Page 64 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 64
SOC' ! A LIS MUL UI NK. 6 698 ft SlMBÄTÄ, 19 MAI 1979
Grupul întreprinderilor
Naţiunile.Unite : LUCtâlÜe ComÎSlSÎ Încheierea convorbirilor între de gospodărie comunală
Leonid Brejnev şi îosip Broz Tito
QMM.pentru dezarmare şi locatîvă Hunedoara-Deva
(Agerpres).
MOSCOVA
18
NAŢIUNILE UNITE Jft (A- ţuirea dezarmării, fără de — .La Moscova s-au încheiat', privind relaţiile soviclo-iugo-
slave şi perspectivele lor de
gei'pres). — La New York care nu poate fi asigurată o la 18 mai, convorbirile intre dezvoltare. Do asemenea, au primeşte înscrieri pentru MAIŞTRI-IN-
au început lucrările Comi politică reală de pace. El a Leonid Brejngv, secretar ge fost discutate probleme in
siei O.N.U. pentru dezarma arătat câ escaladarea conti ternaţionale de interes co STRUGTOKI de practică pentru conducere
neral al C.C. al P.C.L-.S.,
re. Comisia — la care par nuă a cursei înarmărilor, preşedintele Prezidiului So mun.
ticipi toate statele membre lipsa de . progrese reale în L. 1. Brejncv — informea : auto.
ale O.N.U. — are ca sarci direcţia dezarmării reclamă vietului Suprem al U.R.S.S., ză agenţia TASS — a accep
şi îosip Broz Tito. preşedin
nă prioritara să analizeze e~ o mai bună • organizare a e- tat invitaţia de a face o vi r .
lementeie unui program cu- forturilor şi tratativelor de tele R.S.F. Iugoslavia, pre zită oficială de prietenie in
prinzătot de dezarmare. dezarmare, elaborarea unui şedintele U.C.I. R.S.F. Iugoslavia. Se vor depune următoarele acte:
Au fost discutate probleme
Reprezentantul permanent program unitar si cuprinză
al României la O.N.U., am tor de acţiune, care să re
basadorul Teodor Marineseu. afirme voinţa politică a sta ORIENTUL MIJLOCIU • Cerere de înscriere
expunînd concepţia tării telor de a înainta pe calea
noastre in problemele dezar dezarmării.
mării.. >n primul rînd ale Noi atacuri israeliene pe teritoriul • Copie după diploma de bacalaureat
dezarmării nucleare a sub Programul trebuie să pre- ;
liniat necesitatea negocierii conizeze un sistem de mă- . Libanului
şi adoptării unor măsuri, suri de dezarmare organic israeliene, sprijinite de eli • Caracterizare din partea conducerii unde
concrete, substanţiale. de. subordonat scopului final — BEIRUT 18 (Agerpres). —
natură să ducă la oprirea realizarea dezarmării gene Un comunicat transmis de coptere, au pătruns în apele lucrează din care să rezulte că are o vechime
Cursei Înarmărilor şi înlăn rale şi complete. agenţia palestiniană W-AFA teritoriale libaneze, desebi-
şi reluat de Reuter infor zînd focul asupra localităţii
mează eă. in cursul nopţii Jwaya, situată . la 12 ' kilo | ca şofer de cel puţin 3 ani.
Primiri şi convorbiri de lucru consacrate de joi spre vineri, forţe mi metri est de portul Tyr. I I 1 ■ . -V
atacat
litare
israeliene
au
•k
tabere palestiniene ,din su TEL AVIV 18 (Agerpres). • Extras din cazierul judiciar.
dezvoltării colaborării României dul Libanului. — Un purtător de cuvînt
De asemenea, un comunirat militar israelian a anunţat
cu diverse state palestinian difuzat.de postul că trupele israeliene ati a- înscrieri se primesc numai pentru solici
de radio Beirut şi reluat de tac-at şi lichidat- o bază na
JAPONIA rnâno-riigeriană are un teren ; AFP relevă că nave militare vală palestiniană din Liban.
fertil de a acţiona cu suc tanţii cu domiciliul stabil în Deva sau Hune
TOKIO 1« (Agerpres). — ces pe linia ădîricirji şi in
Primul ministru al Japoniei tensificării colaborării , între Nicaragua se îndreaptă „spre un război doara, adresîndu-se birourilor de personal ale
MasayoShi Oliira, a primii ■ cele "două ţări şi popoare.
pe tovarăşul Xosif Banc. Şcfui statului nigerian şi total şi definitiv“ împotriva dictatorii unităţilor noastre din Deva, telefon 16041 in
membru al Comitetului - Po vicgprirn-miriisfrul guvernu
litie Exe.cutiv, secretar al lui român au procedat la o . MANAGUA 18 (Agerpres), le sale toţi locuitorii ţării.' terior 7 şi respectiv Hunedoara, telefon 145®$- J
C.C. al P.C.R., preşedintele trecere în revistă a proble — Un comunicat al Frontu Comunicalul respinge, pe
Consiliului central de con melor actuale şi de- perspec lui' Sandinist de Eliberare de altă -.parte, ideea unui
trol muncitoresc al activită tivă ale conlucrării româno- ■ Naţională din Nicaragua a- compromis cu armata fidelă
ţii economice si sociale, care nigeriene. ca şi a căilor con reciază că in prezent tre regimului de la Managua,
face o vizită în această ţară. crete de adîncir'e şi diversi me angajată o vastă mişca subliniind câ Nicaragua se
In timpul convorbirii ce a ficare a cooperării multilate re democratică internă îm îndreaptă ,,spre un război,
avui loc cu acest prilej, des rale între România si Ni potriva regimului dictatorial total şi definitiv 'împotriva
1
făşurată într-o atmosferă geria. al lui Somoza. mişcare care dictaturii Instituite de A-
cordială, s-a dat o aprecie TAILANDA. trebuie să atragă în rînduri- nasl.asio Somoza. întreprinderea de producţie
re pozitivă bunelor relaţii
existente între cele două ţări BANGKOK 18 (Agerpres).
şi popoare şi a fost expri — Tovarăşul Cornel Burtică, IR Belgia deţine in prezent industrială pentru construcţii
mată dorinţa reciprocă de viceprim-ministru al guver recordul mondial de utiliza
dezvoltare pe mai departe a nului, ministrul comerţului re « energiei atomice, 25 la
ener
raporturilor româno-nipone exterior şi cooperării econo sută din necesarul de acoperit BiÂH
fiind
pe multiple planuri. mice internaţionale, a avut gie al tării nucleare — in căi ferate Deva
centrale
prin
REPUBLICA FEDERALA vineri, in capitala Tai landei, formează agenţia France m La Mfl lichen, s-a Indie-
NIGERIA convorbiri de lucru cu Sun- Prcsse. rcluînd o statistică iat Congresul Confederaţiei str. Gh. Bariţiu, nr. 13 |
lorn Hongladarom. viceprim- oficială dată publicităţii la sindicatelor (vest-) europene
LAGOS '18 (Agerpres). — ministru, Upadit Pachari Bruxelles, (C.E.S), oare a durat cinei
La ÎS mai. generalul Oluse- Yangkun, ministrul afaceri M Creşterea producţiei a- zile. Participanţii ¡-au aici- ca încadrează de urgenţă
gun Obasanjo, şeful guver lor externe. Nani Phoonwaţ- grieole şl ridicarea nivelului nou preşedinte al C.E.S. pc
nului militar federal; coman- hu, ministrul comerţului, şi de trai al populaţiei rurale Wim iCok (Olanda). Wim
i dat suprem al forţelor arma Prida Karnasut, ministrul a- se numiră printre principale Kok a al relevat că dreptul Ia ! «I 8 strungari categoria 4—6
fiecăruia
trebuie
să
muncă
de ale Republicii Federale griculturii. Au fost examina le preocupări aie Republicii fie o realitate. Ei a reproşat
Nigeria, a primit pe tovară te măsuri menite să ducă la Sierra l.conc, a declarat şe- guvernelor . vest-ouropenc câ
şul Ion Dincă. viceprim-mi- dezvoltarea în continuare- a - tul stalului. Siaka Stevens. nu manifestă suficientă Ini & 6 horverghişti categoria 4—6
.nistru al guvernului, preşe schimburilor comercial' , a Rcfcrindu-sc la partieularit'S- ţiativă în combaterea şoma
dintele părţii române in Co cooperării economice. ş • în (ile economiei larii, in care jului.
misia mixtă guvernamentală producţie între Români i si rolul predominant revine u- Ut Consiliul Executiv *1 Condiţiile de încadrare sini cele prevăzute i
de cooperare economică şi Tailanda. gricuUurii. preşedintele Ste Organizaţiei Naţiunilor Uuiie i i
tehnică român'o-nigeriană. In cursul aceleiaşi zile. au vens a subliniat că guvernul peuiru Educaţie, Ştiinţă şi j de Legea nr. 12/1971.
.Şeful statului nigerian a fost semnate documentele de depune eforturi pentru con-, Cultură (UNESCO) a aprobat
al
sector
relevat însemnătatea istorică constituire a Societăţii mixte solidarea : acestui fost maiorale crearea unei „universităţi a
au
economiei
a vizitelor şi convorbirilor româno-tailandeze pentru preţurile de. achiziţionare la păcii“ la Sau .fose — capita
Republicii
Costa
la
romăno-nigericne la cel mai producţia şi comercializarea vederea promovării Rica. in Se asigură permise de călătorie pe C.F.R.
„relaţi
principalele
agricole,
culturi
înalt nivel de la Lagos — in de aspirină în Tailanda, pre au (ost create o serie de ilor paşnice între state, a
1977 şi la Bucureşti — în cum şi a societăţii mixte cooperative puternice, a fost dezarmării. a respectării
1978, apreciind că. pe baza ,.Marrom“ pentru comercia înfiinţată Banca naţională de drepturilor omului si a cali
hotărîrilor celor doi condu lizarea de produse româ dezvoltare cooperatistă. tăţii vieţii-.
cători, Comisia mixtă ro- * II, neşti.
O.j.T. Deva
Judeţul Hunedoara oferă largi posibilităţi de calificare. Ce meserie iţi alegi, tinere absolvent ?
şi filialele sale din judeţ au pus in vin- \
zare locuri pentru Olimpiada 1980, de ia
Azi vă prezentam: ORUPUL ŞCOLÂR MINIER DEV/f
Moscova. ~ >
; î
De curînd, Grupul şco durata de 1,5 ani, unde se mare, condiţiile de care trala' minereurilor Deva i
lar minier Deva a fost primesc absolvenţi ai pri se bucură elevii ce îşi în — de la Moldova Nouă Valorificarea locurilor se face pînă la
gazda concursului pe me mei trepte de liceu, pen suşesc tainele meseriei în pînă la Bălan, de la Baia 30 iunie 1979.
serii — ediţia 1979, faza tru meseriile miner, pre cadrul Grupului şcolar de Arieş pînă la Constan
pe minister (Ministerul lucrător prin aşchiere, e- minier Deva. ţa.
Minelor Petrolului şi Geo lectrieian de mină ; 3) 48 la sută din numărul La încheierea cursurilor
logiei) la care au partici şcoală de maiştri, cu du elevilor beneficiază de (treptele I şi II de liceu,
pat reprezentanţi din 40 rata de un an, în specia burse de stat. iar 52 la şi şcoală profesională),
de unităţi de învăţămînt lităţile miner şi electro sută (deci, diferenţa) pri absolvenţii au asigurate
de profil din ţară. Puncta mecanic de mină. . mesc burse sub formă de locuri de muncă în uni
jul cel mai mare a fost Cei ce se pregătesc pen contract cu întreprinderea tăţile industriale din ţară
obţinut de reprezentanţii tru viitoarea meserie în (treapta I), cu posibilita dependente de C.M. De
Grupului şcolar minier cadrul Grupului şcolar mi tea ca, pentru elevii cu va. Cei ce doresc să ur
Deva, elevii de aici ocu- nier Deva beneficiază de rezultate deosebite la în meze cursurile în învă-
pînd două locuri I, un loc condiţii optime de in văţătură, să se prelun ţămîntul superior, pot
II, şi două locuri III. struire, educare şi forma gească onorarea contrac participa la concursurile
Aşadar, iată de la în re profesională. Sălile de tului pînă la terminarea de admitere pentru orice
ceput ce fel de pregătire clasă s-au transformat în treptei a II-a şi chiar a facultate. Dar pregătirea
în meserie se face la Gru laboratoare şi cabinete institutului de învăţămînt •în specialitate a dat fru
pul şcolar minier Deva, dotate cu aparatură mo superior în profil. moase rezultate candida
unitate'de învăţămînt ca dernă, menite să activi Elevii beneficiază de e_ ţilor care au optat pentru
re, prin organizare şi do zeze elevul în înţelegerea chipament de- protecţie şi învăţământul superior mi v î n z A u i
tare, funcţionează ca şcoa disciplinelor predate. 21 e în studiu, la nivel cen nier din judeţul nostru,
lă pilot. de cabinete şi 7 labora tral, acordarea de două (în acest an va absolvi, © Vinii urgent Skoda
în cadrul grupului îşi toare de cultură generală uniforme şcolare gratuite, la I.M. de Petroşani, prima „120 L“, nouă. neridicată.
ingineri
promoţie
care
desfăşoară activitatea : 1) şi de specialitate, o gale în perioada de practică s-a pregătit în Liceul in Hunedoara, telefon 16578, SCHIMB DE LOCUINŢĂ
Liceul industrial nr. 1 — rie mină-şcoală şi 12 ate comasată în producţie, e- dustrial nr. 1 Deva, uni
cu cele două trepte ale liere pentru instruirea lev-ii au posibilitatea' de a tate aflată la un deceniu orele 18—21. • (551) © Schimb apartament
sale: treapta I cu profil practică în profil (lăcă- fi încadraţi în muncă şi de activitate). două camere, proprietate
mine — petrol — geolo tuşerie, confecţii metalice, retribuiţi. Dealtfel, aici 76 de cadre didactice — personală Bucureşti, cu
gie ; construcţii industria reparaţii maşini miniere, integrarea învăţământului dintre care 10 deţinătoare ® Vinii urgent Skoda similar Deva (eventual
le în profil ; mecanică, e- electrotehnică, maşini-u- cu producţia cunoaşte a gradului I, unul cu ti S 100. Hunedoara, telefon vînd). Informaţii, Deva,
ieetrotehnică ; treapta a nelte, forjă, sudură, topo reale valori, Grupul şco tlul de doctor — 14 ingi 12173. telefon 11396, Bucureşti j
Il-a (mecanic maşini şi u- grafie), două cămine cu o lar minier Deva fiind de neri cu funcţia de bază (549) 209364.
tilaj minier ; prelucrător capacitate de 600 locuri, ţinătorul multor scrisori în şcoală, 13 maistri-in- (547) !
v
prin aşchiere ; electroni o cantină cu două săli de de mylţumire despre mo structori aşteaptă, pentru © Vîrid casă patru ca ® Schimb apartament i
că), o menţiune : — liceul mese (1 400 locuri), o sală dul în care elevii îşi în noul an de învăţămînt, e- două camere central De- j
industrial funcţionează de sport, o bază sportivă suşesc meseria şi contri levii ce vor opta pentru mere cu instalaţie de apă va, cu apartament trei ca- i
pentru ambele trepte, şi cu patru terenuri de vo buie la realizarea sarcini meseriile atît de necesare şi gaze, Deva, Mărăşeşti, mere. Informaţii, telefon I
cu cursuri serale ; 2) lei, handbal, baschet, te lor de producţie a unită economiei judeţului nos nr. 14. 11580.
Şcoală profesională, cu nis de cîmp — iată, în ţilor dependente de Cen tru. (548) (550)
SEDACTiA Ci adminiisîbaTIA. Deva, jrtr. Dr, Petru Groio, nr. 35. Telefoane i 11275, 11585, 20708. TIPARUL ţ TipografiaDeva, ttr. 23 August, nr. 257. <4 0G5