
lizat modul in care s-n .des mentele stabilite cu piese şi de alte naţionalităţi — de
tante din 1978, precum şi a făşurat campania agricolă de . de schimb, îngrăşăminte chi a răspunde eu cinste apelu
mice, mijloace de transport,
celor planificate pentru a- primăvară şi au prezentat maşini şi unelte intr-o gamă lui adresai de secretarul ge
cesl an şi a se respecta cu • măsurile ce se iau pentru tot mai diversificată. Un-ac neral al partidului de la tri v MANILA 17 (Agerpres)., — lurate şi scmimanufacturale
stricteţe termenele prevăzu buna întreţinere a culturi buna marii adunări populare Dezbaterile generale din -ca ale ţărilor in curs de dez
te, calitatea lucrărilor şi lor şi pregătirea temeinică, cent: deosebit a fost pus pe consacrate . zilei de 1 Mai, drul celei de-a V-a Confe voltare pe pieţele ţărilor
necesitatea
inte
înfăptuirii
normele de consum. a campaniei de recoltare, grale, şi la timp a progra de a da un curs lot mai rinţe a UNCTAD, care se a- dezvoltate, implicit efortul
socialiste
întrecerii
dinamic
In intervenţiile lor, vorbi pentru realizarea integrală melor de irigaţii- pe judeţe pe' acest an, inlîmpinind propie dc sfirşii au marcat- de industrializare a acestor
torii nu acordat, de aseme a programelor de creştere a şi zone agricole. astfel cu noi şi mari. suc noi luări dc poziţii. în Ta- • state.
nea, o mare atenţie proble producţieivegetale şi ani Primii secretari au pre cese cea de a 35-a aniver voarea accelerării procesului Problema dezvoltării eco
melor agriculturii.. Eviden male, adoptate de partid şi zentat, de asemenea; pe sare a eliberării patriei şi de edificare a unei noi or nomiilor ţărilor rămase in
ţiind însemnătatea deosebită de stat, a celorlalte sarcini larg preocupările comitetelor ce! de-al Xll-lea Congres dini economice internaţio urmă a fost, de asemenea,
a măsurilor cu privire _ la ce revin acestei importante judeţene de partid pentru al partidului. nale, caro să permită o mai reluată de-numeroşi vor
perfecţionarea organizării, ramuri a economiei naţiona îmbunătăţirea continuă a sti echitabilă şi justă repartiţie bitori., care au subliniat im
conducerii şi planificării, u-' le. lului şi metodelor de mun Primit cu vii 'şi puternice a resurselor omenirii, o portanţa transferului, de
nitare a agriculturii, a ere-' Primii secretari şi ceilalţi aplau/o. in încheierea con tehnologii în condiţii avan
arii consiliilor unice agro vorbitori au subliniat că că, pentru a imprima în sfătuirii u luat cuvin- participare egală la schim tajoase care să vină în spri
industriale • de stat şi coo-. pentru a se asigura îndepli tregii activităţi un pronun tul tovarăşul NICOI.AK burile de valori materiale ntul efortului de industria-
peratiste. participanţii la nirea integrală a obiectivelor ţat spirit revoluţionar. o CEACŞESCU; secretar ge dintre naţiuni'. izare al acestor state.
discuţii au arătat că aceste ce revin anul acesta, agri inaltă exigenţă şi responsa- neral al partidului, pre Numeroşi vorbitori care O atenţie aparte a fost a-
măsuri au şi început să-şi culturii, ministerul, de resort, bilitate comunistă. şedintele Republicii Socialis au luat cuvîntul în şedinţa eordală problemei materiilor
dovedească pe deplin utili celelalte organe economice Vorbitorii au exprimat ho- te România. de joi au abordat tina din prime şi, în acest context,
tatea. Intr-un pronunţat spi centrale trebuie . să acorde- . lărîrea comuniştilor, a tutu Cuvînlareâ se va da publi cele mai acute probleme ale situaţiei energetice mondiale,
rit critic şi. autocritic, de o mai mare atenţie aprovi ror oamenilor muncii — cităţii. relaţiilor economice interna sugerindu-se o mai mare
ţionale. şi anume protecţio- participare a comunităţii in
nismul care afectează intr-o - ternaţionale la folosirea si.
conservarea resurselor de e-
Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al Comitetului măsură însemnată pătrun nergie.
derea produselor nianufac-
Central al Partidului Comunist Român NICARAGUA : Lupte înverşunate
(Urmare din pag, 1) ideologic-ă şi culturul-educa- Vor. fi tipărite afişe jubi în zilele de 23 şi 24 Au în mai multe zone din ţară
tivă trebuie să ducă la .dez liare, pliante, fotomontaje şi gust, câre vor.fi zije' nehi-
In acest- sens este necesar voltarea spiritului revoluţio alte materiale documentare, erătoare, sub îndrumarea co MANAGUA 17 (Agerpres). 180 km nord de Managua.
care vor înfăţişa marile rea
să se acorde cea mai ¡pare nar al maselor, la aplicarea lizări uie poporului nostru, mitetelor judeţene de partid — Situaţia internă din Nica Lupte ş-au desfăşurat, de o-
,şi al municipiului Bucureşti,
ragua continuă sâ. fie încor
atenţie deplinei folosiri- a fermă în viaţă a eticii .şi e- semenca, in oraşul Rama. iii
capacităţilor de producţie, chităţii socialiste, a principi succesele, în construcţia so-- organizaţiile U.T.C., comite dată; Potrivit agenţiilor in apropiere de Atlantic, şi ]«
gospodăririi judicioase a ma ilor socialiste de muncă şi cîalistă,. viaţa, nouă pe care tele de cuR-ură- şi educaţie, ternaţionale de presă, în ul Wiwili. în nord-estul ţării,
socialistă,
o Trăiesc oamenii muncii, fă
de
organizaţiile
timele. zile au avut loc lup
teriilor prime, materialelor, viaţă. sindicat vor organiza ample ca şi la Morrito, în sud,¡'ţi
combustibililor şi energiei, In cinstea- zilei de 23 Au ră deosebire de naţionalita manifestări cullural-educati- te înverşunate în mai multe Juigalpa, în est.
ţară
intre
creşterii susţinute a produc gust ■ vor . fi publicate in te, perspectivele dezvoltării. ve, artistice şi sportive, cu zone djn care sprijină Garda Presa nicaraguaiană anun- - '
naţională,
re
României Socialiste.
tivităţii muncii, folosirii cu limba română şi in..'limbile ţă că miercuri- 14 persoane
Muzeul de istorie al parti
maximum de randament a naţionalităţilor conlocuitoare dului comunist, ‘ta' mişcării un bogat conţinut patriotic gimul dictatorului Somoza. şi-au pierdut viaţa in aceas
Un comando sandinist a ata
şi revoluţionar, la' care îşi
maşinilor. utilajelor şi in- ’ lucrări din opera -tovarăşu revoluţionare şi democratice' vor aduce contribuţia toate cat postul Guasâule de la tă ţară, victime ale clima-
ştalaţiilor. a forţei de mun- - lui' Nicoiae Ceăuşes’cu,. se formaţiile artistice profesio tuluî de violenţă politică.
că, perfecţionării tehnologi cretarul general ăi. Partidu din România. împreună cu niste şi de amatori partici frontiera' cu Hondurasul;- la
Muzeul de istorie al Repu
ilor de fabricaţie, ridicării lui Comunist Români pre blicii Socialiste România pante la. ediţia a 11-a â Fes
continue a nivelului tehnic şedintele Republicii Socialis- vor organiza în Capitală tivalului - naţional „Cîntarea
şi calitativ al produselor. ie România,-, alte lucrări cu României“ : vor fi organiza procesul cie revenire, ia o >
(Trebuie tăcut totul pentru tematică social-politică, stu r o expoziţie jubiliară foto- te, de asemenea, excursii şi guvernare civilă iţi Peru. I
ca in domeniul investiţiilor duşi culegeri de materiale' docuriientarâ ' consacrată ce vizite la muzee, monumente H| Adunarea Generală a I
să se asigure terminarea şi' din 'domeniul, istoriei, celor lei • de-a . XXXV-â aniver şi locuri istorice. O.N.U. îşi va relua lucrările j
sări
patriei.
a
eliberării
■ punerea la. timp în fuheţiu-' lalte ştiinţe sociale şi politi Consiliile judeţene de edu Presa centrală, locală, ra sâpiâmioa viitoare la cererea i
ne a tuturor obiectivelor ce; precum şi lucrări litera caţie politică şi cultură so grupului statelor africane, ur- i
sieşi
.planificate. in arest an şi a re, de aria, muzicale, fii- - cialistă vor organiza expozi dioul şi televiziunea, revis ■I 1» Palatul congreselor mîhd exclusiv concentreze «ten- j j
(ia
asupra
problemei
celor restante. Organele si me, care să reflecte trecutul ţii similare la nivelul ju tele soeial-politice si cultu şi expoziţiilor din Madrid Namibiei. Sam Nujoma, pre- !
rale vor publica şi transmi
organizaţiile de partid, de glorios al poporului român, deţelor. te 'în perioada premergă s-au deschis, joi, lucrării« şedinţele Organizaţiei Popo
masă şi obşteşti, consiliile, lupta împotriva fascismului celui de-al XXVIU-lra con rului din Africa de SUd-Vesf !
Academia
de
.populare, consiliile unice a- şi războiului, semnificaţia ciale şi Politice, ştiinţe So toare ' celei de-a XXXV-a a- gres al Parlidulni Socialist (SWAPO). va rosti un discurs j
eliberării
niversări
pa
a
Academia
groindustriale de stat şi ooo- istorică a evenimentelor re Munciloresc Spaniol (P.S.M.S.). miercuri. 23 nlai, interven- j
'a
fost
¡■pfratiste trebuie să acţione-. voluţionare de la 23 August „Ştefan Gheorghiu“ şi Insti triei, articole, reportaje, in Raportul la congres Gonzatez, ţia reprezentind un nou apel j
terviuri, anchete, pagini spe
prezentat
Felipe
do
de.
• y,c şi mai hotărît pentru mo 1944, succesele în construc tutul de studii istorice şi ciale, evocări, piese de tea secretar general al P.S.M.S. adresat statelor economice a şl impu- i i
ne
sancţiuni
un
bilizarea tuturor oamenilor ţia socialistă, rolul partidu social-polilice de pe lingă Partidul Comunist Român embargo' petrolier împotriva !
muncii delà sate în vederea lui comunist, conducător ne C.C. al P.C.R. vor organiza tru, filme, spectacole literar- este reprezentat de o delega Africii de Sud.
executării la timp şi de bu înfricat al poporului, in lup la Bucureşti o sesiune de muzicale care vor înfăţişa ţie formata din tovarăşii Du
nă calitate a tuturor lucră ta revoluţionară şi în edifi comunicări ştiinţifice con lupta poporului nostru îm mitru Popa secretar al C.C. HI Sub preşedinţia şefului.-
rilor din agricultură pentru carea noii orinduiri sociale. sacrată jubileului de '35 de potriva fascismului şi războ al P.C.R.. şi al Traian Gîrbă. statului mexican, .fose Lopez -
Comitetului
Portllio. la Ciudad de Mexic-o -j
prim-seerelar
obţinerea unor recolte boga Tn Bucureşti şi în alte o- ani al eliberării patriei de iului hitlerist. pentru elibe judeţean Suceava al P.C.R. s-au deschis lucrările unei 1
te. raşe 'ale ţării vor ii organi sub dominaţia fascistă. So rarea patriei, pentru con reuniuni speciafe convocate |
Republicii
Academia
Este necesar ca in întreaga zate expoziţii de artă plas cialiste România, instit u- struirea socialismului, suc M Consiliul O.N'.IT. pentru din iniţiativa Rondului O.N'.IT. i
a
economie să se acţioneze ho- tică, de artă populară şi ar ţiilc de învăţămint supe- cesele obţinute în înfăptui Namibia acţiunile denunţat cu pu pentru copii (UNICEF), peri- !
ra
regimului
tere
târît pentru înfăptuirea mă tă fotografică, c:tt lucrări rioer- 'academiile de ştiinţe, rea programului stabilit de sist de la pretoria vizind fru a analiza situaţia copilu
surilor privind perfecţiona realizate în cadrul celei de-a ministerele şi celelalle inşii-, Congresul al Xl-lca ai parti perpetuarea ocupaţiei iicgale lui iu Amorica I.atină şi zo
rea mecanismului economico- doua ediţii a Festivalului na-, iuţii centrale, institutele de dului si Conferinţa Naţiona a Namibiei de către Africa na Caraibilor. La dezbateri
financiar şi ridicarea pe un ţional „Cîntarea României“. cercetări, consiliile judeţene lă- a P.C.R. de Sud prin acordarea de participă reprezentanţi ai sta- .
teior din această regiune,
plan superior a autoconduce- Ca o încununare a bogatei dc educaţie politică şi cul Comitetul Politic. Executiv „puteri legislative şi executi
rii muncitoreşti şi autoges-, activităţi artisV.ce desfăşura tură socialistă vor organi al Comitetului Central al ve exlin.se“ aşa-zissi ..Adu precum şi invitaţi din par
tea organismelor internaţio
tiunii întreprinderilor. Tre te de artiştii profesionişti si za simpozioane. mese rotun Partidului Comunist Român nări constituante“, formată la nale de. specialitate. i
buie acţionat, de asemenea, masa artiştilor amatori din de şi alte manifestări con adresează comuniştilor, ute- Windhoek. in urma farsei e-
pentru transpunerea consec întreaga ţară se va organiza sacrate problemelor actuale ciştilor, tuturor oamenilor lectoralc din ' decembrie 1978. Hi Secreta rut general al
ventă in viaţă a politicii în Capitală spectacolul de ale construcţiei socialiste muncii — români, maghiari, m In cadrul unei conferin O.N.U., Kurt Waldliciin, a
partidului de dezvoltare a gală al laureaţilor celei de-a în ţara noastră şi‘ politicii germani şi de alte naţio ţe de presă ţinută la Iama, sosit. joi. la Nicosia, intr-o
vizită oficială dc trei zile, in
democraţiei socialiste, pentru II-a ediţii a Festivalului na internaţionale a Republicii nalităţi — chemarea înflăcă secretarul general al Partidu cursul căreia va participa la
folosirea plenară a cadrului ţional „Cîntarea României“. Socialiste România. Cu pri- rată de a face lotul ca în lui Comunist Peruan, .Torge UUilnirile dintre preşedintele
creat de participarea activă Casele de cultură, clubu -lejul marii noastre sărbători întîmpinarea gloriosului jubi riel Prado, a afirmat că
Republicii Cipru, Spyros Ky-
a tuturor oamenilor muncii rile şi căminele culturale naţionale vor avea loc în leu de la 23 August să dez P.C.P. se pronunţă in ravoa- pdanou, în eaiitate de con
la conducerea vieţii econo- vor organiza manifestări po- Bucureşti. în municipii, ora volte larg întrecerea socia rea nuci alianţe cu toate ducător al comunităţii ciprio
mico-sociale, a întregii so litico-educative dedicate ce şe şi comune, adunări festi listă. să muncească cu dă grupările politice de stingă, te greceşti, şi rtauf Denlc-
cietăţi. lei de-a XXXV-a aniversări ve urmate de- programe cui- ruire şi abnegaţie comunistă preconizând ea să Ia stea baza o aces taş, liderul comunităţii <■">- •
înţelegeri
plat
tei
* Organele şi organizaţiile a eliberări patriei, spectaco tiiral-arţistice. pentru înfăptuirea neabătu formă de principii. IC1 a pre priote turce. \
de partid sînt chemate să le inspirate din trecutul de In ziua de 23 August, în tă a sarcinilor . ce lo revin, cizat că această platformă HI La Madrid s-uu deschis, I
pună in centrul preocupă luptă al poporului, din gran Bucureşti, în municipiile şi a programului dc făurire a comună este menită să asi joi, lucrările celui de-al i
rilor lor intensificarea acti dioasa operă de făurire a so oraşele reşedinţă de ju societăţii socialiste multila gure unitatea stingii perua XXVin-lea Congres al Parii- |
vităţii politico-educative pen cialismului. Repertoriile in deţ. precum si în alte mu teral dezvoltate, contribuind ne • în perspectiva apropiate <1 ului Socialiste Mmiriiorcsr i ,
tru dezvoltarea conştiinţei stituţiilor şi formaţiilor ar nicipii şi oraşe vor avea loc asetfel tot mai intens la ri lor alegeri ce vor încununa * I Spaniol (P.S.M.S.).
socialiste a oamenilor mun tistice, programele de radio parăzi militare, defilări ale dicarea nivelului de trai şi
cii, însuşirea concepţiei şti şi televiziune vor cuprinde gărzilor patriotice, ale deta civilizaţie al întregului nos
inţifice a materialismului’ cele mai valoroase realizări şamentelor de tineri care se tru popor, la înflorirea con
dialectic şi istoric, ridicarea din domeniul cîntecului pa pregătesc pentru apărarea tinuă a României socialis
nivelului de pregătire pro triotic, revoluţionar şi mun patriei, ale formaţiunilor de te, sporindu-şi aportul la Dezvăluiri revelatoare
fesională, politică şi cultu citoresc, poeziei patriotice, Cruce Roşie, precum şi de triumful cauzei socialismu
rală, a tuturor cetăţenilor, militante, teatrului politic şi monstraţii ale oamenilor lui, democraţiei şi păcii în Ministerul de Justiţie al ţinînd pe această cale pro
întreaga activitate politico- dansului tematic. muncii. lume. S.U.A. a deschis o anchetă fituri fabuloase, in perioa
asupra speculaţiilor valuta da 1977—1978, cînd s-au în
re organizate de principa registrat cele mai mari
IN ADÎNCURILE alcool hidrat, produs pe lele bănci americane, prin fluctuaţii ble dolarului —■
LACULUI BAIKAL bază de trestie de zahăr tre' care City Bank, Chase a dezvăluit fostul funcţio
(elanol). Manhattan Bank, Morgan nar al lui City Bank —
Cercetînd cidîncurUe la Guaranty Trust Co şi Bank fenomenul respectiv s-a
Motivul
ac
cului Baikal, specialiştii PIETRE PREŢIOASE of America. constituit decla datorat şi unor asemenea
l-a
ţiunii
speculaţii.
sovietici au descoperit Ia fundului mărilor şi. ocea ALCOOL IN LOC BRAZILIENE raţia revelatoare a fostului
a-
anchetei
Deschiderea
80 m de suprafaţă alge nelor „s-au născut“ pe şef al filialei din Paris a mintite a fost argumentată
verzi. Această înseamnă uscat. Atirmafla aparţine DE BENZINA Micile aşezări brazilie băncii City Bank, D, Ed- concret prin faptul că, in
— declară auloril acestei oamenilor de şlllntă sovie ne Diamantina şi Cristali ward, după ce a fost con ultimii ani, profiturile băn
descoperiri — că procesul * tici care au luat parte, Prima stafie dc distri na sînt alît de minuscule cediat, potrivit căreia ban cilor ca urmare a tranzac
de lotosinteză se desiă- recent, la o expediţie de buire a alcoolului în chip îneît nu pol ii descoperite ca a încălcat legislaţia va ţiilor valutare au crescut
şoară şi la o asemenea a- cercetări ştiintiiice în Co de carburant pentru auto decît pe bârfi realizate la lutară în mai D. multe ţări considerabil. Cîteva cifre
Edward
vest-europene.
dîncime unde pătrunde ceanul Indian la bordul mobile a iost inaugurală o .scară foarte mică. Ele a arătat că reprezentanţi sînt elocvente. City Bank
foarte putină lumină, cle ztleie acestea în oraşul — de la 18 milioane dolari
navei „Acad. Vcrnadski“, sînt însă renumite dincolo ai principalelor bănci ame în 1976, la 105 milioane în
ment esenţial al procesu aparţinînd Academiei de Curitiba, capitala statutul ricane se întrunesc perio 1978 ţ Chase Manhattan
lui menţionai. Pînă acum, Ştiinţe a R.S.S. Ucraine brazilian Părana. Faptul dc hotarele tării pentru dic şi pun la cale specula Bank — de la 47,4 la 90
oamenii de ştiinţă au apre ne. Studiile ştiintiiice rea nu va rămîne singular: in zăcăminte de pietre pre ţii de anvergură asupra milioane dolari, iar Bank
ciat că lotoslnteză .nu este lizate j.i timpul călătoriei săptămînile ce urmează, ţioasei una din principale I cursului dolarului. Meca of America — de la 47
nismul jocului o simplu.
posibilă la o astfel de a- mai mulle pompe dc acest le bogă{H ale subsolului ■> Băncile, printr-o acţiune milioane în-1977, la 70 mi
dîncime. au permis să se ajungă la brazilian. Numai anul tre lioane în 1978.
concluzia că zăcămintele iei vor ii instalate la Bra cut, Brazilia a exportat 105 | comună, plasează pe piaţă „Financial Times“, care
o cantitate mare de dolari,
CUM AU APĂRUT de minereu de fier, man- silia, Sao Paulo, Rio de tone de topaze, ametlsle, J contribuind astfel la scă- dezvăluie faptele respecti
gan, nichel, cobalt şl alte Janeiro şi Recile, din grija ve, îşi pune întrebarea
ZĂCĂMINTELE le au fost spălate de ape companiei de stat „ Pclro- tur măline, granate, săli re | , derea cursului vaiutei ame- dacă băncile americane vor
rîcane. La cîteva zile de la.
SUBMARINE ? din rocile cu structură bras“. Inovaţia în materie ele. Anual, Brazilia pro I această operaţiune, trec la reuşi şi .de data această să
cristalină- ale continente de carburant este însoţită duce aproximativ 300 000 I achiziţionarea dolarilor de' evite sancţiunile. Practica
Zăcămintele de mine lor, transportate, lot de de măsuri vizînd adapta carate de briliante: 0 sta ' pe piaţă la cursul de acum atestă că, pînă acum, acest
reuri depistate de explo ape, spre mări şi oceane, rea motorului de automo te braziliene dispun de | scăzut, iar după o perioa-' lucru a fost posibil.
ratori în dllcrllc zone ale unde au format depuneri. bil pentru a iunefiona cu mine de diamante. J dă de înmagazinare îi re~
| vînd la un preţ ridicat, ob- G. C.
jîEDACIlA $i ADMINISTRAŢIA. Deva, jtr. Dr. Petru Gro*a, w. 35, Telefoane i 11275, 11585. 20708. TIPARUL t Tipogfofio Devoj str. 23 August, nr. 257,