Page 63 - Drumul_socialismului_1979_05

() 698 • SIMBĂTA, 19 MAI 1979 Pag. 3

Luna educaţiei
politice şi culturii
'JZIUNE |[ Cartea : # scena # ©cranul socialiste
h •• •' •:
pentru tineret
INTÎLNIRI Avancronică fotbalistică
mbă spaniolă opere literare, lilozolice, le. Ceea ce ni se parc mai
mbă frabceză Paul Anghel: 0 CUPĂ realităţi contemporane ale semnificativ în acest Ulm, ALE .SCRIITORILOR
e prînz CU MINERII
lenţii judeţeni acestei „mări primordiale este tendinţa declarată a „Săptămîna literaturii şi
¡N CHINA a umanităţii“ cum o nu­ regizorului de a cupla (şi în fond, unde scrie că în deplasare
opulară meşte scriitorul, se înlîl- o lace cu succes), sulta de filmului“ din cadrul „Lunii
le — presti- Nenumărate au Sost, aventuri a unui detectiv- educaţiei politice şi culturii
mifestare şti- de-a lungul timpului atrac­ nesc într-o recompunere socialiste pentru tineret“ a
jolară interioară, amestec inteli­ justiţiar cu un context prilejuit noi şi apreciate ma­ mi se poate cîştiga ?!
imagini ţiile oamenilor de cultu­ gent şi lin dc literatură, de real, unde politicienii co­ nifestări. In sala de apel a
văzut de a- ră români (scriitori, diplo­ cunoaştere şi lilozolie a- rupţi realmente, sînt mai I.M. Dilja, cineaşti şi scrii­
maţi, cronicari), către spa­ supra unui spaţiu deter­ tori — Corneliu Leu (direc­
ţiul de străveche şi înllo- periculoşi, socialmente torul Casei de filme patru), Duminică — pentru a nu tehnica Timişoara, un ¿gal
ulturală minat dar cu toate poten­ vorbind, decît rechinii lu­ uita că mai avem' şi un chiar că nu e surpriză, ci
ieretului... vă ritoare civilizaţie al po­ Dan Cristea, critic literar,
0 Intîlnire pe porului mare şi prieten tele deschise universalu­ mii interlope. Umeji Inou- Dcfrin Tudoran, Valeria Zam­ campionat de divizia A la numai tradiţie, ştiut fiind
hunedorene chinez. Prima pe care am lui. yc scutură, deci, nişte vă­ fir s-au înlilnit cu minerii fotbal —, se va .mai juca o că echipa de pe Bega este
- emisiune de „O clipă în China" re­ luri, dezvelind putregaiul lu intrarea în schimb. întîl- etapă şi apoi iarăşi între­ „clientă" veche a celei de
sportive putea să o numim este cea prezintă una din cărţile considerabil de întins în­ nirea a prilejuit un recital rupere. De data aceasta, pe Jiu. Şi, cum se pare, re-
R a cronicarului şl diploma­ cele mai valoroase (prol. de poezie şi proză umoristi­
eţ şi frumu- tului moldovean N ¡colac universitar Edgar Papu ce­ dărătul faţadei onorabili­ că. Acelaşi grup de cineaşti mai înţelegem . raţiunea în­ descoperindu-1 pe Iancu ca
Milescu Spătaru, şi, ulti­ tăţii. şi scriitori a avut un plăcut treruperii, dar a preceden­ om de gol, Jiul are multe
1 politică in- rca recent să ¡ie tradusă tei, care a avut ca eficien­ motive să-şi respecte tre­
internaţională ma — strălucitul eseu dc în cîleva limbi de circula­ Asasinarea unei tinere dialog cu elevii, la Liceul in­ ţă un „celebru" 1—1 cu Ci­ cutul meciurilor la Timi­
eri radiograliere spirituală — ţie), despre spaţiul şi oa­ manechin la o paradă a dustrial nr. 1 Petroşani.
1 “ „O clipă în China“, dc modei, nu-i decît punctul SIMPOZION pru, n-am înţeles. şoara.
opedia menii chinezi, prietenii de pornire al unei anche­ In fine, am trecut şi pe­ Victoria Călan şi Dacia
e l’aui Anghel. noştri. „Momente din lupta po­ ste asta, şi peste egalul
al : In spatc- Apărută Ia Editura Sport- VALERIU BARGĂU te în care, în spatele pro­ porului român pentru liber­ Oră.ştie, care joacă ia Ani­
închise (ulti- Turism, cartea constituie o tagonistului, se allă per­ tate socială şi independenţă Mureşului cu Cugirul, .peste, na şi, respectiv, Sighet, de
>d) excepţie în gen, ilustrlnd sonaje Importurile ale vie­ naţională“ a fost tema sim­ înfrîngerea Jiului în „Cupa ce n-ar forţa şi ele puncte
de sîmbălă C O B R A pozionului organizat, mier­ României", ca singura echi­
un model de cunoaştere ţii publice. E vorba de fe­ din deplasare, de care au
l alcctivă a unul spaţiu şl Mişună şerpii pe ecra­ nomene critice caracte­ curi, la Boşorod, pe margi­ pă de „A" răsturnată' de atîta nevoie ?
a unui popor, model pro­ ne — ar putea spune spec­ ristice alît în Europa oc­ nea^ filmului românesc „Vlad „buturuga mică" — am tre­ Să nu fim acuzaţi de
Ţepeş“. Acţiunea — la a că­
priu eseurilor dc aleasă ţi­ tatorul dc cinema — săp- cidentală, cil şi in Japo­ rei reuşită au colaborat ca­ cut uşor peste toate aces­ optimism sau de lipsă de
nută ale lui Paul Anghel. iămîna trecută un python, nia. Aceste ienomene sînt drele didactice Rodica Han­ tea, datorită marilor bucu­ realism, dar de ce n-ar fa­
Eseistul tace dovada săptămlha aceasta o cobră. manifestări tipice ale aşa- ţa, Constantin Ciuică şi Ma­ rii ce ni le-au adus Nadia, ce echipele noastre şi cîte
unei profunde cunoaşteri Dacă ne oprim, totuşi, a- zisej democraţii burgheze riana Cîrciumaru — se în­ 'Emilia şi Merita... o figură de-asta, mai bună,
a spaţiului, filozofiei şi ar­ supra acestei pelicule ja­ fatalmente compromisă de scrie şi în suita manifestă­ Şi acum ne întoarcem la
I : 6,00 Ra- tei chineze, a unui har poneze, realizate de Umeji obscure .maşinaţiuni. / De rilor „Zilele educaţiei politi­ fotbal, chiar dacă nu-1 a- cum -ne-au făcut atîtea din
dimineţii; 7,00 revelatoriu *către acest Inouye, o lacom deoarece ele, sublextual dc legătura ce şi culturii socialiste — Bo- vem acasă, în judeţ. Căci, celelalte? In fond, unde
8,00 Revista şorod 79“. F.C. Corvinul joacă la scrie că în deplasare nu se
8,10 Curierul mare continent asiatic năs- „Cobra“ nu este un Ulm dintre cauză şi elect se o- poate cîştiga ?
) Buletin (le . cut şi Irămînlal într-o sin- .poliţist obişnuit, adică în cupă cineastul japonez, PROCES Steaua. Mircea Luceseu —
lienţă radio • I ’ gură matcă şi care, în nici un caz nu se rezumă CINEMATOGRAFIC admirabilul exemplu de e- ' Mîine vor avea loc în
ic ştiri; 10,05 tratarea unui „dosar“ sub învelişul Ulmului po­ Comitetul orăşenesc Brad nergie şi dăruire ca jucă­ judeţ două meciuri de „B":
ă radio; 10,40 urma unei scurte vizite în la liţist, în această peliculă
or : balade şi China, tace să răbulneas- oarecare, abordai cu in­ construită cu nerv, dina­ al U.T.C., în colaborare cu tor şi antrenor — ne şi spu­ Mureşul Deva — Chimica
re ; 11,00 Bu- că o inteligenţă a iubirii. strumentaţia obişnuită a cinematograful „Steaua roşie“ nea că hunedorenii vor juca Tîrnăveni şi Aurul Brad —
; 11,05 Atlas genului. Viziunea regizo­ mică, alert derulată, avînd din localtiate, a organizat un pe Ghencea la victorie. E- F.C.M. Reşiţa.
1,25 Discoteca Numai asliel poate li în­ cu interpret principal un proces cinematografic cu fil­
Iii de Jim ţeleasă „clipa eternă“ trăi­ rală a Iui Umeji Inouye bun ador: Jiro Tamiya. mul românesc „Septembrie“, vident, Lueescu are drep­ După cît i-am văzut de
Avanpremieră tă de scriitor alături de vehiculează accente şi cri­ tate. în fond de ce nu tre­ decişi, miercuri, într-o dis­
,00 Buletin de coniruţii chinezi. Dale şi tică socială uşor sesizabi­ AU COVACI manifestare educativă ce s-a buie încercat şi forţat un
î comoara fol­ bucurat de o largă audienţă. cuţie largă despre soarta
ii ; 12,45 Mp- rezultat bun la Steaua ? echipei, pe jucătorii de­
nistic : Florin Mai ales că miercuri, în op­ veni, avem toate temeiurile
)0 De la 1 la
ian-club; 15,00 timi, Metalul Bucureşti a să credem că ceasul al 12- ,
16,15 Radiore- Litoral ’79 condus-o o repriză... lea, al trezirii, a bătut...
) Orele serii ; Cît despre Jiul, la Poli­ NICOLAE STANCIU
*, cîntece de
melodii con­
uri a Corn eseu, Odihnă, sport,
eseu, Ana Pa-
Constantincs-
, Marcel Bu­
ia ţ ia Tudor pe riviera Mării ftegre Tenis, de cîmp la Deva
.zi, in îlomâ-
3 io fonică de trei noi hoteluri ■— „Or-
3 Cadenţe so­ Dummicu trecută a în­
li adio jurnal ; ceput noul sezon estival icu", „Amiral" şi ,,Coman­ Cupa Sarmis", ediţia a I V - a
dans ; 24,00 pe litoralul românesc. Cir­ dor" cu aproape 800 locuri f
tiri ; 0,05—6,00
zical nocturn. ca 15 000 dc turişti se allă dc cazare, cu un restau­ La Deva este in desfăşu­ C—3 ; Categoria 17—18 ani,
deja la mare, simt din rant, o sală polivalentă şi rare „Cupa Sarmis“, la te­ băieţi : Adrian Marcu (Con­
plin binefacerile ei. o piscină comună. nis de cîmp. Participă 215 structorul Hd.) — Nicolae Ia-
'&SSBS3SS3EBS5SI Care sînt aceste bine­ Turiştii au la dispoziţie sportivi de la 20 de cluburi lan (Poli. Bucureşti) 6—3,
faceri, cum s-au pregătit o gamă Jargă de mijloace şi asociaţii sportive din ţa­ 7—G ; Categoria 15—18 ani,
gazdele vacantelor noastre pentru sport şi agrement : ră. Cîteva rezultate : catego­ fete: Dorina Moldovan (Ci­
la mare pentru a ne simţi parcuri de distracţie la ria 13—14 ani, băieţi : Gelu mentul) — Cristina Nicu (Re­
cît mai bine, pentru a Mamaia, Neplun, Júpiter, Negrea (Cimentul Deva) — şiţa) 6—0, 6—4 Anca Ga-
>ra (Patria) ; Adrian Popa (Sibiu) 0—1, lamboş (Cimentul) — Szabo
îlor — seriile ne reface lor (ele şi să­ Venus Saturn, Elorie Nord 6—0 ; Drago.ş Ţogoie (Con­
iUNEDOARA : nătatea ? Despre toate a- şi Elorie Sud, săli de gim­ stanţa) — Gelu Negrea (Ci­ Irina (Mediaş) 6—4, 6—2 ;
i 357 — serii- ccslea ne-au informat to­ nastică şi baze nautice, te­ Carmen Cazaciiu (Steaua) —
.-a) ; Cascado- mentul) C—2, 6—2 ; Miliai Dana Ionescu (C. Turzii)
Dliţistul pilot varăşul Vasile Trandalir, renuri de sport echipate Vantă (Dinamo Bucureşti) — 6—1, 6—0 ; Cristina Cazaciiu
anstructorul) ; .directorul Centralei O.J.T. cu materiale sportive a- Horia Buzgar (Dinamo Bra­ (Steaua) — Cristina Csulak
. Şeriful din Litoral. alţi ¡adori clin decvale. Pe toată durata şov) 6—0, 6—2 ; Categoria
partea a in-a estival vor pu­ 15—16 ani, băieţi : Adrian (Poli. Cluj-Napoca) 6—2, 6—1.
iresul de Buf- serviciile turismului Ia sezonului Covaci (Cimentul) — Daniel Concursul a intrat în linia
brie) ; Capca- Marea Neagră, în cadrul tea ii frecventate nume­ Ostaci (C.S.Ş. Gh. Gheor- dreaptă a semifinalelor şi' fi­
(Republica) ; unei conferinţe de presă roasele săli dc spectacole nalelor. Cîştigătorii, pe cate­
sca de apă — unde vor prezenta pro­ ghiu-Dej) 6—1, 6—0 ; Ionuţ
■aşul fantomă organizată .recent la Ma­ Frumoasa pereche dc lei de Ia grădina zoologică din Hu­ Şesu (Dinamo) — Balint gorii de vîrstâ, vor fi cu­
VULCAN : maia. grame renumite formalii nedoara. Foto : VIRGIL ONOIU Klosz (Tg. Mureş) 6—0, noscuţi mîine. .
oărută (Mmi- Dar mai întîi o ihlorma- profesioniste’ şi de ama­
ONEA : Nea tic : pe baza contractelor tori din (ară şi de peste
ar (Minerul) ;
Compania a încheiate se estimează că hotare —, cluburile, cine­ La Haţeg există suficientă apă potabilă,
\r de lună 'n acest an litoralul româ- matografele, bibliotecile,
; UR1CANI : iţ, ncsc va găzdui circa 3 muzeele, alte locuri de a-
rce la Erimo
; BitAIÎ: To- milioane de oameni, cu gremenl din toate frumoa­ dar asta nu dă dreptul la risipirea ei
bal (Steaua mult mai mult decît în ci­ sele staţiuni ale litoralu­
■IE : Nea Mă- nul precedent — dovadă lui nost ru. Carnavaluri,
(Patria) ; U» Haţegul are — ca. rezul­ din acest an arată că exis­ este — de exemplu — şan­ te instalaţiile prin care se
:purtat — sc- a interesului mereu sporit parăzi ale cîntecului şi tat al strădaniilor depuse tă o diferenţă tot mai ac­ tierul de construcţii. Aici, udau grădinile, aprobarea
:âra); 'C.EOA- pe care-l manifestă pen­ dansului, festivaluri şl ma­ atît la lucrările de con­ introducerii apei potabile
>uă lozuri • tru un plăcut concediu la nifestări cultural-artistlce, de edilii oraşului în anii centuată între consumul de
Casa de cul- din urmă — apă potabilă apă planificat şi cel efectiv. strucţii pro.priu-zise, cît mai în curţi se face numai aco­
î : Revanşa mare — la marea noastră unele devenite tradiţiona­ suficientă şi din această In ianuarie, februarie şi ales la staţia de betoane se lo unde nu există puţuri,
tAZI : San- Neagră, mereu frumoasă şi le de acum pe litoralul foloseşte multă apă, mai în prezent se află în con­
Malaeziei ; ospitalieră — citit oamenii nostru, cum sînt : ,,Steaua cauză s-ar putea considera martie, în Haţeg s-a utili­
lozie în Ma- muncii de ici noi din ţară, litoralului", ,,Zilele muzi­ că acţiunea noastră cu pri­ zat cu circa 15—20 000 mc multă decît este necesar, strucţie două noi bazine
de cultură); vire la economisirea acestui mai multă apă decît era deoarece nu există preocu­ pentru a spori capacitatea
aterina Teo- cit şi turiştii din multe cii româneşti", „Serbările stabilit, iar în aprilie con­ pare pentru economisirea a- de captare.
ul); ILIA : alte ţări. Pentru că tre­ mării" etc., spectacole de element indispensabil civi­
i albe (Lumi- buie precizat că peste ju­ muzică populară şi uşoa­ lizaţiei n-ar avea şanse să sumul a depăşit cu circa oesteia. Măsurile sînt bune, dar
Puntea (Mi- fie adusă în dezbatere. Si­ 23 000 mc cifra planificată. Situaţia pe patru luni ele nu vizează reducerea
mătate clin cifra amintită ră, de operă şi operetă, — La Haţeg — ne spu­ relevă şi un alt aspect:
o formează turiştii străini. de teatru şl poezie vor tuaţia nu este însă deloc consumului la blocuri.
In dorinţa ca toţi cei ca- constitui tot atîtea mo­ aşa şi o să încercăm, în nea Rosnovski Adolf, direc­ cea mai mare parte din S.G.C.L. are o echipă de
re-şi vor petrece conce­ mente dc reconfortare, a- cele ce urmează, să funda­ torul Secţiei de gospodărie apa potabilă — circa 50 la meseriaşi care intervine de
diul la mare în acest an gremenl şi odihnă. Orga­ mentăm această opinie. fiecare dată cînd se înre­
să se bucure de condiţii nizatorii turismului pe li­ — Avem două surse de »eONSUM RATIONAL gistrează defecţiuni la in­
stalaţii (şi la cele din apar­
optime de odihnă şi rc- toral n-au omis nici alimentare — ne spunea BS APA POTABîLA“
i din 18 mai ■Cornel Ştefoni, tehnician tamente) dar, din păcate,
creere, dc ospitalitate şi excursiile, oferind amato­
: 38, 8B, 23, coniort, personalul clin u- rilor 20 de trasee cu vizi­ principal la S.G.C.L. — apa sînt încă destui locatari ca­
44. 52. nităţile hoteliere şi ele tarea staţiunilor de pe ri­ freatică captată în puţuri şi comunală şi locativă — a- sută — o consumă popu­ re nu anunţă depanatorii
Il-a : 10, 33, riul Cîrlete, care ne asigu-, vem o situaţie specifică, în laţia. Pe luna aprilie — du­ atunci cînd robinetele curg
>9, 63, 18. alimentaţie publică, din viera Mării Negre, a mo­ ră, în general, apă îndes­ sensul că în oraş funcţio­ pă un calcul aproximativ — ■Se ştie — şi S.G.C.L. cu­
»uri : 1 057 377 cele prestatoare de servi­ numentelor istorice din
cii şl de agrement s-a pre­ Dobrogea. Delta Dună­ tulătoare. Dispunem, de a- nează unităţi industriale numai la blocuri consumul noaşte — că multe instalaţii
gătit în toate amănuntele. rii, acvariul din Constanţa, semenea, de o staţie de de profil alimentar, care pe cap de orii s-a ridicat sanitare din apartamente
Au ¡ost recrutate din une­ precum şl vizite în ţările pompare cu o capacitate co­ consumă foarte multă apă la 7 000 litri. Să facem un sînt defecte — din cauza
le judeţe cadre bine pre­ vecine. respunzătoare. potabilă, deşi multe dintre mic calcul. Deci, în fiecare durităţii apei, se strică re­
gătite clin reţeaua de ali­ încă în această lună şi — Deci, există în Haţeg ele dispun de surse proprii. zi un cetăţean care locu­ pede — dar nu se intervine
mentaţie publică — între în prima jumătate a lunii abundenţă de apă ? Noi urmărim îndeaproape ieşte la bloc a consumat, suficient de operativ şi efi­
babil pentru care judeţul Hunedoara — Aşa s-ar părea. Reali­ consumul la aceste unităţi in medie, 230 litri de apă. cient pentru înlăturarea de­
e căduroasă deţine o pondere însem­ iunie, agenţiile şi ¡¡Hale­ tatea este însă că avem şi E mult, puţin ? Puţin în fecţiunilor. Ar fi bine dacă
■ii. Izolat se le oliclilor judeţene dc tu­ noi ore de vîrf cinci pe u- şi determinăm . colectivele nici un caz, dimpotrivă. S.G.C.L., împreună cu co­
averse de nată —, s-au adus o se­ rism organizează excursii de muncă de aici să utili­
•cări eicctri- rie dc îmbunătăţiri privind sau vacanţe pe litoral, cu nele străzi, Horia de exem­ zeze apa cu spirit gospo­ Referindu-se la măsurile mitetele de bloc, ar vizita
'ufla slab la transportul pe litoral, pre­ plu, apa nu ajunge, nu dăresc. luate în ultima vreme pen­ mai des locuinţele şi ar
ctorul estic, reduceri de preturi, ale urcă pînă la etajele supe­ tru raţionalizarea consumu­ înlătura risipa de- apă. Căni
1 sud-vestic. cum şi între 'staţiuni, au căror benéíiciarl pot lî şi rioare ale blocurilor, mai Afirmaţiile interlocuto­ lui de apă la populaţie, to­ — această ideie vrem să-'o
nime : 10 la iost modernizate mai mul­ oamenii muncii din jude­ rului nostru sînt reale nu­
râturi maxi- te vile, hoteluri şi restau­ ales în perioadele cu pre­ varăşul Corneliu Artenie, subliniem — dacă în Haţeg
grade. ţul Hunedoara, prin agen­ cipitaţii .puţine. mai că, aşa cum se dove­ vicepreşedintele comitetului există a.pă suficientă, aceas- .
•cmc în ge- rante aproape în toate ţia O.J.T. Deva. Iată deci un prim argu­ deşte în practică, consumul executiv al consiliului ta nu dă dreptul la risipă,..
;ă cu cerul staţiunile, primind un grad întreprinderilor industriale
os. Se vor sporit ele funcţionalitate şi Drum bun şi Vacanţă ment al opiniei exprimate popular, ne spunea : ştiut fiind că apa se ob­
e de ploaie plăcută pe însoritul lito­ mai sus. creşte continuu, la unele în — Ne preocupă evitarea ţine şi se aduce la robinet
•ărcări elec- coniort. Intre altele, Ja Ma­ ral! O succintă trecere în re­ mod nejustificat, la altele risipei de apă şi am luat cu cheltuieli mari.
maia vor intra în circui­
tul turistic. în acest sezon DUMITRU GHEONEA vistă a consumului înregis­ risipindu-se apa cu... dăr­ cîteva măsuri în acest sens.
trat în primele patru luni nicie. Un mare consumator Astfel, s-au desfiinţat toa­ TRAIAN BONDOR