Page 61 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 61
Proletari din toate ţările, uniţi-vă )
ANUL XXXI
NU. G «98
SÎMBAT.A,
1!) MAI
197 Í®
4 ¡»abilii — 3ÍI l,ani
CONSILIUL DE STAT
Înflăcărată chemare la mobilizarea EXPOZIŢIE AL
UE PICTURA
REPUBLICM SOCIALISTE ROMÂNIA
tuturor energiilor în întîmpinarea culturi* Casa Hunedoara, Mu
de
L»
municipala
din
zeul judeţean a deschis ex D E C R E T
poziţia „Portretul Sn pictura
gloriosului jubileu de la 23 August romiuieasc& aniversarea eve« privind stabilirea orei oficiale de vară
contemporanei“.
Omagiind
nimeritelor istorice din luna
mai, Ion Pirvan, Luda Nit*, pe teritoriul Republicii Socialiste România
Ieri a fost dată publicită siunii României spre locul ne condiţii a Planului na Petre Suciu, Mire ea Hâtră,
Biâl-
Aurel
Bedivan,
ţii llotărirea Comitetului de înalt prestigiu de care ţional unic de dezvoltare Mala laslf Teîlniann, Lucian Pentru economisirea unor oficiale de vară, Consiliul
lean,
Politic Executiv al C.C. al se bucură azi in lume, econoniieo-socială a ţării Frenfîn, Adaîbert Zlanca $i importante resurse energe de Stat al Republicii Socia
P.C.R. cu privire la aniver poporul nostru consacră un pe 1979. In industrie, sŞnt (tonsiaiitLu Martin, expun tice şi reducerea ilumina liste România
reală,
sarea a 35 de ani de la eli loc de o importanţă hotări- necesare preocupări şi ac lucrări de şl o Iernatică. valoare tului electric prin creşterea d e c r e t e a z ă :
atrislică
Ex
berarea României de sub loare perioadei marcate de ţiuni perseverente pentru poziţia este deschisă piuă timpului de folosire a lumi Articol unic. — Pe teri
dominaţia fascistă — docu Congresele al iX-lea, al X- folosirea deplină a capaci la mai. nii naturale a zilei, este ne toriul Republicii Socialiste
ment de deosebită însem leasial XT-Ioa alo Partidu tăţilor de producţie şi do cesara introducerea pe tim România se introduce ora
nătate, înflăcărată şi vi lui Comunist Român — e- tării de prim rang, gospo pul verii a unei ore oficia oficială du vară. decalată
brantă chemare adresată tapa eoa mai fecundă din dărirea judicioasă a mate le decalate cu o oră în a- cu o oră în avans faţă de
întregului nostru partid şi milenara sa istorie, in riilor prime, materialelor, tm alta I vans faţă de ora Europei ora Europei răsăritene.
popor de a-şi mobiliza toa disolubil legată de nume combustibililor şi energiei, răsăritene. Activităţile eco In anul 1979, ora oficială
te energiile in vederea în- le şi prodigioasa activitate ridicarea nivelului tehnic nomice şi soeiat-culluralc de vară se a.plică de ia 27
timpinărn .şi sărbătoririi a tovarăşului NICOLAE şi calitativ al produselor, •.PRIETENII se vor desfăşura în conti mai ora zero, care devine
gloriosului jubileu de ia CEAUŞKSOU, secretarul ge în investiţii, trebuie făcut POMPIERILOR" nuare după aceleaşi pro ora unu, pînă la 30 .septem
23 August eu noi .şi mari neral al partidului, pre totul pentru finalizarea şi La Deva s-a desfăşurat grame. folosind lumina na brie ora unu, care devine
înfăptuiri in îndeplinirea şedintele Republicii', care punerea in funcţionare, a faza judeţeană a întrecerii turală eu o oră în plus. ora zero.
programului de făurire a conduce cu strălucire desti obiectivelor c-are sini pre şcolare „Prieienii pompie Introducerea orei oficia începind din anul 1980
societăţii socialiste multi nele patriei pe calea inde văzute a produce jn acest rilor “ Ja care au participat le de vară va permite, tot intervalul de aplicare a orei
şcolile
lateral dezvoltate. pendenţei. prosperităţii .şi an. a celor restante, a pia echipajele nr. de » ?a Hunedoara, Ke- odată, utilizarea mai efi oficiale de vară se stabi
nerale
4
La cea de a XXXV-a a- socialismului, a unor noi si nului la locuinţe. Organi Deva, r> Petrila, 2 Orilştic, cientă a timpului de lumi leşte de la ora zero a pri-
ruversave a eliberării -pa minunate perspective de zaţiile de partid, consiliile 2 Simeni n, Haţe#, Hala de ■şi va crea posibilităţi mai mei zile de duminică din
agroindus
Liceu)
şi
triei — eveniment intimpi- progres şi civilizaţie. populare, consiliile unice n- Cviş îlia — echipaje cla bune de folosire a timpului luna aprilie, care va deveni
trial
«at de oamenii muncii cu Adresind întregului partid groindustriale sînt chemate sate pe primul loc la faze liber al oamenilor muncii ora unu. pînă la ora unu
sentimente înălţătoare şi ■şi popor chemarea de a-.şi să acţioneze si mai hotărît le municipale şi zonale ale în această perioadă a anu a ultimei zile. de duminică
justificate de mindrie pa mobiliza toate energiiW: in pentru mobiliza-ea lucrăto concursului. lui. d'n luna .septembrie, cure
La competiţia judeţeană
triotică şi neţărmurită în vederea dezvoltării realiză rilor de jie ogoare la exe — unde după probele feo- In vederea stabilirii orei va deveni oía zero.
credere in viitor — poporul rilor istorice obţinute in cei cutarea la timp şi de cali rei.ice elevii au participat la
nostru se prezintă cu victo 35 de ani do viaţa liberă tate a lucrărilor de care autentice aplicaţii practice NiCOLAE CEAUŞESCU
rii istorice in edificarea şi independentă. Comitetul depinde obţinerea unor re — au urcat pe primele trei Preşedintele
de
la
echipajele
Li
locuri
societăţii socialiste ; făuri Politic: Executiv al Comite colte bogate. înfăptuirea li ceul agroindustrial llia (A),
rea unei industrii dinami tului Central al Partidului nei noi revoluţii in produc şcolile generale nr. 5 Petri- Republicii Socialiste România
ce, bazate pe cele mai noi Comunist Român cere or ţia agricolă. ia (11) şi Baiu de Criş (III).
cuceriri ale ştiinţei şi teh ganelor şi organizaţiilor de Perioada de în timpi nare CONSULTAŢII
nicii contemporane, a unei, partid, de masă .şi obşteşti a g’oriosu'ui jubileu să fie PENTRU CANDIDAŢII La zi în agneuiturâ FûîiBÎB
agriculturi moderne, de să desfăşoare o intensa uc- marcată prfb noi rezultate LA CONCURSUL I - --------------------------------------------- v
înalt randament, ridicarea ti v i ta te pol i lico-orga n i zal o - în aplicarea măsurilor dc DE AimiTERIi
neîntreruptă a nivelului d; rică şi euitufal-educativă perfecţionare a mecanismu LA I.M. PETROŞANI | satelor mobilizate cu prioritate
trai şi civilizaţie »1 celor pentru unirea eforturilor lui economico-financiar, ri
ce muncesc In bilanţul oamenilor muncii de ia ora dicarea pe un plan supe La Institutul de mine Pe la efectuarea primei praşile!
au
înălţător al acestei eferves şe şi sate — românţ, ma rior a autoconclucerii mun troşani pentru început consul Ja
taţiile
candidaţii
cente epoci, al măreţelor ghiari, germani şi de alte citoreşti. in dezvoltarea de concursul de admitere (gru Un loc prioritar pe n- bilizaji, in aceste zile, la
sale transformări revoluţio naţionalităţi — în vederea pa de ingineri mineri se genda de lucru a consiliilor realizarea primei v prăşii»
nare şi împliniri, al ascen îndeplinirii în cele ma bu mocraţiei socialiste, in par rai, care va funcţiona din
:
ticiparea largă a oamenilor noul ini de îiwuţâmin?). unii o agroindustriale şi a manuale la sfecla furaje; i.
muncii la conducerea vieţii Consultaţiile au ioc marţi, iniţialilor agricole il deţin Specialiştii de la consiliu
joi (orele lt>,30—20,20) şi du
Probleme centrale ale mecanizării minelor economico-sociale, prin am minică (orele i)—-IU), la dis lucrările de întreţinere a şi din unităli urmăresc în
plificarea muncii polilico- ciplinele fizică, geometrie, cuburilor. Referindu-se la deaproape şi in permanenţi»
trigonometrie, algebră, a- aie.islă preocupare, ingine slarea culturii porumbului
educative pentru ridicarea naliză matematică). rul şef al Consiliului unic
necesare acţiuni convergente selor şi încununarea a boga LIVRĂRI DE LEGI >1E agroindustrial Haţeg, Teodor pentru a indica la momen
ma
socialiste
conştiinţei
tul potrivit începerea lucră
tei activităţi :1c creaţie şi LA FONDUL DE STAT l’ăloscu, ne-a relatat c,i iu rilor de întreţinere mecani
iinUătiJe
con
aparţinătoare
pentru realizarea de utilaie adecvate, artistice desfăşurate in ca De la cooperativa agricolă siliului s-a încheiat rebilo- că şi manuală. Paralel < u
lucrările
întreţinere
do
se
drul celei de a If-a ediţii din Haţeg a fost livrată Ja nalul pe întreaga suprafaţă desfăşoară acţiunea de fusi
fondul
cantitate
de
o
stat
naţional
al
lă
legume-
de calitate, pentru toate categoriile a Festivalului creaţiei ..Cînta- de peste (spanac, tone ceapă şi i uilivata ni cartofi şi este lo/,are a furajelor, ferlili-
muncii
şi
verdeţuri
in faza de finalizare orbi-
rea României". salată), unitatea depăşin-
du-şi sarcinile de. plan Ja (¡datul, lucrare caro va ii N. TlRCOB
de lucrări! (Continuare in pag a 2-al acest sortiment de produse. lerminată în cel mult două (Continúalo în pag. a 1-a-
/iie.
mo-
Cooperatorii
sînt
In recenta consfătuire or necesară, că ea uşurează e-
ganizată din iniţiativa Co forturile minerilor, asigură
cu
mitetului judeţean do creşterea productivităţii comuna
partid, cu sprijinul Minis muncii şi sporeşte gradul
terului Minelor, Petrolului de securitate minieră, că
şi Geologiei, privind meca minerii, lucrătorii din aba
nizarea lucrărilor miniere taje şi cadrele tehnico-ingi-
din Valea Jiului, cadrele nere.şti, sînt capabili să-şi
din acest domeniu — de la însuşească şi să stăpâneas Aşezată pe malul Crişu- munca şi viata oamenilor răsculaţilor şi revoluţiona U.U.M.R. Crişcior, în alte
lucrătorii din abataje, pînă că noua tehnică minieră şi lui Alb, într-o pitorească sînt rodul politicii partidu rilor conduşi de Horea, unităli industriale din ora
la cercetătorii ştiinţifici şi că aceasta este singura cale depresiune a Munţilor 7,a- lui de transformare în Cloşca şi Crişun, de Cra şul Brad, precum şi în cele
■cadrele universitare de spe de asigurare a creşterilor rcindului, comuna Vata de timp a comunelor in aşe iul rnunjilor, Avram Iancu din cadrul comunei.
cialitate — şi-au spus pe înalte ale producţiei de Jos este o unitate terito zări de lip urban. Şi Vata —- deveniţi în anii socia In întreaga comună
larg cuvîntul în legătură cărbune prevăzute de pla rial-administrativă angaja de Jos — care în vMorii lismului stăpîni pe soarta pulsează o viată nouă. To
cu modul în care se înfăp nurile de dezvoltare econo- tă în mod plenar pe dru ani va deveni un orăşel lor, muncesc cu hărnicie tul Ia noi — ne relata pri
tuieşte amplul program de mico-socială a ţării. mul dezvoltării şi moder agroindustrial — s-a în pe ogoarele celor două marul comunei, y\ron Me-
mecanizare şi modernizare Dacă astăzi la Lupeni se nizării, al progresului şi scris pe acest drum şi ni cooperative agricole, iar drea, tiu de mol — poartă
a mineritului din bazinul poate vorbi despre realiza prosperităţii. Translor mă se lnlă(işează azi ca o a- mulfi — aproape 1000 —
nostru carbonifer, elaborat rea unei productivităţi în rile care s-au petrecut şi şezare umană prosperă şi şi-au însuşit meserii şi N. BARIU
din iniţiativa secretarului' abataje, între 10-—19 tone/ se petrec aici In dezvol îniloriloare. proiesii noi şi lucrează la
.general al partidului, tova post, în condiţiile progra tarea economico-socială, în Locuitorii ci — urmaşii I. M. Barza, I. M. Ţebca, (Continuare în pag a ?-a)
răşul Nicolae Ceauşoscu. mului de lucru de 6 ore,
■S-au pus în lumină, cu a- dacă realizăm un consum
•eest prilej, unele realizări de seînduri de numai 4 mc
remarcabile, s-au formulat la 1000 tone producţie şi
critici în legătură cu întîr- dacă atingem viteze de a-
zierile în asimilarea unor vunsare dc 4—G ml/zi la
utilaje, s-au emis numeroa lucrările de pregătiri, pu
se propuneri pentru soluţio tem afirma cu toată certi
narea problemelor caro nu tudinea că aceste perfor
•şi-au găsit încă rezolvarea, manţe au fost posibile nu
s-au marcat cu limpezime mai pe calea extinderii
direcţiile pentru etapa vii mecanizării şi perfecţionă
toare. rii muncii.
Şi totuşi, dezbaterea nu Putem considera că prin
este epuizată, numeroase preocupă, întregului co
probleme majore suscită lectiv, ne liiizat de orga
încă discuţii. nizaţia partid, rezulta
î n trepri nderea m i nieră tele obţinute sînt bune. Dar
Lupeni se remarcă printre faţă de fondurile investite,
unităţile care demonstrează
prin fapte că mecanizarea Ing. DAN SURULESCU
intensă şi complexă a lu directorul Întreprinderii
crărilor miniere — atît din miniere Lupeni
Vaţa tle Jos. Vedere din noul centru civic. In fotografie : noul complex comercial şl de deservire, complexul d«
subteran, cit şi de la su alimentaţie publică, blocul eu 12 apartamente şl unităţi comerciale la parter. Foto : VIItGIL ONOIU
prafaţă — este posibilă şi [Continuare în pag. a 2-a)
